proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

NOTE DE LECTUR?
Gheorghe Ple?
„Veronica Micle - De la mit spre adev?r”
Rigoare matematic? în cercetarea literar?
„1.6. INFORMA?II INEDITE, VALIDE
Veronica Micle s-a n?scut la 22 aprilie 1850, în N?s?ud.Numele s?u consemnat oficial : „Ana Câmpan, fiica lui Ilie Câmpan, cismariu ?i mueria sa Ana”. Tat?l Ilie - ortodox, mama Ana Antonia Mischinger - catolica.
Nicolae Dr?ganu, apud Matricola boteza?ilor, N?s?ud. Anul 1910
Deduc?ie (Gheorghe Ple?) Anul 2020
Veronica Micle a f?cut parte dintr-o familie de seam? a N?s?udului: bunicul - cet??ean austriac, subchirurg de regiment habsburgic, bunica - moa?? districtual?. Casa familiei Johann ?i Ana Mischinger era situat? pe Dind?r?pt la nr. 267. (Azi, Strada Vasile Na?cu, Nr. 23

Sursa ini?ial?
Sursa ini?ial?
Ion Bolovan, Adrian Gavril Onofreiu, Viorel Rus. Anul 2010
Deduc?ie (Gheorghe Ple?) Anul 2020
Matilda Cugler-Poni (1885)?i Veronica Micle (1887) au fost autoarele care au publicat primele plachete de versuri , în limba român?.
Sursa ini?ial?
Gavril Istrate Anul 1938
George C?linescu Anul 1941
Mama Veronic?i - pe numele exact Ana Antonia Câmpan (Câmpeanca)- precum ?i bunica - Anna Moldovan Mischinger au fost absolvente ale ?colii germane de fete din N?s?ud (1848, respectiv 1827). Ana Andonia Câmpan a derulat la doar 16 ani ?i sub protec?ia mamei sale activit??i de ajutoare de moa?? comunal?, la N?s?ud (22 noiembrie1850 - 30 august 1851).
Sursa ini?ial?
Virgil ?otropa Anul 1913
Nicolae Dr?ganu
Deduc?ie (Gheorghe Ple?) apud Matricola boteza?ilor de la Prohia greco-catolic? din N?s?ud Anul 2020
La decizia mamei Ana Antonia, aceasta ?i Veronica au plecat definitiv din N?s?ud, mutându-se la Ia?i, în 1855.
Sursa ini?ial?
Vasile Scurtu Anul 1965
* * *
Am început aceste note de lectur? într-o manier? atipic?, tehnic?, riguroas?, asem?n?toare cu demonstra?iile matematice, transcriind un mic fragment al acestei uimitoare, pentru mine, c?r?i, scris? de domnul profesor dr. Gheorghe Ple?, profesor de matematic? în ?colile n?s?udene, dar ?i în str?in?tate, autor ?i al altor volume de studii legate de vatra n?s?udean?, de ?colile n?s?udene ?i de oamenii locurilor, de?in?tor al unui premiu al Academiei Române. Am copiat fragmentul, tabelar prezentat la pag. 29 a c?r?ii domnului profesor Gheorghe Ple? tocmai pentru a ilustra meticulozitatea, rigoarea matematic? a acestui tip de lucrare, devenit? deja ceva obi?nuit pentru autorul c?r?ii.
Voi continua citând un alt fragment al c?r?ii, un fragment în care autorul identific? cel pu?in 7 erori ?i dou? date îndoielnice:
„Mama (Veronic?i), ??ranc? de felul ei, v?duv? tân?r? cu doi copii, f?r? stare material? care s-o a?eze la ad?post de grijile între?inerii ?i, pe deasupra, prigonit? dup? în?bu?irea revolu?iei burghezo-democratice de peste mun?i, anchetat? de organele de stat habsburgice a trecut mun?ii în Moldova, prin pasul Dornei, în anul când se n?scuse Veronica, cu fata în bra?e ?i cu b?iatul Radu de mân?.”
De fapt ce vreau s? spun este ca aceste informa?ii precise, verificate, prezentate în primul grupaj citat, cu surs? indicat?, contravin unor fabula?ii lansate în timp, ca adev?ruri, din comoditate sau cu rea inten?ie, precum cele din al doilea citat, cu atât mai mult cu cât subiectul lor, respectiv Veronica Micle, nu era de calibrul lui Mihai Eminescu, sau al altor scriitori ai vremii ?i nici feminismul nu era prezent în perioada aceea, în zona noastr?.
De aceea era nevoie s? apar? o asemenea carte, care s? „demoleze” într-un fel „mitul” ap?rut, construit, perpetuat din autor în autor, din cititor în cititor în jurul Veronic?i Micle, restabilind adev?rul în leg?tur? cu via?a acestei femei care nu a avut un destin ca oricare. De ce a durat atâta timp? Deoarece adev?rul cerea o munc? de cercetare, autori ca Octav Minar, Augustin Z.N. Pop ?i Teodor Tanco, potrivit autorului c?r?ii de fa??, r?spândind chiar opinii inventate, dar ?i nume grele ale istoriei literare precum Eugen Lovinescu, Cezar Petrescu sau George C?linescu, la rândul lor, uneori au preluat ?i transmis informa?ii care necezit? o verificare atent?.
De ce acum ?i de ce domnul profesor dr. Gheorghe Ple? a trudit întru împlinirea acestui deziderat? Deoarece autorul are deja o experien?? serioas? în realizarea studiilor ?i redactarea unor asemenea lucr?ri, dintr-un patriotism local demonstrat al autorului ?i, de asemenea, datorit? faptului c? Veronica Micle, vreme de cinci ani, a fost a noastr?, a n?s?udenilor.
?i a mai fost ceva, o scânteie veche a aprins un foc mocnit, în urm? cu 60 de ani, când un alt dasc?l minunat al n?s?udului, prof. Octavian Ruleanu, c?ruia am avut bucuria s?-i fiu elev, sugera ideea necesit??ii de a investiga zona de real din mitul ce s-a creat în jurul Veronic?i.
M? opresc aici, deocamdat?, textul de fa?? nefiind decât exprimarea unor gânduri iscate la citirea acestei remarcabile lucr?ri, mândria de a-i fi fost elev domnului profesor dr. Gheorghe Ple? fiind sim??mântul determinant al ac?iunii mele.
Uneori avem nevoie de atât de pu?in pentru a fi ferici?i, sau m?car împ?ca?i cu noi în?ine, mul?umi?i de ceea ce ni se întâmpl?. Afar? e frig (minus patru grade), ninge cu fulgi r?zle?i, u?ori, vis?tori... s? deschizi o carte cu mintea ?i sufletul frem?tând în a?teptarea bucuriilor ascunse în paginile ei. S? cite?ti, s? scrii. Atât este de ajuns.
Planul opidului N?s?ud la 1850. (zona central?), prezentat în carte la pag. 31 îmi ofer? o emo?ie vie la identificarea în terenul actual, cu ochii memoriei proprii a locului diverselor puncte de interes pentru cartea de fa??, uimit de asem?n?rile sau modific?rile geografice constatate. Repet, emo?ia este una strict personal?, pentru mine o întoarcere magic? în timp. La fel ?i rândurile de fa?? nu sunt decât impresii personale, transpunerea în cuvinte simple iscate la citirea acestei uimitoare c?r?i, a m?rturiilor vremii în care au vie?uit eroii a c?ror via?? a fost scoas? la lumin? prin efortul deloc u?or al autorului. Aceast? carte sem?nând cu o construc?ie gotic?, incluzând în subsolul paginilor o întreag? dantel?rie traforat?, trebuie abordat? cu maxim? r?bdare, izvorât? din pasiune ?i pl?cere. Altfel n-ai nicio ?ans? s? o duci la cap?t. Demersul meu vrea s? fie, într-un fel, o repovestire simplificat? a faptelor deslu?ite prin mult mai mult efort de autorul c?r?ii, domnul profesor dr. Gheorghe Ple?.
Men?ionat? pentru prima dat? în 1943 de c?tre Vasile Vartolomeu în „Tribuna Ardealului”, completat? riguros în 1964 prin grija eminentului profesor n?s?udean Octavian Ruleanu, informa?ia privind na?terea Veronic?i Micle este dovedit? f?r? dubii în 1967 prin prezentarea fotocopiei „certificatului de na?tere” al feti?ei Ana Câmpan (Veronica Micle) în cartea „M?rturii” a profesorului Augustin Z. N. Pop, poza fiind preluat? ?i în cartea de fa??. Orice „înflorire” sau mistificare grosolan? ap?rute anterior sau dup? aceast? dovad? î?i pierd vreo semnifica?ie util?.
