Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Ploua cu litere din cer

de chirescu manuela catalina



Ploua cu litere din cer ?i nimeni nu ?tia de ce. Umbrelele se umpleau de cuvinte, b?l?ile formau poeme. Clara, feti?a t?cut?, ?i-a deschis palmele ?i a prins o fraz?: „?i vocea ta conteaz?.” A zâmbit. Acea ploaie nu uda, ci trezea. Cu fiecare liter? c?zut?, aerul se umplea de ?oapte, ca ?i cum lumea i-ar fi spus un secret.

Apoi, un fulger i-a luminat chipul, iar literele au început s? cad? ?i mai intens. Trezeau în ea sentimente pe care nu le cunoscuse pân? atunci.

Era o punte spre via??. O via?? nou?, de explorat. ?tia c? sosise momentul ei, timpul transform?rii. Clara nu mai era feti?a t?cut?, ci o domni?oar? plin? de idei ?i întreb?ri, cu vocea trezit? ?i ochii str?lucind de curiozitate. Literele o urmau, desenând în urma ei c?r?ri de lumin?. Fiecare cuvânt care-i c?dea aproape devenea o s?mân?? în interiorul ei, din care încol?eau pove?ti, versuri, r?spunsuri.

Lumea nu se schimbase. Clara, da. ?i uneori, asta e suficient.

Clara p??ea printre cuvinte ca printr-o p?dure fermecat?. Unele litere pluteau juc?u?e în jurul ei. Altele i se încurcau în p?r, de parc? ar fi vrut s? r?mân? cu ea. Curând a descoperit c? le putea aduna ?i forma propozi?ii noi. Le rostea încet, iar la fiecare cuvânt spus, se întâmplau lucruri mici ?i frumoase: o floare înflorea, un nor î?i schimba forma, un om zâmbea f?r? s? ?tie de ce.

Literele nu trezeau doar emo?ii în ea. Trezeau lumea.

A?a a în?eles Clara c? darul ei era s? ajute. Nu cu discursuri mari sau gesturi eroice, ci cu vorbe blânde, precise, ca ni?te chei nev?zute. Într-o zi, în mijlocul ploii de litere, a z?rit un b?ie?el stând sub un copac, cu privirea pierdut?. Nu avea umbrel? ?i nici cuvinte.

Clara s-a apropiat cu pa?i lini. Literele îl ocoleau, ca ?i cum n-ar fi putut s?-l ating?. Atunci a în?eles pe deplin rostul ei în toat? acea furtun?. Trebuia s?-i ajute pe cei c?rora nu le c?deau litere. Îi înv??a cum s? le adune, cum s? le citeasc? ?i s? formeze propozi?ii care deschideau drumuri.

?i a?a, liter? cu liter?, le d?ruia fraze pe care ei nu le puteau vedea, aprinzând încet o scânteie în?untrul lor. Pentru c? unii oameni nu se nasc ?tiind cum s? asculte literele c?zute din cer… dar pot înv??a s? le simt?.

Fiecare persoan? întâlnit?, fiecare privire goal? era o nou? ?ans? de a aprinde o lumin?. Nu to?i vedeau literele, dar to?i le puteau sim?i, dac? cineva le întindea mâna.

Clara nu era o eroin? din pove?ti. Era doar o feti?? care înv??ase s? asculte cerul. ?i uneori, e suficient ca s? schimbi lumea.

chirescu manuela catalina (pishica) | Scriitori Români

motto: La Vida es el regalo de la Muerte.......Asi como la Muerte es el resultado de la Vida...

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro