proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

A ajuns pe puntea cuterului ce purta un nume ciudat înscris pe el: V.G. 8. Pentru locuitorii Sulinei nu era ciudat, însemnând Vedet? gr?nicereasc?. A urcat destul de greu datorit? valurilor iscate de o alt? ambarca?iune ce a trecut cu vitez? prin apropiere. În interior n-ar fi avut loc, a?a c? s-a îndreptat spre pupa. Arma, un S.K.S. nou nou?, ?i-a l?sat-o la locul ei pe spinare. S-a a?ezat pe valiza de lemn destul de voluminoas?. Se auzea doar sunetul sacadat al motorului, parc? ?i fâ?âitul trestiilor. Din când în când se vedea în înaltul cerului câte-o pas?re. Toate bune ?i frumoase încât avu timp s?-?i aminteasc? ceva din lecturile sale preferate legate de m?rile ?i oceanele lumii. De „Copiii c?pitanului Grant”, de „ Ocolul p?mântului în optzeci de zile” ori „ Dou?zeci de mii de leghe sub m?ri”, de „C?pitan la cincisprezece ani”, dar ?i de „Aventurile submarinului Dox”. În curând, cuterul a l?sat în urm?, pe stânga, Farul Genovez. Dac? ar fi fost la prora, ar fi putut vedea, nu prea departe, crestele înspumate ale m?rii. Nu le-a v?zut, dar în curând le-a sim?it. Instinctiv, s-a ridicat în picioare apucând strâns, cu ambele mâini, o bar? metalic?. Avea o senza?ie necunoscut? pân? atunci. I se p?rea c? stomacul nu mai face parte din corpul lui, c? r?mâne undeva sus când ambarca?iunea cobora de pe un val. A?a or fi sim?it ?i cei câ?iva marinari îmbr?ca?i în frumoasele lor uniforme alb-albastre. Ace?tia ie?eau pe rând din cabine ?i „ d?deau la ra?e”. Se ?tia c? asta însemna, în jargonul lor, când ie?eau pe punte iar din gura le ?ânea, f?r? voia lor, un jet de lichid. S-a felicitat, în gândul lui, ca n-are astfel de probleme. A mai prins un pic de curaj. Dar nu pentru mult timp. C?pitanul V.G-ului z?ri în dep?rtare o mahun? adic? o barca mare de pescari cu însemnele portului Sfântul Gheorghe. Pe aceasta o s?-l lase pe soldatul gr?nicer. Va economisi timp ?i carburant ?i va ajunge pe zi la Constan?a. Vedeta î?i mic?or? viteza ?i ocoli mahuna. Prin portavoce, c?pitanul se f?cu auzit. „Opri?i ?i lua?i un soldat pe care s?-l duce?i în portul vostru”. Pescarii au fluturat un fanion ca semn ca au în?eles. Valiza i-a fost legat? cu o parâm? ?i l?sat? pe mahuna pescarilor. El a trebuit s? coboare cu grij? pe o scar? de frânghie. I-au f?cut loc pe o margine de banc?. Era speriat, s-a speriat ?i mai tare când a v?zut c? uria?ii sturioni de pe fundul mahunei mi?cau destul de tare din mustati. Un pescar c?ut? într-o saco?? de papur? ?i scoase o sticl?. Ii desf?cu dopul ?i i-o înmân?. "Ia, granincerule, ?i trage o dusc?". O lu? cu mâna tremurând? ?i trase nu o du?c? ci vreo trei-patru. O mole?eal? pl?cut? îl cuprinse. Era cât pe-aci sa intre în lumea viselor leg?nat de valuri. Nu adormi pentru c? barca se l?s? într-o parte gata, gata sa alunece din ea. V?zu ca prin vis cum pescarii tr?geau de un odgon gros, aducând în barca un sturion uria? care se zb?tea cu gura c?scat?, avid? de lichid. Cu ni?te m?ciuci uria?e, loveau în capul pe?telui pân? când acesta se zb?tu tot mai slab, iar, dup? un timp, n-a mai mi?cat.
- Gata, zice cel ce p?rea ?ef. S? ne întoarcem acas?. S?-i mul??mim Celui de Sus c? am venit cu mahuna înc?rcat?. Gr?nicerule, pe tine te vom l?sa la pontonul vostru, c? noi trebuie s? mergem pe partea aialalta, la cherhana.
Au ajuns la pontonul gr?nicerilor. Soldatului de santinela, când îl v?zu, i se lumina fata.
- B?, Nu?ule, ?tiam c? trebuie s? ne soseasc? unul nou, dar m? gândeam c? o s? vina, ca tot omul, cu pasagerul.
- O s?-?i povestesc Costica. Dar acum sunt tare ostenit!
Intre timp, lui Costic? i-a venit schimbul. Apoi zise: Hai s? mergem la companie. Au plecat când luna tocmai ie?ea din mare. De departe se vedea turnul bisericii, crucea p?rea c? sta pe un bulb de ceap? uria?. Mai de aproape se auzea o melodie cântata de un cor pe trei voci. Lui Nutu i-a trecut prin minte c? parc? este aceea?i melodie pe care o cântau ei la cor, pe versurile: S?lbatica-i stepa baical?/ Sunt mine de aur în ea/ Un om blestemându-si ursita/ Cu traista pe um?r mergea.