proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Vindecarea celor doi orbi de c?tre Hristos, simbolic vorbind, face referire cu siguran?? la ochii cu care privim, ochii no?tri care de fapt nu privesc cu adev?rat ?i care nu se deschid ca s? vad? momentul deplin în care peste ei se revars? lumina transfiguratoare a lui Hristos. Vindecarea mutului face referire de asemenea la gura noastr? care tace atunci când ar trebui s? rosteasc?, mai bine spus s? rostuiasc? despre om ca despre Hristos.
Vindecarea celor doi orbi ?i a unui mut este de fapt o chemare la a privi în lumina pe care Hristos o revars? în lume prin intermediul luminii, deoarece toat? m?re?ia ?i frumuse?ea crea?iei ce ne înconjur? este d?ruit? de reflec?iile luminii. Lumina lui Hristos nu este acea parte a zilei dintre umbrele nop?ii, cuprins? între r?s?ritul ?i apusul soarelui, ci e multitudinea de culori pe care o creeaz? razele luminii atunci când lovesc mun?i ?i ape, stele ?i orizonturi ?i din care se risipe?te ca un curcubeu nesfâr?it peste noi.
Tot astfel este ?i cu graiul, deoarece vorbirea nu este un simplu sunet, un ?ip?t de pas?re sau un r?get de animal care transmit fioruri de team?, de foame, de grij?, de moarte. Graiul construie?te ?i exprim? în cuvinte o lume pe care omul o tr?ie?te, care vibreaz? din inima lui, din suflet, pe care o împ?rt??e?te cu oamenii c?rora le transmite gândurile sale sublime despre profunzimile nesfâr?ite ale sferelor cere?ti, create ?i puse în el de Dumnezeu spre îndumnezeirea sa.
Readucerea omului în vedere ?i în rostire înseamn? repunerea acestuia în starea de comuniune, de comunicare ?i de dialog, pentru c? a vedea ?i a vorbi constituie acele atribute omene?ti cu ajutorul c?rora omul se poate raporta lui Dumnezeu prin intermediul semenilor între care ?i în interiorul c?rora devine ?i se reg?se?te pe sine. Între vederea luminii ?i rostirea cuvântului omul î?i construie?te orizontul ecleziologic al exprim?rii sale ontologice.
De aceea vindecarea pe care Iisus o ofer? celor orbi ?i mu?i nu se rezum? la orbire ?i mu?enie, ci la de?teptarea celor care dorm, a acelora care ?in ochii închi?i pentru c? au stat prea mult timp în întuneric privind umbre care nasc focuri hr?nite cu vreascuri adunate de al?ii. Pentru cei care tac, vindecarea mu?eniei este o încurajare la a rosti adev?rul despre ceea ce este în afara lumii, acea lume în care ?ip?tul ?i strig?tul reprezint? onomatopeicele semne prin care lumina comunic? cu sine ?i cu crea?ia.
De fapt, aceast? vindecare hristologic? este un îndemn la a vedea dincolo de umbrele pe care ni le propun al?ii s? le privim ?i a rosti clar ?i tare atunci când ni se spune c? t?cerea e de aur. A?adar, vindeca?i-v? ochii ?i dezlega?i-v? graiul! Hristos vindec? pe cei care, în temeiul credin?ei lor, îndr?znesc s? priveasc? mai mult decât în umbre ?i s? asculte mai cu aten?ie în cuvinte decât în t?ceri.