C?l?toria imaginar? a scriitorului c?ut?tor în fascinanta lume a semnelor istoriei scoate la iveal?, în aceea?i manier? ?tiin?ific?, originea bunicilor Veronic?i - tata austriac, v?duv, tat? a trei copii, Johann Mischinger - subchirurg al regimentului, mama românc?, Ana Moldovan (ulterior Anna Mischinger) - ajuns? ulterior moa?? diplomat?, districtual?, care avea s? nasc? ?ase copii, printre care Ana Antonia, n?scut? în 1835, devenit? ulterior Ana Câmpan, care în 1850, la doar 15 ani avea s? o nasc? pe Veronica Câmpan (Micle). Se cuvine amintit ?i tat?l Veronic?i Câmpan (Micle) meseria? din Otlaca - Arad, aflat în drum spre Ia?i, dar blocat în N?s?ud ?i disp?rut în evenimentele tragice care au luat în st?pânire ?inutul în 1849, înainte de a i se na?te copila, Veronica.
Existen?a Regimentului Gr?niceresc a adus în via?a N?s?udului ?i dou? ?coli - ?coala Normal? Capital? cuplat? cu Institutul Militar, pentru educa?ia b?ie?ilor ?i ?coala German? de Fete, care asigura preg?tirea elevelor înmatriculate, pentru via??, preg?tire ce începea la 11 ani încheindu-se dup? trei ani. Mutându-se la Ia?i în 1855, Veronica avea s? urmeze cursurile unor ?coli valoroase din Moldova des?vâr?indu-?i educa?ia, pe de o parte, dar împlinind, în acela?i timp ?i aspira?iile nerealizate ale mamei ei, c?tre o educa?ie superioar?. Cu sacrificii însemnate pentru mama ei, Veronica a urmat ?coala Central? de Fete, încheiat? în 1863 cu rezultate excep?ionale la examenul de absolvire, dobândind o educa?ie aleas? sus?inut? prin multiplele ei talente - dans, muzic?, dialog ?i nu în ultimul rând, frumuse?e ?i farmec, dar mai ales un uimitor talent epistolar, concretizarea acestuia sub forma celebrelor coresponden?e purtate cu Eminescu, r?mânând posterit??ii.
În acel an, 1863 profesorul ?tefan Micle (Mezei), licen?iat în drept ?i în fizic?, binecunoscut în lumea universitar? ie?ean?, avea 43 de ani. Clujean la origini frecventa Grupul transilv?nenilor din capitala Moldovei, unde le-a întâlnit pe Ana Antonia Câmpeanu împreun? cu fiica sa, Veronica, iste?imea ?i dr?g?l??enia acesteia din urm?, impresionându-l în a?a m?sur?, încât în 1864 s-au logodit, c?s?torindu-se la Cluj în 07.08. 1864. Ca so?ie a mai vârstnicului ei partener, Veronica avea s?-?i des?vâr?easc? studiile în sistem privat sporindu-?i atât cultura general? cât ?i abilit??ile la limba francez?, spre bucuria mamei ei, cunosc?toare a limbii germane. Veronica avea s? nasc? dou? feti?e, Valeria ?i Virginia-Livia, devenite orfane de tat? în vara anului 1879.
Cum s? prezin?i o via?? de om, mai multe vie?i de fapt, într-un tabel? Cronologic.
Ce în?eles are pentru cititor via?a, 25 de ani din via?a unor oameni înghesui?i într-un tabel? Cronologic.
1864 - 1889. Familia Micle.
***„ La 7 august 1864 a avul loc la Cluj c?s?toria lui ?tefan Micle cu Ana Veronica Câmpeanu.”
*** „1889. 15 iunie. Moare Eminescu la Bucure?ti
Debut iulie - Instalarea Veronic?i într-o chilie a M?n?stirii V?ratec.
3 august - serat? la V?ratec pentru prietenii apropia?i.
4 august - suicidul Veronic?i.
6 august - înhumarea trupului neînsufle?it al poetei Veronica Micle, în proximitatea Bisericii> de la V?ratec.”
Dou? repere temporale frecvent întâlnite în via?a oamenilor - c?s?toria ?i moartea. Între ele, o via??, dar ce via??, câte visuri împlinite, amânate sau pur ?i simplu de neîmplinit, cât zbucium, cât? suferin??, cât de pu?ine bucurii.
La 16 respectiv 18 ani Veronica n??tea cele dou? fete Valeria ?i Virginia Livia. Date fiind educa?ia, farmecul personal, dar ?i pozi?ia social? (so?ul ei, ?tefan Micle devenind rectorul Universit??ii din Ia?i), Veronica desf??oar? diverse activit??i sociale, didactice. Cu ocazia preg?tirilor manifest?rilor de la m?n?stirea Putna închinate domnitorului ?tefan cel Mare, în anul 1870 se apreciaz? ca posibil? o prim? întâlnire a poetului cu familia Micle. Dup? debutul literar al Veronic?i, în 1872, este prezentat? ca sigur? întâlnirea celor doi viitori iubi?i, cu ocazia deplas?rii Veronic?i la Viena, în scopuri medicale. Întâlnirile celor doi se repet?, ( 1872 - 1873), atât la seratele din casa familiei Micle, cât ?i la casa de la V?ratec, în anii urm?tori intensificându-se ?i colaborarea literar? dintre cei doi, Veronica publicând tot mai multe lucr?ri în proz? sau în versuri. Pân? la decesul lui ?tefan Micle, în 4 august 1879, prezen?a lui Eminescu în casa so?ilor Micle, atât la Ia?i cât ?i la V?ratec, în vacan?e, era un lucru tot mai obi?nuit. Decesul profesorului Micle schimb? esen?ial lucrurile, Eminescu acordându-i Veronic?i un sprijin consistent pentru ob?inerea unei pensii de urma?. Câteva luni, (1879 - 1880), cei doi locuiesc împreun? la Bucure?ti, tumultoasa lor iubire reflectându-se în crea?iile literare ale amândurora. Veronica vegheaz? ?i sprijin? drumul de început al Valeriei Micle în lumea muzicii, în 1886 doneaz? casa din Târgu Neam? m?n?stirii V?ratec, având permisiunea revenirii oricând ar fi dorit, în acel loc, pentru odihn?. În 1887 se mut? la Bucure?ti, tot acum face eforturi pentru ob?inerea de la guvern a unui ajutor pentru Mihai Eminescu, bolnav deja cu nervii, în ianuarie 1889 vinde ?i casa din Ia?i, apoi, dup? moartea poetului se retrage într-o chilie a m?n?stirii V?ratec, unde-?i va lua zilele, urmându-?i Luceaf?rul.
Voi încheia acest episod al notelor mele de lectur? citând în întregime un fragment minunat din aceast? carte minunat?, fragment trist ?i demn, cap?t ?i început de drum, sfâr?it al suferin?elor p?mântene, început al bucuriilor cosmice pentru Dulcea Doamn? a Eminului iubit. Veronica Micle prime?te prin aceast? carte a domnului profesor dr. Gheorghe Ple? un fir binemeritat din izvorul limpezirii, al pre?uirii, al admira?iei, mai mult decât primise pân? acum, dar înc? prea pu?in ca s?-i ajung? pentru odihn?, impresia mea în timpul lecturii fiind puternica imagine a str?duin?elor autorului de a o înso?i pe feti?a de cinci ani care p?r?sea or??elul nostru, N?s?ud, pornind c?tre o magic? întâlnire, vegheat? ?i îndrumat? cu p?rinteasc? grij? ?i de autorul c?r?ii de fa??, pe drumul ei întortocheat pân? la marea întâlnire cu cel care s-a bucurat, pe bun? dreptate, de mult mai mult? aten?ie.
„În casa gazdei sale, maica Fevronia Sîrbu, poeta a primit un grup de prieteni afla?i ?i ei la V?ratec, petrecând seara împreun?, cu poezii ?i roman?e. Dup? ce a citit poemul „O! Moarte vin de treci” , spre miezul nop?ii s-a retras în chilia sa, unde o a?tepta neîndur?toare, doza fatal? de arsenic.
- comenteaz? în continuare Augustin Z.N.Pop.

Cre?terea frecven?ei temei marii treceri în poetica Veronic?i ne sugereaz? o preocupare prev?zut? de Veronica - omul, pentru acel moment al biografiei sale când nu va mai avea nicio ?int? pentru care s? lupte, s? mai creeze o strategie câ?tig?toare pe care s? fie sigur? c? o va duce la bun sfâr?it.
Nereu?ita planurilor sale de a îl îngriji în str?in?tate pe Eminescu - ?i de a se trata ?i ea - a constituit declan?area deciziei sale finale.”