Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Oameni ?i vremuri 20

de nicolae tomescu

Nu a avut numai succese Ghi??. E drept cu ?coala s-a descurcat bini?or. Dac? ar fi fost doar aritmetica, ?tiin?ele naturii, gimnastica ?i lucrul de mân?, ar fi fost primul. Da, dar mai era citirea care cuprindea, pe lâng? texte, unele interesante, ?i gramatic?. Ori, la gramatic?, defini?iile p?r?ilor de vorbire ?i de propozi?ie, i se p?reau f?r? niciun rost. El ?tie s? vorbeasc?, ?i se poate descurca foarte bine, f?r? s? înve?e defini?ii. Dar tocmai astea trebuia s? le ?tie la examenul de admitere în clasa întâi de liceu. I-a revenit fratelui s?u mai mare, Ion, elev în clasa a doua la Liceul comercial, s?-l preg?teasc? la limba român? pentru a da ?i el admiterea la acela?i liceu. O var? întreag? s-au chinuit amândoi, Ion s?-l înve?e, cât de cât, ceva, iar Ghi?? s? poat? fi atent, deoarece gândurile îi zburau mereu în alt? parte, cum s? fac? s? poat? îmbun?t??i calitatea sunetului la aparatul de radio sau la o schem? a unui aparat de emisie pe unde ultra scurte, pe care a v?zut-o în revist?. Cu acest aparat ar putea lua leg?tura cu al?i radioamatori prin alfabetul morse. În secret a început s? înve?e acest alfabet. La început b?tea cu degetul sau creionul în mas?, pauzele mai lungi sau mai scurte, dintre b?t?i, fiind liniile ?i punctele ce formau literele unor cuvinte. ?i-a construit chiar ?i un manipulator care transmitea difuzorului, de la aparatul de radio, sunete mai lungi sau mai scurte.
Cu chiu, cu vai, ?i chiar cu câteva palme primite, f?r? veste, când atitudinea lui refractar? era evident?, a acumulat ?i câteva cuno?tin?e gramaticale care i-au ajutat la examen. Cinciul primit la limba român? nu i-ar fi fost destul ca s? promoveze, dar adunat cu zecele de la matematic?, l-a consacrat licean. Dar, nu pentru mult timp, doar pentru un an. N-a avut cum trece de istoria antic?. E drept erau ?i lucruri interesante aici, dar nicicum n-a în?eles cum de anii se num?rau invers. Ori poate a lipsit, sau n-o fi fost atent când li s-a spus ? Tot istoria asta i-a adus ?i un nume de batjocur? printre colegi, care au început a-i zice Hamalapri. ?i-a dat seama c? este doar vina lui c? a început s? fie numit a?a. Vina lui ?i al acelui rege din Babilon, cu nume atât de pocit, care a dat ni?te legi ce, toate împreun?, s-au numit codul lui Hamurapi. El, crezând c? ?tie bine lec?ia, a zis cu toat? convingerea c? prevederile din legile lui Hamalapri erau bune pentru timpurile acelea. Dup? câteva momente, un hohot de râsete izbucni în clas?. Când ?i-a dat seama c? de el râd, a r?mas descump?nit. De ce oare? C? doar fraza asta o repetase de multe ori, ca s-o ?in? minte. De la Hamalapri unii au scos dou? cuvinte hamal prost, ?i au început ai zice a?a. Nu s-a întristat de loc când, la sfâr?itul anului ?colar, pe lista afi?at? cu mediile anuale, în dreptul numelui lui era trecut corigent la istorie. Dup? ce vara aproape trecuse, s-a apropiat ?i data ?inerii examenului de corigen??.
- Mam?, eu, orice-ar fi, nu m? duc la examen !
- De ce, dragul mamei? Parc? ai înv??at zilele astea.
- Chiar dac? a? fi sigur c? iau zece, ?i tot nu m? duc!
- S? vedem ce zice ?i tat?l t?u.
Tat?l l-a ascultat cu aten?ie ?i apoi a zis:
- Nu-i nimic, m?i copile. Dac? nu-?i place, nu-?i place ?i gata! ?i eu, dac? mi-ar lua cineva din mân? acul, foarfecele ?i metrul, ?i m-ar pune s? fac ce nu-mi place, a? refuza. Dar trebuie s? te gânde?ti bine, c? o ?coal? tot trebuie s? faci, s? fii pe picioarele tale, c? doar n-o s? îmb?trâne?ti lucrând pentru Nicoar?, c? ai v?zut cum te pl?te?te, ?i ce bine câ?tigi când lucrezi f?r? el.
- Da, tat?.

Pân? la urm? s-a rezolvat ?i problema ?colariz?rii lui Ghi??, exact a?a cum a vrut el. Înc? din var? a ap?rut în „Scânteia” un articol cu titlul scris cu litere groase Reforma înv???mântului. În ziarul local „România Viitoare” pe la începutul lui Septembrie a ap?rut un anun?, în care se spunea, pentru cei interesa?i, c? Societatea Electric? Transilvan? pe ac?iuni S.E.T. A. de pe str. Uzinei organizeaz? ?coala de ucenici electricieni cu sediul în strada Hora?iu nr 2-6.
Dup? ce tata lui Ghi?? a citit anun?ul, i l-a ar?tat ?i lui.
- Ei, ce zici, s? te înscriu ?
- Eu zic c? da. Dar nu ?tiu dac? acolo voi înv??a mai mult decât ?tiu de la domnul Nicoar?.
- Sigur c? vei înv??a. Acolo profesorii, cei mai mul?i, sunt ingineri iar mai?trii instructori sunt deosebi?i de buni în meserie. Ai de la cine înv??a ?i poate dup? cei trei ani, cât dureaz? ?coala, vei înv??a ?i tu pe al?ii.
?i, într-adev?r, a avut de la cine înv??a. Inginerul Robescu , care înainte de r?zboi a studiat la Ecole polytechnique din Paris, nu p?rea potrivit pentru a preda într-o ?coal? profesional? în care majoritatea elevilor proveneau din satele jude?ului Sibiu, dar ?i a unora din sudul ??rii. Mul?i dintre ace?ti elevi veneau din sate neelectrificate. Au înv??at, cât au înv??at, la lumina l?mpii cu petrol, sau chiar a opai?ului. A?a c? nu e de mirare c? Ghi?? a reu?it în câteva zile s?-i eclipseze pe to?i. Doar el punea întreb?ri la lec?ii ?i tot el, în discu?iile cu acest inginer-profesor, ce preda Bazele electrotehnicii, g?sea singur unele r?spunsuri intuindu-le pe baza celor înv??ate anterior.
Într-unul din consiliile profesorale, domnul Robescu atr?gea aten?ia asupra materialului uman pe care trebuie s?-l calific?m într-o meserie atât de preten?ioas?. Mai spunea apoi c? ?coala ar trebui s?-?i selecteze elevii ?inând seama nu numai de o hârtie care le atest? studiile precare, în cea mai mare m?sur?, ci ?i de inteligen?a de care dau dovad?. Ori, elevii no?tri, nu numai c? n-au, cât de cât, cuno?tin?e teoretice, dar nici cu inteligen?a nu stau prea bine. Excep?ie, spunea domnia sa, face acest elev Ghi?? (S) care reu?e?te sa intuiasc? unele probleme tehnice sau chiar ?tiin?ifice. ?i ce poate defini mai bine inteligen?a decât intui?ia de care d? dovad? individul?
- Tovar??e inginer, ?in s? v? atrag aten?ia c? aici nu discut?m probleme teoretice, precum definirea inteligen?ei, ci unele practice. ?tim cu to?ii c? marele Lenin spunea c? socialism înseamn? colectivizarea agriculturii, plus electrificarea întregii ??ri. Ori, de componenta electrific?rii r?spundem noi, cei chema?i...
Vocea directorului p?rea c? nu mai ajunge la urechile inginerului profesor. Acesta s-a retras în carapacea sa, de unde nu mai reac?iona la ce era în exterior. Nici la acel „tovar??e inginer” spus de un maistru ajuns director de ?coal?. Acum, doar îi pare r?u c? i-a dat not? de trecere, fiind în comisia de examinare a ?colii de mai?tri, acestui om care are atâtea caren?e nu numai în preg?tirea profesional? dar, se pare, ?i o lips? cras? de respect. Auzi la el „tovar??e inginer”. Nu i-a pl?cut de la început, de când a ap?rut, acest apelativ. Dar, î?i zicea, trebuie s? m? obi?nuiesc. N-am încotro. Fac parte din vechea intelectualitate, pe care partidul clasei muncitoare binevoie?te s-o atrag? de partea sa. ?i, asta numai pân? când se va forma noua intelectualitate provenit? din popor, c? doar a?a au spus clasicii marxism-leninismului. Dar pân? atunci mai va!
A avut câteva bucurii Ghi??, pe parcursul ?colii. Una, destul de mare, a fost atunci când li s-au împ?r?it salopete-uniform? pe care puteau s? le poarte la plimb?rile prin ora? sau la defil?rile din zilele de 1Mai, 23 August sau 7 Noiembrie. ?i nu numai salopete, ci ?i câte o pereche de pantofi pentru var? ?i bocanci pentru iarn?, bonet? de tip militar pentru var? ?i c?ciul?, ca a solda?ilor armatei sovietice, pentru iarn?. Tot pentru iarn?, au mai primit câte o pufoaic? albastr? care avea aceea?i croial? ca cele ale solda?ilor.
A legat ?i multe prietenii cu acei colegi veni?i de la ?ar?. Pe mul?i i-a ajutat s? în?eleag? legile curentului electric, precum cea a lui Ohm, f?când analogia, u?or de în?eles, cu râul ce curge, l?murind astfel no?iunile de intensitate, tensiune ?i rezisten?? electric?. Se bucura când ace?tia, ?i datorit? lui, în?elegeau nu numai legit??ile curentului continuu ci ?i cele ale celui alternativ. Lui i se p?reau toate acestea „floare la ureche.” Tot a?a i se p?reau ?i celelalte materii Rezisten?a materialelor, Instala?ii de for??, instala?ii de iluminat interior ?i exterior, Protec?ia muncii. În curând s-a aflat despre el ?i la nivelul Comitetului or??enesc U.T.M. Secretarul comitetului a trimis o adres? la cel al ?colii, interesându-se despre el, dac? ocup? vreo func?ie pe linie de organiza?ie. Probabil vroiau s?-l coopteze în cel or??enesc, ori poate mai sus. R?spunsul a fost: „nu face parte din organiza?ia noastr? revolu?ionar? deoarece se trage dintr-o familie cu idei obscurantiste, practicant? a cultului baptist.”
Tot un r?spuns negativ, invocându-se acela?i motiv, s-a primit de la Comitetul jude?ean P.M.R. dup? ce a fost propus s? r?mân?, dup? absolvirea ?colii, aci, ca maistru instructor. Dar a intervenit Nicolae Borcea, directorul întreprinderii S.E.T.A. Avem nevoie de oameni competen?i acum când electrificarea jude?ului nostru este în plin? desf??urare.
?i astfel premoni?ia tat?lui s?u, c? el va putea ajunge s?-i înve?e meserie pe al?ii, s-a îndeplinit.


nicolae tomescu (inocentiu) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro