proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

*69. C??elul.

Ceilal?i nu p?r?sir? nava albastr? imediat dup? retragerea comandantului lor, mai r?maser? pe puntea principal? vreo câteva minute. Când ie?ir? afar?, pentru a se îndrepta spre ora?ul artificial, se mirar?, observând un avion local ce se apropia vizibil de „Pacifis”, oprindu-se în scurt timp lâng? nava albastr?. To?i r?maser? s? vad? cine va ie?i din avion. Când persoana respectiv? p??i pe suprafa?a alb? a planetei, îndreptându-se spre ei, nu reu?ir? s? o recunoasc?, datorit? costumului protector specific locuitorilor Proximai, pe care-l purta. De abia când acesta se apropie de ei ?i dup? ce-i salut?, reu?ir? s?-?i dea seama c? era vorba despre Sid Kelso.
- Dac? ai venit cumva s?-l vezi pe Lucian, s? ?tii c? ai întârziat, spuse Nick.
- Am aflat c? a avut unele probleme recent, dar... De ce spui c? a? fi întârziat? Cum se simte? se interes? Sid, îngrijorat.
- Acum mai bine, totu?i. N-a p??it nimic, a adormit doar, în sfâr?it, îi r?spunse Stela.
- Ah, a adormit... se dumiri Sid. În cazul acesta, se în?elege c? nu-l voi deranja. Sper îns? c? se simte bine.
- Da, de data asta, e bine, spuse tot Stela.
- Ne speriase r?u, dar, în cele din urm? e bine, ad?ug? blonda.
- M? bucur. Dar nu venisem în mod special pentru a-l vedea pe el, adic? nu doar pentru asta, deci, n-am venit totu?i degeaba, chiar dac? el doarme ?i nu-l voi vedea acum. Oricum, cu voi doream s? vorbesc.
- Cu noi?! se mir? campionul.
- Cu care dintre noi, mai exact? întreb? blonda.
- Cu voi to?i, sau cu oricare dintre voi, pentru c? sunte?i to?i implica?i în chestia asta, r?spunse Sid, f?r? a detalia.
- Vrei cumva s? spui c? ar fi vorba despre c??elu?? b?nui Lia, tres?rind bucuroas?.
- Da, despre c??elu?, aprob? Sid. A?i spus c? Lucian doarme, a?a c? sper c? nu-i nici un pericol, putem vorbi despre acest subiect.
- Sigur, spuse Stela. El e în nav?, în rezerva lui, doarme bu?tean, deci, putem vorbi despre orice. Nu ne va auzi!
- Atunci e bine. Dick m-a rugat s? v? anun? c? totul este preg?tit ?i c?, având în vedere c? ne-a?i cerut s? aib? cel pu?in o lun?, a?i putea veni mâine la laborator ?i... gata, asta ar fi tot! Adic?, în?elege?i voi, spuse Sid.
- Da, în?elegem, r?spunse blonda.
- Sid, vrei s? spui c? mâine putem s? avem c??elu?ul? întreb? Lia.
- Exact, replic? Sid. Pentru c? mâine e 28 ianuarie, iar ziua lui Lucian este pe 28 sau 29 februarie, dup? cum a?i spus voi, deci, oricum, c??elu?ul va avea deja o lun? la acea dat?, deci, v-am respectat dorin?a, doar a?a a?i spus, c? dori?i s? aib? o lun? atunci.
- ?i a?i reu?it s? reproduce?i sau s? ob?ine?i înlocuitorul ADN, exact dup? modelul pe care l-am proiectat noi? se interes? Alex.
- Da, întocmai, preciz? Sid.
- M?i, s? fie... nu p?ru convins Alex. ?i a?i reu?it s? respecta?i toate acele îmbun?t??iri genetice efectuate de noi, adic?... A?i urmat întocmai schema?
- Da, întru totul, îl asigur? Sid.
- M?i, s? fie... repet? Alex. Atunci, vrei s? spui c? acel c??elu? va fi exact cum presupunem noi? Adic?, m? refer la toate acele îmbun?t??iri genetice, care ar fi imposibil de atribuit în cazul unui câine normal?!
- Da, va fi exact cum l-a?i dorit voi, înt?ri Sid. Deci, pute?i veni mâine?
- Sigur c? da... Putem, r?spunser? to?i, ?optit.
- La ce or?? se interes? lunganul.
- La ce or? dori?i voi. De fapt, eu ar trebui s? v? întreb acest am?nunt, ca s?-l anun? pe Dick, s? ?tie când s? v? a?tepte.
- P?i, cred c? vom veni de diminea??. Nu foarte de diminea??, se în?elege, replic? blondina.
- La 10.00, propuse Stela. La 10.00 e bine?
- Din partea mea, e perfect, aprob? Sid.
- Da, e o or? potrivit?. ?i va fi cu atât mai bine, cu cât Luci va fi adormit, pentru c? sigur nu se va trezi atât de repede, spuse Lia.
- Atunci, 10.00 r?mâne, decise Stela. Ne întâlnim to?i la 10.00, la intrarea în laborator, li se adres? ea colegilor ei.
- Foarte bine, aprecie Sid. Înc? un lucru, î?i aminti el. Dick a zis s? aduce?i ceva, ni?te... ni?te... Ah, da! Ni?te cutii de lapte praf ?i ap? de la voi din nav?, câteva bidoane, pentru c? am în?eles c? vre?i s?-l obi?nui?i cu hran? de la voi din nav?, pentru a putea rezista mereu în mediul vostru.
- Da, a?a e, îl aprob? Lia.
- M? întorc eu în nav?, s? iau câteva cutii cu lapte praf, se oferi Mihai. E mai bine s? le lu?m acum, când Luci doarme, s? nu ne vad?.
- ?tii de unde s? le iei? îl întreb? Nis.
- M? descurc eu. Eventual, îi întreb pe robo?i unde s? g?sesc, r?spunse campionul.
- Nu-i nevoie! Vin cu tine; ?eful mi-a ar?tat, nu demult, unde e laptele praf.
- Vin ?i eu cu voi, ad?ug? Alex. S? v? ajut cu apa.
- Asta am vrut s? v? spun. Eu m? întorc în ora? acum, îi anun?? Sid.
- Nu pleca, a?teapt?-ne! îl opri Mihai. Dac? nu te deranjeaz?, am putea merge ?i noi împreun? cu tine în ora?, cu avionul.
- Bineîn?eles c? nu m? deranjeaz?. Dar, din anumite motive, a? prefera s? v? a?tept în avion, spuse Sid. A?a c?, v? rog, scuza?i-m?! ?i nu v? face?i griji, v? a?tept!
- Bine, Sid. De acord, r?spunse Mihai, iar el porni împreun? cu Alex ?i Nis înapoi spre nav?, pentru a c?uta laptele praf.
Sid se îndrept? spre avion, s?-i a?tepte în interior, pentru a putea renun?a la costumul protector.
- Merg cu tine, decise Nick, pornind al?turi de Sid spre avion. De fapt, haide?i ?i voi, n-are rost s? sta?i aici, îi a?tept?m în avion pe cei trei, le propuse Nick celorlal?i, care îi d?dur? ascultare.
Deci, intrar? to?i în avion, a?teptându-i pe cei trei s? vin? cu apa ?i laptele praf.
- Deci, ce-a p??it de fapt colegul vostru, de data asta? încerc? Sid s? lege o conversa?ie între timp.
- Destule... Depinde, de ce anume ?tii tu, replic? Stela.
- Eu ?tiu doar c? ar fi luat ni?te pastile ?i cam atât, preciz? Sid.
- A?a e, nu gre?e?ti. A luat ni?te pastile, pe care n-ar fi trebuit s? le ia, f?r? s? i le fi prescris eu, explic? Stela.
- ?i i-a fost r?u din cauza lor? întreb? Sid.
- R?u e prea pu?in spus, r?spunse tot doctori?a. Am fi prea indulgen?i dac? am spune c? i-a fost doar r?u.
În curând sosir? cei trei cu câteva cutii de lapte praf ?i cu dou? bidoane de ap?, fiecare de câte 5 litri.
- A?i g?sit? îi întâmpin? Stela, curioas?.
- Normal, am g?sit, o aprob? lunganul victorios, indicându-i cutiile cu lapte praf.
- ?i Luci? se interes? blonda.
- Doarme dus, r?spunse Mihai. A?a c?, habar n-are c? am cotrob?it pe acolo.
- Sunte?i siguri c? dormea? insist? blonda.
- Da, am verificat, confirm? Alex. A?a c? nu b?nuie?te nimic. Pentru c? noi n-am încercat s?-l trezim.
- Deci, acesta-i laptele praf cu care inten?iona?i s? cre?te?i c??elu?ul? remarc? Sid, privind spre cutiile aduse din nav? de cei trei. Crede?i c? acestea vor fi de ajuns timp de o lun?, pân? când îi ve?i d?rui c??elul colegului vostru?
- Dac? nu vor ajunge, nu-i nici o problem?, afirm? Alex. Când cantitatea de lapte va fi pe sfâr?ite, nu trebuie decât s? ne anun?a?i ?i vom lua altele de la bordul navei noastre, doar avem destule cutii acolo. La fel ?i cu apa.
- Bine. Atunci a?a vom face, aprob? Sid, apoi porni avionul, îndreptându-l spre ora?ul artificial, unde ajunser? în scurt timp.
Aici coborâr?, fiecare pornind încotro considera c? ar fi indicat. Sid porni spre apartamentul s?u, nu r?mase în compania Liei, nici nu o conduse pân? la ea acas?, dup? cum se în?eleseser?, îns? înainte de a se retrage, spuse c? ziua urm?toare, la ora 10.00, va veni ?i el la laborator, cât ?i sora lui, pentru a asista ?i ei la „na?terea” c??elu?ului. To?i îl asigurar? c? pot veni ?i ei, f?r? nici o problem?. Laptele praf ?i bidoanele cu ap? le depozitaser? cu grij?, deocamdat?, în cabinetul medical din ora?, urmând ca Alex ?i Stela s? le aduc? în laborator diminea?a.
Ziua urm?toare, luni, 28 ianuarie 2092, to?i (evident, mai pu?in comandantul lor) se aflau la intrarea în laborator înainte de ora 10.00, ner?bd?tori s? creeze c??elu?ul la care se gândise Lia. Chiar ?i Sid sosise înainte de ora 10.00, împreun? cu sora lui, Sonya. Evident, era ?i lunganul prezent. Se salutar? între ei, apoi, dac? tot sosiser?, intrar?, nu avea rost s? r?mân? afar? s? a?tepte pân? se va face 10.00 fix. Oricum, Sid îl anun?ase pe Dick c? vor veni, deci, acesta nu putea fi luat prin surprindere de prezen?a lor. Prin urmare, intrar? ?i nu departe îl întâlnir? pe Dick Torn, care îi a?tepta. Acesta îi întâmpin? bucuros ?i-i conduse pân? la locul în care avea s? se produc? miracolul. Aici, totul era minu?ios dinainte preg?tit.
- Deci, chiar a?i reu?it s? ob?ine?i acel înlocuitor, exact dup? modelul virtual creat de noi? se interes? Alex, înc? sceptic.
- Da, întocmai, îi r?spunse Dick afirmativ. ?i îndepline?te absolut toate condi?iile impuse de voi, pe care le-am cercetat cu mult? aten?ie.
- Chiar toate?! se mir? acela?i Alex.
- Absolut, înt?ri Dick Torn cu seriozitate, f?r? a avea nici cea mai mic? îndoial? în aceast? privin??. Acum tot ce r?mâne de f?cut este s? crea?i c??elu?ul. Sper c? a?i adus lapte ?i ap?.
- Evident, r?spunse Alex, ar?tându-i-le; nu le uitase în cabinetul medical.
- Deci, acestea sunt, replic? Dick. Sper c? ?ti?i cum se prepar?.
- Asta-i simplu, afirm? Lia. Îns?, din nefericire, nici unul dintre noi nu ?tie cum se prepar?, decât Luci... Oricum, trebuie doar s? citim prospectul cu aten?ie, s? urm?m întocmai indica?iile din prospect ?i cred c? ne vom descurca noi.
- A?a sper, spuse Dick. Deci, care dintre voi dore?te s? creeze acum c??elu?ul?
- Unul dintre noi?! se mir? Stela.
- Da, credem c? a?a ar fi corect, explic? Dick. Bineîn?eles, sub îndrumarea noastr?, altfel n-a?i avea de unde s? ?ti?i ce anume trebuie f?cut.
- Unul dintre noi?! repet? Mihai, îngândurat.
- S? vedem, care are curajul s?-?i asume aceast? responsabilitate, spuse Nis. Eu, unul, m? retrag!
- P?i, cred c? ar trebui s? fie Lia, propuse blonda.
- Eu?! p?ru Lia nedumerit?. De ce eu?
- Haide, Lia, doar tu ai fost cu ideea asta, cel pu?in tr?znit? ?i tot tu ai insistat mereu, replic? Stela.
- A?a este, tu ai avut cea mai mare contribu?ie în acest sens, ad?ug? blonda.
- Nu-i adev?rat, se împotrivi ea. Fiecare a contribuit cu câte ceva, chiar ?i Nis, în cele din urm?, doar s-a dus în nav?, dup? lapte ?i ap?.
- A?a e, o aprob? Stela. To?i am contribuit cu ceva; recunoa?te îns? c? dintre to?i, tu te-ai zb?tut cel mai mult ?i chiar ne-ai gr?bit, ne-ai mobilizat, deci...
- Stela are dreptate, tu e?ti cea mai indicat?, înt?ri Mihai.
- În plus, cred c? ar trebui s? fii cel pu?in încântat? c? te propunem pe tine, presupuse Alex. Ba, uite, chiar te ?i sus?inem, to?i!
- Adev?rat, te sus?inem, ad?ug? Nis. Mai ales c? e vorba despre c??elu?ul ?efului... A?a c?, nu în?eleg... Ce mai a?tep?i?! Nu ezita!
- Ah, p?i, eu... ?ov?i Lia, emo?ionat? ?i indecis?.
- V? rog, domni?oar?! o invit? în cele din urm? Dick Torn. Pofti?i aici! De moment ce to?i colegii dumneavoastr? v? consider? a fi potrivit?, probabil c? a?a este. ?i nu v? face?i griji inutile, totul va fi perfect! Pân? la cel mai mic am?nunt, o asigur? Dick, încercând s? o încurajeze.
- Hai, Lia, du-te! o îndemn? Stela, apoi ?i ceilal?i, ea înc? privind întreb?tor în urm?-i.
În final, timid?, ceea ce de obicei, nu o caracteriza, se apropie totu?i de Dick Torn, care-i explic?:
- Domni?oar?, ave?i aici tot ce v? trebuie pentru a reu?i ceea ce v-a?i propus. Eu personal v? voi îndruma, deci, v? voi spune întocmai tot ceea ce trebuie s? face?i, iar dumneavoastr?, domni?oar?, va trebui doar s?-mi urma?i instruc?iunile. ?i sunt convins c? ve?i reu?i. Oricum, v? urez succes, domni?oar?!
- Mul?umesc, rosti ea, înc? emo?ionat?.
În cele din urm?, sub îndrumarea direct? a lui Dick Torn, pe care Lia îl ascult? cu stricte?e, ea se apuc? de treab?, st?pânindu-?i emo?iile, pentru a nu gre?i ceva. Fiind calm?, relaxat?, nici nu i se p?ru deloc a fi ceva atât de dificil încât s? nu reu?easc?. ?i nici m?car nu avu prea multe de f?cut pân? în momentul în care Dick o anun??:
- Gata, domni?oar?! Asta a fost totul.
- Totul?! repet? Lia, surprins?. Cum, a?a?! Adic?... N-am reu?it? Unde-i c??elu?ul?!
- Pu?in? r?bdare, domni?oar?, zâmbi Dick. Nu-i vorba totu?i despre o plant? artificial?, ci despre un c??elu?, o fiin?? vie.
- Ah, da... replic? Lia, redevenind emo?ionat?, în a?teptarea rezultatului.
Dup? cum îi indicase Dick Torn, ea a?ezase amestecul ob?inut într-un soi de recipient ermetic, asem?n?tor celui în care se afla planta Mariei, doar c? acesta era mai mic.
- De ce e nevoie de acest recipient? se nelini?ti Alex. Parc? era vorbe despre un c??el care nu va avea nevoie de a?a ceva.
- Nu v? face?i probleme, totul e în ordine! Chiar nu are nevoie de acest recipient, decât acum, pentru a putea fi creat. Dup? aceea, de îndat? ce va fi creat, îl vom scoate de acolo, f?r? nici un fel de risc, explic? Dick.
- Aha... se dumiri Alex.
To?i î?i fixar? privirile asupra recipientului, a?teptând s? se înf?ptuiasc? minunea. Dup? un timp, constatar? surprin?i c? interiorul recipientului fu inundat în totalitate de un fel de abur albicios, foarte asem?n?tor celui din afara ora?ului, îns? mult mai dens ?i mai opac, astfel încât nu se mai putea observa nimic din ceea ce se întâmpla în interiorul recipientului ermetic.
- Ce se petrece? se interes? Mihai, nelini?tit.
- Nu v? face?i griji, totul e-n ordine, repet? Dick, pentru a-i lini?ti. Nu va mai dura foarte mult. Totul decurge absolut normal, perfect, conform planului.
- Adic?, a?a trebuia s? se întâmple?! se mir? Nis, privind nedu-merit recipientul, de?i nu reu?ea s? z?reasc? absolut nimic.
- Exact, aprob? Dick. Întocmai a?a.
To?i priveau nedumeri?i spre vasul ermetic transparent, totul p?rându-li-se a fi cel pu?in bizar, fiindc? ei nu mai avuseser? ocazia pân? în acel moment s? asiste vreodat? la un asemenea eveniment. Dup? o vreme, aburul începu s? se risipeasc? vizibil, pân? când disp?ru complet. În acel moment, recipientul se deschise automat, dând astfel posibilitatea s? se deslu?easc? clar scheunatul unui c??elu? mic. Cum pân? atunci to?i fuseser? foarte încorda?i, zâmbir? voio?i, la gândul c? reu?iser? cu adev?rat! Se strânser? ?i mai mult în jurul recipientului, privind cu aten?ie, iar de data aceasta chiar z?rir? c??elu?ul acolo, alb, tare micu?, cu ochii înc? închi?i. De abia se ab?inur? s? nu sar? în sus de bucurie, sau s? nu se manifeste zgomotos, pentru a nu deranja pe nimeni. Oricum, chipurile pân? atunci încordate, li se înseninaser? brusc. Dick Torn scoase cu grij? micu?a creatur? din recipient, într-un prosop moale, pufos ?i i-l înmân? Liei, spunând:
- Acesta este c??elu?ul. Chiar sper c? va constitui o surpriz? pl?cut? pentru colegul vostru.
- Cu siguran??, îl aprob? Mihai, privind c??elul din bra?ele Liei, mai ales gândindu-se cât de afectat fusese colegul s?u, când constatase, din imaginile v?zute pe supercomputer de ziua doamnei Enka Diana, c? Nero nu mai exista.
- ?efului o s?-i plac? la nebunie, înt?ri Nis.
- Cum s? nu-i plac? scumpetea asta mic?? ad?ug? blonda, admirând ?i ea c??elu?ul. Uita?i-v? doar cât e de dr?g?la?! Un îngera?, nu alta!
- Bine. Deci, asta e. Acesta este c??elu?ul. Iar acum, ce inten?iona?i s? face?i cu el? Eu v-a? sugera s?-l l?sa?i aici, în laborator, pân? când va trebui s? i-l oferi?i lui Lucian, le propuse Dick. Pân? atunci, va fi foarte bine îngrijit aici ?i crescut a?a cum se cuvine, cu laptele praf adus de voi, preparat cu apa de la voi.
- Nu! se împotrivi Stela. Îl putem lua cu noi în ora?, în cabinetul medical. Îl putem îngriji, supraveghea ?i cre?te foarte bine ?i singuri.
- Nu m? îndoiesc nici o clip? de capacitatea voastr? de a-l îngriji, îi asigur? Dick. Îns? în ora?, în cabinetul medical, Lucian v-ar putea vizita oricând, pe nea?teptate ?i l-ar putea descoperi, iar astfel se va strica surpriza, pentru c? ve?i fi nevoi?i s?-i da?i explica?ii privind prezen?a acestui c??elu? acolo. Pe când aici, acest risc nu exist?, chiar dac? ar veni ?i colegul vostru în vizit?, spre exemplu, pentru a o vedea pe Ema. Laboratorul este foarte mare, n-ar avea cum s?-l g?seasc? pe c??elu?, decât dac? l-ar îndruma cineva exact în locul în care se afl? c??elu?ul. Dar v? asigur?m c? nimeni nu va face acest lucru.
- Asta a?a este, îl aprob? Stela îngândurat?.
- Atunci, poate e totu?i mai bine s? r?mân? aici, presupuse blonda.
- Da, e mult mai bine, doar din acest punct de vedere, accept? Dick. ?i nici o grij?, nu-i vom administra hran? artificial?, de nici un fel, în perioada în care va sta aici. Va fi crescut numai cu lapte praf, adus de la voi, de la bordul navei voastre, lapte care va fi preparat cu ap? tot din „Pacifis”.
- Bine. Atunci c??elul va r?mâne aici, decise Stela, iar Lia i-l înapoie lui Dick Torn.
- În cazul acesta îns?, s? v? a?tepta?i la vizite mai dese în aceast? perioad? din partea noastr?, pentru c? vom veni s? vedem cum cre?te ?i ce mai face, îl anun?? Lia.
- Foarte bine, domni?oar?. Ne va face pl?cere s? ne vizita?i cât mai des, atât dumneavoastr?, cât ?i oricare dintre colegii dumneavoastr?, o asigur? Dick.
To?i mai întârziar? vreo câteva ore, s? admire micu?a creatur?, deocamdat? complet alb?, pân? dup?-amiaza, când se retraser?, iar Dick îi conduse pân? la ie?irea din marele laborator, unde se desp?r?ir?...