Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.
Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap
Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.
Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.
Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.
de Sorin Stoica
Bibliotecile imaginare au mai multe c?r?i decât s-au tip?rit vreodat? pentru c? acolo stau, pe rafturi de staniol în culorile curcubeului, ?i c?r?ile con?inând pove?tile secrete din capul fiec?rui om. Când nu mai exist? nimic de citit pentru a ni se potrivi cu totul, ori punem mâna ?i scriem noi, ori doar ne imagin?m c? am scris deja ?i o facem citind ce vrem, ce ne convine, ce nimeni nu va ?ti vreodat? ?i nici nu ne intereseaz? s? ?tie. Dar în bibliotecile imaginare mai e ceva: oameni la care într-un moment al vie?ii am visat, oameni pe care i-am admirat, oameni intangibili, oameni cu care ne-am identificat, pe care i-am copiat f?r? s? ?tim sau cu care am dori s? sem?n?m. Ieri, în biblioteca mea imaginar? era Marilyn. Ea a l?sat o urm? în iconografia lumii ca nimeni altcineva ?i asta e suficient pentru a veni s? citeasc? la mine. M-am f?cut c? nu o v?d. Mirosea a liliac. A tres?rit când am intrat, u?a bibliotecii mele imaginare scâr?âie de când Gene Kelly a dansat în ploaie la intrare ?i mi-am jurat c? n-o voi unge niciodat?. Am trecut în spatele ei, pref?cându-m? c? iau o carte ?i mi-am aruncat ochii peste um?rul ei s? v?d ce citea. Ei bine, citea o poveste de-a mea despre ea, o poveste de dou? rânduri scris? prin '84 pe un zid al tutungeriei din cartier în care o rugam s? se nasc? din nou la noi în ora?, la mine pe strad? ?i s?-mi fie coleg? de banc?. M-a emo?ionat. Din acel moment am început s? cred c? am cea mai mi?to bibliotec? imaginar? din lume. Exact ca alte opt miliarde de oameni.
motto: S? m? la?i!
Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.
Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro