Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.

Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Principiul fundamental al filosofiei (scurt pe doi).

de Manolescu Gorun

Hai s? ne mai distr?m ?i noi pu?in. Ca tot vine Apocalipsa (care nu mai vine). ?i prea ne-a plictisit Doamna aceea cu Heidegger Nazi (discu?ie la un text al meu anterior), care era , totu?i, o Doamn? când zicea c? „citesc prea mult” ?i sunt „idealist”. Are vre-o leg?tur? cu ceea ce urmeaz?? Are sau nu. Dar toate se leag? între ele în „Intervalul” dintre Fizic ?i Divinitate, de-i zice „fenomenologic”, unde ac?ioneaz? principul „Non-localiz?rii” („Enlightenment”-ul din fizica cuantic?, mai bine zis, sub-cuantic?: : dac? dou? particule elementare au interac?ionat vre-o dat?, atunci orice ac?iune ulterioar? asupra uneia dintre ele se transmite simultan asupra celeilalte, chiar dac? una dintre ele se afl?, de exemplu, aici ?i acum iar cealalt? – în nu ?tiu care galaxie, diferit? de a noastr? sau în alt univers), ca ?i în “Re?eaua Indra” din Budism.

Just enough! C? am aberat destul. Deci s? trecem la fapte.

*

?n 1942 ap?rea un num?r al unei reviste de filozofie. Din întâmplare o am în fa??. Se nume?te „Caiete de filozofie, ?tiin?? ?i cunoa?tere”, nr. 4/43; probabil o precursoare a „Revistei de filozofie” de acum a Academiei Române. ?n ea erau publicate o serie de discu?ii dintre matematicieni, logicieni ?i filosofi, care avuseser? loc într-un colocviu referitor la cunoa?terea ?tiin?ific?.

Extrem de interesant? a fost discu?ia dintre Moisil ?i Noica.


Era, atunci, în anii ’40, în plin avânt „Axiomatica”. Moisil a vorbit despre „Certitudinile cunoa?terii ?tiin?ei” bazate pe o matematic? axiomatizat?. Mai pe larg, iat? argumenta?ia sa. O teorie matematic? axiomatizat? care st? la baza unei teorii ?tiin?ifice, î?i demonstreaz? viabilitatea prin reducerea axiomelor teoriei respective la axiomele altei teorii matematice deja acceptate (vezi ?i Bourbaki, „Arhitectura matematicii”, G.M.). ?i atunci cunoa?terea ?tiin?ific? devine cert?.


?n replic?, Noica a ar?tat c? dac? lucrurile se întâmpl? a?a, atunci orice teorie matematic? nou?, pentru a î?i dovedi viabilitatea, trebuie s? î?i reduc? axiomele, din aproape, în aproape, prin implica?ie logic?, pân? la cele ale aritmeticii. Dar axiomele Aritmeticii nu mai pot fi reduse la altceva. A?a c? orice teorie matematic? acceptat?, care st? la baza uneia prin care cunoa?tem ?tiin?ific, este cl?dit? pe nisip. ?n schimb filosofia se bazeaz? pe un principiu fundamental care nu poate fi contrazis: „Trebuie s? te îndoie?ti de orice”! Tr?iasc? Descartes!. (De la mine, dac? mai era nevoie).


Ce a mai f?cut, apoi, Gödel cu axiomatica, e alt? poveste.

*

?i pentru c? am pomenit despre „Re?eaua lui Indra”, hai s? vedem despre ce este vorba.


Povestea Re?elei lui Indra (traducerea îmi apar?ine)


„Departe, în s?la?ul ceresc al Marelui Zeu Indra, protectorul ?i sus?in?torul vie?ii, exist? o re?ea minunat? care se întinde la nesfâr?it în toate direc?iile, în acord cu gusturile extravagante ale divinit??ilor. În fiecare nod al re?elei este ag??at? o bijuterie str?lucitoare ?i, deoarece re?eaua îns??i este infinit? în dimensiuni, bijuteriile sunt în num?r infinit. Acolo atârn? bijuteriile, str?lucind ca ni?te stele de prim? magnitudine — o priveli?te minunat?. Dac? alegem acum, în mod arbitrar, una dintre aceste bijuterii pentru a o inspecta ?i o privim de aproape, vom descoperi c? în suprafa?a ei lustruit? se reflect? toate celelalte bijuterii din re?ea, care scânteiaz? în splendoarea întregului. Mai mult decât atât, fiecare dintre bijuteriile reflectate în aceast? bijuterie reflect?, la rândul ei, toate celelalte bijuterii, astfel încât procesul de reflec?ie este infinit. A?a cum fiecare nestemat? reflect? toate celelalte ?i tot ceea ce exist? în univers, tot astfel e?ti ?i tu influen?at de fiecare alt sistem din univers.”


Din Sutra Avatamsaka
Francis H. Cook – Buddhismul Hua-Yen: Re?eaua de Bijuterii a lui Indra, 1977
Capitolul 1, p. 2
University Park, Londra: Pennsylvania State University Press; (New York, N.Y.: Institute for Advanced Studies of World Religions, 1977). XIV, 146 pag.


Niciodat? - am verificat cât am putut - nu a existat ?i nu exist? o teorie matematic? prin care ?? poat? fi formalizat? o cuno?tere „?tiin?ific?” de genul Re?elei Indra. Dar, despre asta, vom mai discuta.

Manolescu Gorun (Sextus Empiricus) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro