Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Despre ispitele cyborgiza?iei postumane

text recomandat de editorii proza.ro

În afar? c? a vânat c?prioare, bizoni ?i alte animale pe care le-a ?i pictat în pe?terile de prin Fran?a, c? a mâncat mere p?dure?e pân? i s-au scripe?it din?ii, este greu de ?tiut ce-o fi f?cut homo sapiens înainte de ultimii 3-4 mii de ani dinainte de Hristos. Dup? ce a stat zeci de mii de ani ascuns sub strea?ina umbroas? a codrilor cu râuri line, homo sapiens s-a trezit ca dintr-un somn al con?tiin?ei ?i s-a decis s? ias? pe colnic la lumini? s? se apuce serios de agricultur?. A gângurit mai întâi pe limba p?s?reasc? pe care o deprinsese în livada edenic? ?i în câteva mii de ani a ajuns s? scrie în limbaj electronic coduri de reprogramare ale propriei min?i. F?r? a l?sa s? se în?eleag? faptul c? lumea ar fi fost creat? acum câteva mii de ani a?a cum mai cred ast?zi mul?i oameni cu ?coal?, totu?i ceva spectacular, miraculos, divin, ori ie?it din comun a trebuit s? se întâmple cu inteligen?a ?i mintea omeneasc? în ultimii 2-3% din istoria celor 100,000 de ani de când se spune c? omul

citește intreg textul: Despre ispitele cyborgiza?iei postumane

un text de Marin Mihalache (marin.mihalache)

Ce este proza.ro?

Proza.Ro este deocamdata singurul site complet interactiv orientat către proză și constituit ca un atelier literar de creație online. În acest moment singurul mod prin care puteți participa la activitatea site-ului este să vă creați un cont în site-ul partener www.poezie.ro și să introduceți texte de tip proză, eseu sau scenariu folosind facilitățile de acolo. Textele introduse astfel vor apărea automat în www.proza.ro în funcție de nivelul pe care îl aveți deja sau pe care îl dobândiți acolo. Colaborarea cu poezie.ro ne asigură că textele proaspete sunt aprobate foarte repede prin efortul editorilor voluntari existenți deja pe www.poezie.ro.

Vă rugăm să citiți cu atenție regulamentul de funcționare al site-ului poezie.ro și să îl respectați pentru a vă asigura publicarea materialelor voastre. Pe măsură ce comunitatea proză.ro va evolua vom introduce facilități noi adresate în mod direct autorilor de proză. Vă urăm succes și multă inspirație!

Oameni ?i vremuri 22

cel mai nou text

„Noroc bun, Ardeal, c? plec c?tan? la Deva!”
a?a a zis ?iganul, oftând, când a plecat militar.
De acest banc, ?i-a adus aminte Ghi?? în trenul care-l ducea spre Hunedoara. Pentru acest ora? a primit Foaie de drum de la Comisariat. Trebuia s? ajung? acolo în urm?toarele 48 de ore, „în caz contrar ve?i suferi rigorile legii” N-avea de gând s? le sufere.
Dup? vreo câteva ore, a ajuns la destina?ie. Strada pe care a p??it dup? ie?irea din gar? nici nu putea fi numit? a?a. Era un drum cu multe gropi ?i mult praf. Casele, unele puteau fi numite colibe, erau situate alandala, f?r? nici un gard care s? delimiteze vreo proprietate. Printre ele, fel de fel de magazii ?i cote?e. O scroaf?, cu vreo câ?iva purcei, groh?i amenin??tor spre el, încât fu nevoit s? accelereze pasul. Mai încolo, câ?iva copii, aproape dezbr?ca?i, se luar? dup? el, cu mâinile întinse a cer?it.

A fost destul de bine p

citește intreg textul: Oameni ?i vremuri 22

un text de nicolae tomescu (inocentiu)

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro