Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.

Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Proxima - Partea a treia: „Aventuri pe Proxima”

de Cornelia Georgescu

*134. 22.

Iar cum laboratorul nu se afla foarte departe de acel loc, ajunser? în curând în dreptul intr?rii în laborator ?i nu se oprir? acolo; intrar? f?r? a a?tepta invita?ii în acest sens, iar pe Dick îl g?sir? în curând. Acestuia nu i se p?ru o noutate prezen?a lor. Z?rindu-l, to?i îl privir? încurca?i, c?ci Dick nu era deloc singur, ci cu al?i patru colegi: cei doi Sim – Ox ?i Slem, Sem Slim ?i Tim Kent. Ce încurc?tur?! Cum ar putea oare Lucian s?-l invite doar pe Dick?! Mai înainte îns? de orice invita?ie din partea celor din echipaj, Dick ?i cei patru colegi ai s?i îl felicitar? pe Sid, c?ci, evident, ?tiau c? e ziua acestuia. Apoi Dick î?i îndrept? aten?ia spre comandantul misiunii, care înc? se gândea cum s? ias? din impas. Cum s? procedeze oare? Vocea lui Dick îi întrerupse firul gândurilor:
- Deci, Lucian, o alt? plant? sau un alt anim?lu??!
- De data asta, nici una, nici alta, Dick, r?spunse Lucian. Ne afl?m aici doar pentru c? am dori s? v? invit?m la o petrecere pe care o vom organiza cu ocazia zilei onomastice a lui Sid, la marginea ora?ului vostru. Deci, te invit?m atât pe tine, cât ?i pe cei patru colegi ai t?i, dac? sunte?i dispu?i s? participa?i la o asemenea petrecere.
- P?i... Bine, de acord, zâmbi Dick, acceptând cu u?urin?? prounerea, iar cum ceilal?i patru nu se ar?tar? nici ei împotriv?, foarte probabil c? vor lua ?i ei parte la „distrac?ie”. Chiar aveam de gând s?-mi petrec al?turi de voi cel pu?in vreo câteva ore, pentru c? mi se pare foarte interesant, dar nu îndr?zneam s? fac eu aceast? propunere. A?teptam s? veni?i voi cu sugestia.
- Nu ?tiu de ce nu îndr?zneai, Dick, dar dac? a?teptai ca noi s? facem primul pas, iat? c? acesta a ?i fost f?cut. ?i totul e-n ordine. Doar c?, pentru a echilibra diferen?a dintre num?rul fetelor ?i al b?ie?ilor, trebuie s? o invit?m ?i pe domni?oara Simmy Nov, împreun? cu alte cinci prietene.
- Bine, replic? Dick, încântat de idee. Sunt sigur c? Simmy va fi de acord. Sper c? ?i prietenele sale vor fi interesate de propunere.
- Tot a?a sper ?i eu, rosti Lucian, în timp ce colegii îl privir? întreb?tor.
Domni?oara Simmy Nov, împreun? cu alte cinci prietene?! Practic, el invitase alte 11 persoane, nu doar trei, câte fusese vorba ini?ial. Dar ce-ar fi putut face? Cum s?-l fi invitat doar pe Dick, de moment ce erau ?i ceilal?i patru al?turi de el? Deci, g?sise de cuviin?? s?-i invite pe to?i. ?i ce era r?u în asta?! Vor fi 22, în total. Sigur Sid nu se va sup?ra dac? va avea mai mul?i invita?i la petrecerea de ziua lui. Pentru a ajunge la marginea ora?ului artificial, se urcar? to?i 22 la bordul avionului în care erau „depozitate” ?i cadourile pentru Sid, frumos ambalate. Deci, o invitaser? ?i pe Simmy Nov, care g?sise alte cinci prietene, ce doreau s? ia parte la petrecere, al?turi de ei. Îns?, observând c? cele cinci nu aveau de gând s? se prezinte singure, Sonya le recomand? c?tre membrii echipajului:
- Pe Simmy ?tiu c? o cunoa?te?i destul de bine, pe celelalte îns?, nu. Iar cum v?d c? ele nu inten?ioneaz? s? se prezinte, poate pentru c? nu sunt obi?nuite s? procedeze astfel, am s? v? fac eu cuno?tin?? cu ele: Lara Nem, Alma Hus, Alda Rem, Caty Kuf ?i Sindy Sao. Voi nu trebuie s? v? prezenta?i; ele v? cunosc pe to?i foarte bine; altfel nici nu s-ar putea.
- Da, ?tiu... ?i nici nu m? mai mir, zâmbi Lucian spre cele cinci tinere domni?oare, rostind politicos: Încântat de cuno?tin??!
Logodnica lui îns? nu era deloc încântat? de amabilitatea de care el d?dea dovad? fa?? de cele cinci domni?oare. „Ah, nu începe din nou s? faci pe marele Don Juan!” se gândi Lia, încruntându-se a nemul?umire, îns? nu-i repro?? nimic cu voce tare, ci doar î?i continu? ideea în gând: „Dac? o s? procedezi astfel, s-ar putea s? ai de pierdut!” El sesiz? privirea ei albastr? necru??toare, îns? nu o lu? în seam?, considerând c? ar fi doar un capriciu trec?tor. Oare chiar era doar un capriciu al logodnicei sale? Probabil c? da, altfel ce altceva ar putea fi?!
În curând, avionul ajunse destul de departe de cl?dirile ora?ului artificial, fiind oprit în imediata vecin?tate a ogoarelor artificiale ?i a mun?ilor. Loc s? se desf??oare aveau suficient, nu duceau lips?. Noroc c?, presupunând c? poate vor organiza o astfel de petrecere, de?i nici prin gând nu le-ar fi trecut c? va lua asemenea propor?ii, strecuraser? totu?i la bordul avionului ?i aparatura necesar?, plus vreo câteva CD-uri cu muzic?, cu excep?ia celei înregistrate pentru Sid, pe care nu o vor scoate dintre cadouri. Iar pr?jituri ?i bombonele aveau destule, chiar dac? dalma?ianul ?i lunganul le înjum?t??eau num?rul, tot r?mâneau suficiente. În plus, mai era ?i tortul, care bine c? era etajat! Pe lâng? acestea, aveau ?i b?uturi r?coritoare, iar de altceva sperau s? nu fie nevoie. Se punea doar întrebarea dac? cei 11 invita?i din laborator, plus cei doi fra?i Kelso, aveau de gând s? serveasc? pr?jituri, tort, bomboane sau suc? Ceilal?i sigur vor servi, f?r? a a?tepta invita?ii, rug?min?i sau munc? de l?murire.
Ajun?i la destina?ie, coborâr? to?i 22 din avion. Locul în care se aflau era destul de frumos, deci, nu se puteau plânge din cauza peisajului, c? n-ar fi un cadru adecvat „activit??ii” lor.
?i începur? petrecerea. Era îns? o petrecere mai pu?in obi?nuit? pentru membrii echipajului navei „Pacifis”, pentru c? erau nevoi?i s? p?streze o oarecare lini?te, s? nu se dezl?n?uie, s? nu deranjeze. Ce absurd li se p?rea! Cum s? deranjeze la o petrecere?! Dar asta era situa?ia ?i se str?duiau s? respecte aceast? regul? de baz? a localnicilor ?i a planetei gazd?. Deci, de?i mai încet, muzica se auzi totu?i. Atunci Lucian i se adres? s?rb?toritului:
- Pentru început, Sid, va trebui s?-?i alegi o partener?, cu care s? dansezi doar tu, în timpul acestei prime melodii.
Sid î?i îndrept? aten?ia spre Lia, privind îns? întreb?tor spre Lucian:
- Dac?-mi permi?i, a? alege-o pe logodnica ta.
- Sigur, e alegerea ta, se ar?t? el de acord, de?i cererea formulat? de Sid nu p?rea s?-i convin?.
Dar cum putea s?-l refuze de ziua lui?! Mai ales c? decizia nu-i apar?inea lui, ci logodnicei sale... Prin urmare, privi cum logodnica lui, care acceptase propunerea lui Sid, dansa al?turi de acesta. Dup? aceast? prim? melodie, destinat? în exclusivitate aniversatului, urma s? intre cu to?ii la dans, formând 11 perechi. Iar dac? Sid ?i Sonya aveau habar asupra modului în care se danseaz?, ceilal?i 11 cu siguran?? c? erau totalmente pe dinafar?. Se vedeau nevoi?i, deci, s?-i înve?e cât de cât, s?-i ini?ieze m?car în tainele dansului, s? le arate ce au de f?cut. Nu era mare lucru, sau cine ?tie ce complicat, îns? pentru cei de pe Proxima, p?rea totu?i dificil. Prin urmare, fiecare se v?zu nevoit s?-?i aleag? câte un „elev”, c?ruia s?-i explice cum e cu dansul. Chiar ?i cei doi fra?i Kelso se v?zur? nevoi?i s? treac? drept „profesori de dans”, cât ?i cei doi fra?i Kuny, altfel, raportul dintre „profesori” ?i „elevi” ar fi fost inegal, iar doar cei ?apte membrii ai echipajului navei albastre nu s-ar fi putut descurca singuri cu atâ?ia „elevi” lipsi?i de experien?? în domeniul dansului. A?a îns? era egalitate, 11-11, chiar dac? Nick ?i Sid nu erau foarte pricepu?i. Surorile lor îns?, Ly ?i Sonya se descurcau mult mai bine, mai ales Ly. Iar dintre cei doi, Sid p?rea a fi pu?in mai bun decât Nick, se descurca mai bini?or decât acesta. Iar primele melodii nu puteau fi clasate drept dans propriu zis, c?ci aproape to?i se ocupaser? cu explicatul. ?i evident, în timp ce b?ie?ii invitaser? câte o domni?oar?, fetele erau în compania altor b?ie?i de pe Proxima. Astfel, Lia îl ini?ia în materie de dans chiar pe Dick Torn, Stela pe Tim Kent, Ly pe Sim Slem, Maria pe Sim Ox, iar Sonya pe Sem Slim. Iar în cazul b?ie?ilor, Lucian ?i-o alesese ca partener? pe domni?oara Simmy Nov, Mihai pe Sindy Sao, Nis pe Alma Hus – o domni?oar? mai în?ltu??, dar, evident, nu cât el, Alex pe Lara Nem, Sid pe Alda Rem, iar Nick pe Caty Kuf. Dar ce s? te faci cu Nick, când era vorba de explica?ii? Nu ?tia ce s?-i spun? domni?oarei Caty Kuf, pe care, de altfel, o cuno?tea foarte bine.
- Ah, Nick, din câte observ, nu e?ti foarte priceput, remarc? domni?oara Caty Kuf.
- A?a e, recunoscu Nick. N-am reu?it înc? s? descifrez tainele dansului, chiar dac? pare a fi relativ simplu. Ni?te mi?c?ri acolo, în ritmul melodiei. ?i totu?i, nu e chiar a?a...
- V?d ?i eu c? nu e vorba doar de atât.
- Îmi pare r?u, Caty, nu cred c? te pot înv??a ceva, pentru c?, dup? cum ai observat, nici eu nu ?tiu bine.
- Las?, nu conteaz?. Apreciez faptul c? te str?duie?ti totu?i. ?i de fapt, inten?ia conteaz? cel mai mult, zise Caty Kuf, zâmbind îng?duitoare.
- Nick, cred c? e?ti cel mai groaznic profesor de dans din câ?i au existat vreodat?, îi repro?? din apropiere blondina, în pauza dintre primele dou? melodii. ?i cred c? a remarcat chiar ?i domni?oara Kuf acest lucru. Cum ai vrea s? înve?e ceva de la tine, în halul ?sta?!
- Îmi pare r?u, iubito, rosti Nick. Eu m? str?duiesc...
- Deloc îndeajuns, dup? cum se pare, continu? s?-l certe blonda. Nu-mi vine s? cred c? e?ti atât de... stângaci ?i nepriceput! mai zise Maria, încruntându-?i sever sprâncenele b?laie, apoi ea se îndep?rt? împreun? cu Sim Ox, momentan „elevul” ei.
- Uau... S-a înfuriat de-a binelea, spuse Nick. Cred c? ar trebui s? încerc?m s? ne descurc?m mai bini?or, dar nu ?tiu cum s? facem asta. ?i-a? sugera, Caty, ca în acest sens, f?r? s? te superi, s? încerci s?-i urm?re?ti pe ceilal?i, poate vei reu?i s? pricepi ceva astfel, pentru c? de la mine, n-ai nici o ?ans?!
- Bine, Nick. Voi încerca. Pentru c? nu vreau ca so?ia ta s? se supere pe tine din aceast? cauz?. Ea e... cu adev?rat foarte frumoas?! constat? Caty.
- Da, chiar este, replic? Nick, îngândurat.
Între timp, începuse deja o alt? melodie, a doua ?i nu-?i schimbaser? partenerii între ei, pentru a-?i continua explica?iile, s? se fac? în?ele?i. Nu puteau avea preten?ia ca „elevii” lor s? se descurce chiar dup? prima melodie. Totu?i, dac? cineva prinsese cât de cât ceva, acea persoan? era domni?oara Simmy Nov, evident, doar „profesorul” ei era însu?i Lucian, nimeni altul decât maestrul incontestabil în materie de dans, elegant în mi?c?ri, explicit în cuvinte ?i foarte atent cu partenera lui, spre nemul?umirea crescând? a logodnicei sale, care în loc s? se ocupe în exclusivitate de partenerul ei, care era tocmai Dick Torn ?i de explica?iile pe care s? i le ofere acestuia, î?i urm?rea cu privirea logodnicul, trimi?ând în direc?ia lui nenum?rate s?ge?i albastre, al c?ror ascu?i? el nu le sim?i.
- Deci, domni?oar? Simmy... i se adres? Lucian zâmbitor, în timpul dansului. Dac? în laborator, ne d?deai tu explica?iile, se pare c? aici rolurile s-au inversat.
- Adev?rat, surâse Simmy. Dar e normal s? fie astfel.
- Ai dreptate, o aprob? el. Poate c? e normal.
În acel moment, domni?oara Nov privi spre Lia, logodnica partenerului ei ?i parc? citi nemul?umirea din ochii ei alba?tri, a?a c? îi comunic? acest lucru ?i comandantului:
- ?tii, cred c? n-ar trebui s? mai dans?m împreun?, sau s?-mi ar??i tu cum se procedeaz?. Î?i mul?umesc pentru amabilitatea de care ai dat dovad?, dar îmi poate ar?ta oricare altul dintre colegii t?i, chiar dac? tu e?ti cel mai priceput.
- De ce s? nu dans?m împreun?? Cu ce anume am gre?it?
- Fa?? de mine, cu nimic. Îns? s-ar putea ca acest lucru s? nu-i convin? logodnicei tale ?i n-a? vrea s? se supere din cauza asta.
- Logodnica mea?! repet? el mirat, zâmbind. Nu mi-a? face griji din cauza ei. Ea este foarte... rosti el, iar în momentul în care privi spre Lia ?i-i întâlni chipul nu tocmai binevoitor, continu? întreb?tor: În?eleg?toare?!
- Cum ziceai c? ar fi logodnica ta?
- În?eleg?toare, afirm? el, nu foarte convins de acest lucru. Sau cel pu?in a?a credeam pân? acum despre ea, dar nu mai sunt atât de sigur.
- Vezi?! Atunci, chiar n-ar trebui s? dans?m împreun? în continuare, de?i e tare pl?cut, recunosc.
- Nu, las?... Tot nu trebuie s? ne facem griji din cauza ei. M? descurc cu ea; sper...
- Crezi? se îndoi Simmy de afirma?ia lui.
- Da, sigur, încerc? el s-o conving?.
- Bine, accept? în cele din urm? simpatica domni?oar? Nov. Dar dac? tot vei avea probleme cu ea, s? nu ui?i c? ?i-am atras aten?ia.
- N-am s? uit. De?i, dac? e vorba de probleme, tot n-avem motive s? fim îngrijora?i, pentru c? nu exist? problem? pe care s? n-o pot rezolva, zâmbi el, îns? domni?oara Nov îl privi nedumerit?.
- Poftim?! replic? ea încurcat?, întreb?tor, neîn?elegând sensul cuvintelor lui.
- Glumeam, desigur, explic? el. ?i m? refeream la faptul c? sunt matematician, ceea ce presupune c?, în general, rezolv tot felul de probleme ?i exerci?ii, de orice gen, dar care, bineîn?eles, ?in de matematic?. Îns? aici nu-i vorba despre matematic? sau despre acel gen de probleme pe care le pot rezolva u?or, f?r? b?taie de cap ?i nici de glumit nu este, dar tot m? voi descurca, sper, cu ea. La urma urmei, prefer s? cred c? este, totu?i, în?eleg?toare. Doar ?i ea dansez? cu Dick, iar eu nu m? sup?r din aceast? cauz?.
- Asta a?a este, îl aprob? Simmy îngândurat?, încercând s?-i în?eleag? ra?ionamentul.
- Atunci putem înc? dansa? o întreb? el, privind-o insistent ?i zâmbindu-i într-un mod absolut irezistibil.
- Dac? insi?ti... îl aprob? Simmy Nov ?optit, profund tulburat? de privirea lui p?trunz?toare, ager?, iscoditoare, ca ?i de chipul lui pl?cut, dar impun?tor.
Ochii lui c?prui, mari, cu acea privire blând?, expresiv?, care p?rea s? p?trund? în cel mai ascuns loc?or, o intimidar?. Deci, chiar ?i domni?oara Nov ajunse la concluzia c? el ar fi un tip absolut fermec?tor, tare pl?cut vederii, dar care intimida totodat? prin îns??i prezen?a lui, cea atât de agreabil?. Deci, continuar? s? danseze în aceea?i forma?ie ?i în cursul celei de-a treia melodii. În timpul acestei melodii, Dick i se adres? Liei:
- Îmi place tare mult cum dansa?i, domni?oar?, chiar ?i modul în care-mi explica?i totul, dar cred c? dac? a?i fi pu?in mai atent?, ar fi mult mai bine decât pân? acum.
- Ah, îmi pare r?u, î?i ceru Lia scuze, îndreptându-?i albastrul ochilor spre partenerul ei din acel moment. Ave?i dreptate; nu eram foarte atent?, pentru c? m? uitam la... logodnicul meu.
- Logodnicul dumneavoastr?, Lucian, comandantul misiunii... De acord, chiar merit? s? fie privit, dar...
- Nu se va repeta, îl întrerupse Lia. Am s? încerc s? m? concentrez asupra dansului.
- În ordine, domni?oar?, îi zâmbi Dick Torn îng?duitor, întorcându-?i ?i el pu?in privirea spre comandantul misiunii, logodnicul Liei.
Dup? cea de-a treia melodie, unii dintre „elevi” reu?iser? cât de cât s? în?eleag? ceva ?i s? danseze destul de bine. Cel mai bine se descurca, poate, logic, domni?oara Simmy Nov, apoi Sindy Sao – care-l avusese ca partener pe campion, deci ?i Mihai se dovedi un bun „profesor”, iar dintre b?ie?i, cel mai bine, pân?-n acel moment se descurca Dick Torn, apoi Sim Ox – pe care-l înv??ase Maria, partenerul doamnei doctor – Tim Kent, Sim Slem – cel ini?iat de Ly Kuny ?i Sem Slim – pe care-l avusese ca partener sora s?rb?toritului, Sonya. Cel mai prost se descurca, dup? cum era de a?teptat, domni?oara Caty Kuf, f?r? a fi îns? vina ei, ci, în mare parte, a „groaznicului profesor”, Nick. Dup? cele trei melodii, g?sir? de cuviin?? s? schimbe partenerii între ei. Astfel, Lucian se apropie de cuplul de dans Nick - Caty:
- Nick, îmi permi?i, te rog?
- Ah, Lucian... Salvarea mea, exclam? Nick, bucuros s?-l vad?. Sigur c? da! În sfâr?it, cineva care se pricepe... S? fii atent? la el, Caty, pentru c? de abia acum vei avea ocazia s? înve?i cu adev?rat ceva, i se adres? Nick domni?oarei Kuf, afirma?ie la care Lucian zâmbi discret.
- S? nu crezi c? ai sc?pat a?a de u?or, Nick, îi atrase Lucian aten?ia. Pentru c? ?i-o cedez ?ie pe domni?oara Nov.
- Biata Simmy, aprecie Nick, mai în glum?, mai în serios.
- Deci, Simmy... Mul?umesc pentru dansurile acordate, i se adres? Lucian galant, s?rutându-i mâna. A fost o adev?rat? pl?cere.
- La fel ?i pentru mine, Lucian; o adev?rat? pl?cere, îi r?spunse Simmy Nov, apoi se întoarse spre Nick, care o întâmpin? zâmbindu-i amabil, îns? recunoscând:
- Preg?te?te-te, Simmy, ca pl?cerea de a fi dansat cu comandantul misiunii, s? se transforme într-o adev?rat? catastrof?, al?turi de mine.
- Nu se poate s? fie chiar atât de r?u, protest? ea.
- Înc? nu-?i închipui cum, dar te vei l?muri imediat, o asigur? Nick, f?r? a încerca s?-?i ascund? nepriceperea.
Între timp, Lucian i se adres? domni?oarei Kuf:
- Deci, domni?oar? Caty... Dansa?i?!
- Ah, domnule comandant... ?opti domni?oara Kuf ?i doar atât reu?i s? spun?, c?ci imediat se înro?i toat? ?i-?i plec? sfioas? privirea.
- Nu din nou, exclam? Lucian. Speram s? putem evita acest lucru, dar m? v?d nevoit s? repet: Nu-mi spune „domnule comandant”, nici altfel, ci simplu, pe nume, Lucian. Sau ?i mai bine, pe scurt, Luci. ?i s? nu te aud vorbindu-mi cu „dumneavoastr?”!
- Am s? încerc, rosti ea ?optit ceva ce dorea s? lase impresia unei promisiuni.
- ?i atunci, Caty... Îmi permi?i s?-?i spun pe nume ?i s?-?i vorbesc astfel, cu „tu”?
- Bineîn?eles, aprob? ea, f?r? ca ro?ea?a din obraji s?-i fi disp?rut.
- ?i-mi acorzi acest dans sau nu? continu? el cu întreb?rile, invitând-o din nou, mai pu?in protocolar, îns? cu aceea?i elegan?? caracteristic? lui, deci, deloc grosolan.
- Da, accept? domni?oara Kuf, ridicându-?i privirea spre el, înc? foarte emo?ionat?, timid? ?i ru?inoas?, doar acela de lâng? ea, era, orice ar fi spus el, comandantul misiunii...
Lucian îi zâmbi amabil, ca o încurajare, ca ea s? nu se simt? stânjenit? de prezen?a lui. ?i a patra melodie începu. Ceilal?i î?i schimbaser? ?i ei partenerii, astfel: deci, Lucian dansa cu domni?oara Caty Kuf, o tân?r? ?aten?, cu ochii c?prui, tuns? scurt; Nick cu Simmy Nov; Mihai o preluase de la Sid pe Alda Rem; iar Sid, bineîn?eles, dansa cu Sindy Sao; Nis cu fosta partener? a vechiului s?u prieten, Alex, Lara Nem; iar Alex cu Alma Hus; Lia cu Sem Slim; Stela cu Dick Torn; Ly cu Sim Ox; Maria cu Tim Kent, care de la o partener? destul de înalt? (doctori?a Stela) trecea la una scundu??, m?run?ica blondin?; iar Sonya cu Sim Slem. Domni?oara Kuf sesiz? imediat diferen?a enorm? dintre actualul ei partener de dans – Lucian, „domnul comandant” ?i cel de mai înainte, Nick Kuny. Amabil, atent, Lucian îi explica domni?oarei Kuf ceea ce prietenul lui, Nick, nu se pricepuse s?-i explice. ?i bineîn?eles c? al?turi de Lucian, domni?oara Caty progresa rapid, vizibil, mai ales c?, în mare parte datorit? logodnicei sale, Lucian nu ducea lips? de r?bdare ?i în?elegere, de care avea din bel?ug, deoarece, cu Lia aproape mereu trebuia s? fie r?bd?tor ?i în?eleg?tor.
- Se pare c? Nick n-a progresat prea mult, cu toate str?daniile blondinei de a-l înv??a s? danseze, îi zise Lucian partenerei sale, Caty Kuf.
- A?a e, n-a înv??at, îl aprob? Caty. Iar domni?oara blond? i-a repro?at c? ar fi cel mai groaznic profesor de dans din câ?i au existat vreodat?.
- Ah, nici chiar a?a! Blondu?a noastr? e prea exigent?, ca de obicei. Nu trebuie s?-l judec?m prea aspru pe Nick, doar pentru c? dansul i se pare dificil. A?a e el, mai stângaci în mi?c?ri, zise Lucian.
- Pe lâng? tine, chiar e foarte stângaci în mi?c?ri, aprecie Caty, vorbindu-i, dup? cum o rugase, cu „tu”, de?i înc? nu se obi?nuise cu prezen?a lui. Dar, din câte am în?eles, tu e?ti expert, deci, e normal s? existe aceast? diferen??.
- Chiar expert, n-a? zice, o contrazise el, fiindc? nu-i pl?ceau laudele. Dar pe undeva, pe aproape, poate, da... Deci, domni?oara Simmy Nov î?i este prieten??
- Prieten??! repet? Caty, u?or nedumerit?. Da, normal. Aici to?i suntem prieteni.
- ?tiam asta... replic? Lucian îngândurat, amintindu-?i acest am?nunt.
- Dar Simmy îmi este mai mult decât doar prieten?, îmi este ?i coleg?; lucr?m împreun? în laborator, relu? Caty.
- Am în?eles acest lucru. De?i n-am v?zut-o decât pe ea pe acolo, nu ?i alte domni?oare.
- Suntem mai multe, preciz? domni?oara Kuf. De fapt ?i celelalte fete care au venit ast?zi aici, cu noi, lucreaz? tot acolo. Dar Simmy este cea mai tân?r? dintre noi ?i cea mai nou? coleg? a noastr?; ea lucreaz? cu noi doar de vreun an...
- Serios?! Cam de când am venit noi... ?i deci, ea e cea mai tân?r?? Nu s-ar zice! Toate p?re?i la fel de tinere. ?i scuz?-mi, te rog, indiscre?ia, dar tu ce vârst? ai?
- Eu?! se mir? Caty de întrebare, f?r? a i se p?rea ceva indiscret, apoi îi r?spunse scurt: 25...
- 25?! rosti el întreb?tor, zâmbindu-i amabil. Exact ca Mih?i??, campionul nostru. El este...
- ?tiu care este, îl întrerupse Caty Kuf.
- Normal c? ?tii, zise el, continuând s? danseze al?turi de domni?oara Kuf, înc? sub privirile albastre ale logodnicei sale, care-l neglij? astfel (nu în totalitate îns?) ?i pe noul ei partener de dans, Sem Slim.
Evident îns? c? acesta nu îndr?zni s?-i repro?eze nimic.
Simmy Nov remarc? ?i ea diferen?a dintre modul în care dansa Lucian ?i cel în care dansa actualul ei partener, Nick.
- Cred c? pe tine te-a? putea eu înv??a s? dansezi, chiar dac? nu ?tiu prea multe, îi zise Simmy.
- Având în vedere c? pu?in mai înainte ai dansat chiar cu Luci, n-ar fi deloc exclus, o aprob? Nick.
- Dar nu în?eleg ce-i cu tine, p?ru Simmy nedumerit?. Uite, se pare c? ?i Sid a în?eles mai bine. S? nu mai vorbim de sora lui sau de sora ta. Ba pân? chiar ?i ceilal?i colegi ai mei.
- Deh, ce s?-i faci... replic? Nick, parc? nemul?umit el însu?i de stâng?cia lui.
Ar fi vrut s? se descurce mai bine, ca s?-i fac? pe plac blondinei sale. Dup? câteva ore, tot schimbându-se între ei, al?turi de Lucian ajunse Sonya. ?i ca un f?cut, al?turi de logodnica lui, se afla chiar s?rb?toritul, Sid. Iar melodia care începu era una lent?, un fel de bluess. Prin urmare, Lucian o cuprinse pe Sonya în bra?e, apropiind-o cât mai mult de el, ceea ce duse din nou la nemul?umirea crescând? a logodnicei sale. Ca pentru a se r?zbuna pentru gestul lui necugetat, Lia se cuib?ri în bra?ele lui Sid, a?ezându-?i u?or capul pe um?rul acestuia. Lucian remarc? imediat mi?carea f?cut? de logodnica lui, dar nu zise nimic în acest sens. În schimb, îi spuse Sonyei, referindu-se la muzic?:
- Î?i aminte?ti de acest gen de melodie?
- Cum a? fi putut oare uita? rosti Sonya cu melancolie-n glas; vis?toare, uitând parc? unde se aflau, î?i a?ez? ?i ea u?or capul pe um?rul lui Lucian, doar pentru câteva clipe, dup? care ?i-l ridic? brusc, spunându-i: Scuz?-m?, era s? uit de logodnica ta.
- Lia?! rosti el, dorind s? par? nep?s?tor. ?i ce-i cu ea? N-are de ce s? se supere, pentru c? a?a se danseaz? pe melodia asta. În plus, dac? n-ai remarcat înc?, chiar ?i ea procedeaz? astfel, cu fratele t?u. Deci, presupun c? po?i face ?i tu acela?i lucru, spuse Lucian, zâmbind amabil c?tre Sonya, de?i o umbr? pusese st?pânire pe privirea lui vioaie, semn c? nu-i convenea ceea ce v?zuse, în leg?tur? cu logodnica lui ?i Sid.
?i ce-o interesa pe Lia nemul?umirile lui?! Parc? ea era foarte mul?umit? de atitudinea lui fa?? de simpaticele domni?oare de pe Proxima?!
Primind îns? acordul lui, Sonya î?i a?ez? din nou capul pe um?rul lui, cu privirea îndreptat? spre el, dansând astfel, al?turi de el, pân? la sfâr?itul melodiei.
Dup? alte câteva melodii, luar? o scurt? pauz?, în cursul c?reia servir? pr?jituri ?i b?uturi r?coritoare; mai mult membrii echipajului navei albastre, decât cei de pe Proxima, care se dovedir? mult mai rezerva?i în acest sens, spre deliciul lunganului, care se delecta în voie cu acele pr?jiturele. Doar Sid ?i Sonya gustau ?i ei, f?r? probleme; câ?iva le urmar? exemplul, printre care num?rându-se Dick Torn.
Cât despre Spot ?i Cooky-Leo, n-avuseser? probleme cu ei doi în tot acest timp; se sim?eau bine împreun?. Alergau de colo-colo (evident, mai mult dalma?ianul), f?r? a face stric?ciuni.
Tot în aceast? pauz?, puser? ?i cele 29 de lumân?ri pe tortul etajat. Sid le sufl?, iar ceilal?i îi cântar?, nu foarte zgomotos, „Mul?i ani tr?iasc?!” Cum ceilal?i îl avertizaser? dinainte, Sid î?i puse în gând o dorin?? în timp ce sufla lumân?rile. „Mi-ar pl?cea s? se rezolve ceva în leg?tur? cu costumele noastre de protec?ie, dac? s-ar putea... S? nu mai fim nevoi?i s? le purt?m niciodat?, nici m?car afar?, pe suprafa?a planetei noastre; ce bine ar fi!” se gândise Sid Kelso, de?i i se p?rea o dorin?? irealizabil?.
Apoi t?iar? tortul, ceea ce-i convenea de minune, în special lui Nis. Primir? to?i câte o felie de tort, pe care n-o puteau refuza. La început, suspicio?i, cei de pe Proxima priveau încurca?i spre felia aflat? în fa?a lor, dar cum Sid ?i Sonya mâncau f?r? a-?i face probleme, la fel ?i Dick Torn, ceilal?i le urmar? exemplul, sperând c? nu vor avea probleme, de nici un fel, datorit? acestui gest.
Dup? aceea, nefiind înc? foarte târziu, î?i reluar? distrac?ia, tot prin dans, mai ales c? cei 11 invita?i se deprinseser? deja cu aceast? form? de divertisment. Spre sear?, Lucian ajunse s? danseze ?i cu frumoasa lui logodnic?, Lia, c?reia-i spuse zâmbitor:
- În sfâr?it, am ajuns ?i la tine! De când îmi doream s? dans?m împreun? în seara asta, m?car o singur? dat?. ?i iat? c? sunt norocos, pentru c? dorin?a îmi este îndeplinit?!
- Nu te gr?bi s? te bucuri, neseriosule, îi trânti ea pe nea?teptate, încruntându-se u?or ?i îndep?rtându-se pu?in de el.
- Poftim?! replic? el uimit. Nu în?eleg... Ce-i cu tine?! N-am f?cut nimic gre?it, care s? te nemul?umeasc?, sau s? te supere. Am fost destul de corect.
- Nimic gre?it, pe naiba! Corect, nu?! Asta s-o crezi tu! Nesuferitule... îi repro?? ea.
- Ce vrei s? spui?! Ce-mi repro?ezi? De ce a? fi nesuferit?
- Chiar vrei s? ?tii?! Nu te preface c? n-ai habar, replic? Lia, înc? încruntat?, privindu-l furioas?.
- Dar... Z?u c? nu ?tiu, încerc? el s-o conving?.
- Înc? î?i plac domni?oarele, nu-i a?a, Don Juan?! Flirtezi cu ele, chiar de fa?? cu mine, îi repro?? logodnica lui ceva la care chiar nu s-ar fi a?teptat din partea ei în acel moment.
- Cum?! spuse el, f?când ochii mari de uimire. M? surprinzi... Eu?! Flirtez?! De fa?? cu tine?
- Da, afirm? ea, convins? de acest lucru, apoi în?ir? câteva nume, ca pentru a-?i justifica purtarea: Simmy Nov, Caty Kuf, Sindy Sao etc... Ca s? nu mai amintesc de Sonya!
- Ce-i cu ele?! Am dansat, atâta tot! Doar nu te a?teptai s? dansez cu b?ie?ii...
- Nu, ai fi fost ridicol într-o asemenea postur?... Dar nu trebuia s? fii atât de amabil cu ele.
- Ah, Lia... zâmbi el, dup? un scurt oftat. Cum s? nu fiu amabil?! Sunt, prin felul meu, în general amabil, fa?? de oricine. Doar n-ai vrea s? devin brusc brutal, sau nepoliticos, pentru c? nu-mi st? în caracter, ?i-am mai spus asta; deci, nu se va întâmpla a?a ceva, niciodat?.
- Tu ?i caracterul t?u... se domoli ea.
- De fapt, dac? m? gândesc bine ?i tu ai dansat cu... S? spun ?i cu cine?! întreb? el, continuând imediat: Dick Torn, Sim Ox, Sim Slem, Tim Kent, Sem Slim... Ca s? nu mai amintesc de Sid, replic? el în aceea?i manier? în care procedase ?i ea pu?in mai înainte. Dar eu nu ?i-am repro?at nimic, pentru c? n-ar avea rost. De?i, la drept vorbind, nici mie nu-mi convenea, dar am încercat s? m? ab?in. ?i atunci, ce-a? putea în?elege de aici? C? e?ti cumva... Geloas??! Pe mine?! Din nou?! întreb? el, subliniind cuvântul „geloas?” ?i o cuprinse strâns în bra?e, cât mai aproape de el, cu toate încerc?rile ei de a se împotrivi.
- Cred c? am fost... pu?in, recunoscu ea, ?optit. Sau... Bine. Poate chiar mai mult.
- Geloas??! repet? el, zâmbind, amuzat de aceast? posibilitate. Ah, iubito... Iubirea mea... Nu trebuie s? fii geloas?, pentru c?, de fapt, nu ?i-am dat motive. Pentru c?... Te iubesc! Enorm... Nu ?tiai?! Te iubesc! Pe tine ?i numai pe tine! Deci, nu te îndoi de dragostea mea! Niciodat?! Indiferent ce s-ar întâmpla... îi ceru Lucian ?i încerc? s? o s?rute, dar ea se feri, întorcându-?i brusc capul.
- Luci, te rog... Nu acum ?i nu aici, justific? ea. Nu e cel mai potrivit moment.
- De ce nu?! Doar e?ti logodnica mea ?i te iubesc. Deci, momentul potrivit e oricând, oriunde, replic? el, s?rutând-o totu?i, în cele din urm?, cu toate împotrivirile ei. Ce zici?! Înc? sunt neserios? ?i nesuferit?
- Ah... murmur? ea, apoi îi zâmbi: Da, înc? e?ti!
- Probabil c? sunt, accept? el clasificarea pe care i-o f?cuse logodnica lui. Deci, e?ti geloas??! ?i-am spus ?i data trecut?, într-un fel, îmi convine aceast? gelozie a ta, de?i poate c? n-ar trebui. Dar îmi convine, pentru c? astfel îmi dovede?ti c? m? iube?ti ?i tu, câtu?i de pu?in, sau m?car ?ii la mine, sau te intereseaz? persoana mea, sau te gânde?ti din când în când la mine... Ceea ce e totu?i, bine!
- Nu te gr?bi s? tragi concluzii pripite!
- Nu sunt deloc pripite, o contrazise el, zâmbindu-i, cu ?i mai mult? admira?ie.
O s?rut? înc? o dat?, apoi începur?, în sfâr?it, s? danseze, de?i melodia începuse de mult. Ceilal?i se opriser? ?i ei pu?in din dans, urm?rind „scena” dintre cei doi logodnici. Concluzia final? era c?, cel pu?in Lucian, într-adev?r o iubea, f?r? a se preface.
Î?i continuar? distrac?ia nu pân? foarte târziu, când, în jurul orei 22.00, deciser? s? se retrag?. Strânser? tot ceea ce era de strâns ?i se suir? to?i 22 la bordul avionului cu care veniser?, pe care-l îndreptar? spre ora?ul artificial...

Cornelia Georgescu (Sagittarius) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro