proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

*54. Talk-show.

O nou? diminea?? anun?a începutul unei alte zile, o zi cu num?rul 13 din luna iunie a acelui an, 2085. Era oare o zi cu ghinion doar pentru c? avea num?rul 13? Nici unul dintre cei ?apte tineri din echipaj nu era supersti?ios, a?a c? nu d?deau prea mult? importan?? acestui am?nunt minor legat de num?rul 13; era doar o zi ca oricare alta, din punctul lor de vedere, ba înc? o zi ploioas?, a treia de când ploaia tot c?dea f?r? încetare.
Oare cât? ap? strânseser? norii ce acopereau cerul aproape în întregime, nel?sând razele soarelui s? înc?lzeasc? ?i s? usuce totul?! Erau chiar atât de îmbiba?i, încât ploaia s? dureze atât de mult? Într-adev?r, nu mai plouase de ceva timp, fusese mereu foarte cald, deci într-un fel ploaia era poate binevenit?, dar devenea sup?r?toare, pentru c? era prea mult?, dintr-o dat?.
Începuse deci ziua cu num?rul 13 a lunii iunie, o zi întunecat?, din cauza norilor înghesui?i în num?r mare pe cer. ?i misiunea lor, dac? vor mai pleca totu?i, era estimat? la o durat? de 13 ani, iar domni?oara doctor Stela tot la etajul 13 locuia. Acum îns? putea beneficia de serviciile liftului blocului, nu mai era nevoie s? se oboseasc? pe sc?ri, iar liftul fusese nu doar reparat, ci ?i modernizat; i se aduseser? îmbun?t??iri substan?iale, vizibile. „De ce oare se ocupaser? cu atâta aten?ie de lift?” se întreba nedumerit? doctori?a, f?r? a pricepe c? motivul ar putea fi chiar ea. Desigur, era esen?ial ca liftul blocului în care locuia un membru al echipajului s? func?ioneze în condi?ii cât mai normale.
De data aceasta, nici unul dintre cei ?apte tineri nu mai ajunse cu întârziere la Institut; erau to?i pe puntea principal? a navei albastre, înainte de ora 08.00 ?i-l a?teptau pe instructor; doar Mihai plecase deja, pentru c? avea proba la geografie. Dup? ajutorul pe care i-l acordase geograful cel înalt, era sigur c? nu va avea probleme nici cu geografia, se sim?ea superpreg?tit ?i... plin de dulciuri! Mihai î?i spuse în gând c? nu va mai mânca nimic dulce mult timp; Nis îl supras?turase. Bineîn?eles îns?, geograful tot nu renun?a la dulciurile sale; el nu se s?tura niciodat?!
Nici Eugen Manea nu întârzie deloc; avu grij? s? soseasc? la timp (chiar înainte s? fi plecat Mihai) ?i s? se ocupe serios de elevii s?i, de instruirea acestora, a?a cum d?duse directorul dispozi?ii, dar nu numai din aceast? cauz?. Profesorul s-ar fi ocupat oricum de elevii s?i, de preg?tirea acestora.
Comisia Disciplinar? î?i continua ?i în aceast? zi ancheta, condus? de domnul Sever For?an, profesor de cultur? civic?. Lucian nu ?tia ce declara?ii se d?duser? despre el pân?-n acel moment, nici cine altcineva, cu excep?ia celor ?tiu?i, fuseser? audia?i, directorul – da, ?tia! Avusese grij? s? vad?, cu aprobarea celor din Comisie, luându-?i angajamentul, chiar în scris, cu semn?tur?, c? va p?stra confiden?ialitatea asupra celor v?zute, toate declara?iile strânse pân? în acel moment ?i inten?iona s? le vad? ?i pe cele ce vor urma; nu renun?a la aceast? metod? de „spionaj”, în favoarea preferatului s?u. Î?i respecta îns? cuvântul dat, atât verbal, cât ?i în scris; nu-i spunea deci nici m?car lui Lucian ce citise dânsul în declara?ii. C? nu era nimic în defavoarea tân?rului comandant i se p?rea suficient, deci doar atât îi spunea preferatului s?u, pentru a-l lini?ti, dar acesta p?rea oricum destul de calm pentru situa?ia în care se afla, mai ales de când se împ?case cu blondul s?u tat?, Iulian Enka.
Mihai se întoarse la bordul navei albastre, tare bine dispus, la pu?in dup? ora 12.00, iar dac? era bine dispus, însemna c? nu întâmpinase greut??i nici cu geografia, ceea ce era normal dup? dou? zile de repeti?ii cu Nis, expert în geografie.
- Gata ?i cu geografia, campionule? îl întreb?, evident, Nistor.
- Gata, am sc?pat ?i de geogra, zâmbi Mihai. Mersi pentru ajutor; datorit? ?ie, m-am descurcat excelent.
- Vrei s? spui c? t?nt?l?ul ?sta te-a ajutat cu ceva? replic? Alex. Te în?eli, pu?tiule; poate te-a încurcat mai r?u, dar nu-?i dai tu seama.
- Dac? era vorba de chestiile alea genetice, sigur îl încurcam, dar a?a, la geogra’, uite c? l-am ajutat totu?i, ripost? lunganul.
- M?i, Kilometru, ai grij? ce vorbe?ti! spuse Alex. Nu te lua tu de chestiile genetice, c? te dep??esc, cu to?i kilometrii t?i...
- Las?-l, Alex! îl sf?tui Lucian.
- Chiar, Luci, am primit rezultatul la mate; am luat 10, îl în?tiin?? Mihai.
- Serios? Felicit?ri, surâse Lucian. Era de a?teptat.
- Da, pentru c? m-ai ajutat tu...
- Eu cred c? tot atât ai fi luat oricum, spuse Lucian.
- ?i mâine? se interes? Alex.
- Mâine?! Bio-chimie, r?spunse Mihai.
- Bio? zise blondina.
- ?i chimie? ad?ug? Stela.
- Ia vino încoa’, i se adres? Maria. Dac? accep?i ajutor ?i din partea fetelor, te lu?m noi dou? în primire; eu ?i Stela. Ce zici, de acord?
- De ce nu? Nu sunt misogin, aprob? Mihai ?i se apropie de Maria.
- Tri?orule, surâse geograful cel înalt de sus; glumea...
Blonda – biolog ?i Stela – chimist, verificar? cuno?tin?ele tân?rului viitor informatician, fost campion, la biologie, respectiv chimie. ?i încet, încet, orele treceau. Se apropia seara, adic? vremea de plecare spre cas?. Din punct de vedere meteorologic, întreaga zi putea fi definit? printr-un singur cuvânt: ploioas?!
Lucian nu renun?ase la a o conduce acas? pe domni?oara reclamant?, cu aceea?i ma?in? albastr?, chiar dac? pe tot drumul nu-?i vorbeau deloc unul altuia, cu toate c? erau unul lâng? altul ?i tot f?r? body-guarzi, afla?i în cealalt? ma?in?. Dup? ce Lia coborî, la ea acas?, Lucian porni, de data aceasta cu Petre ?i Adi, spre casa lui, unde ajunse destul de repede.
Opri ma?ina directorului în curte, lâng? cea nou?, gri, cump?rat? ziua trecut? ?i coborî. Bineîn?eles, coborâr? ?i body-guarzii. Lucian îi salut?, apoi intr? gr?bit în cas?, Petre ?i Adi ie?ind din curte; pe vremea aceea nu avea rost s? mai r?mân? pe acolo, de paz?, mai ales c? Lucian îi asigurase c? nu avea de gând s? plece nic?ieri. Nu acela?i lucru se întâmpla ?i în cazul poli?i?tilor, jandarmilor ?i gardienilor care înconjurau casa; ace?tia, cu haine impermeabile, erau prezen?i la datorie, în ciuda ploii care ?inea de trei zile. Tot la posturile lor erau ?i cei ce p?zeau locuin?ele colegilor s?i. Tân?rul comandant se afla deja pe holul de la intrare, unde-i g?si pe Rikky ?i pe Nero. Aplecându-se s? se descal?e, nu se putea s? nu-i acorde câinelui negru aten?ia necesar?.
- A sosit ?efu’. Salut, ?efu’. ?eful se descal??, r?spândi Rikky, din l?mâi, vestea sosirii lui Lucian.
- Ai ajuns, Luci? întreb? Diana din cas?. Gr?be?te-te pu?in cu desc?l?atul ?i vino mai repede aici!
- De ce? p?ru nedumerit b?iatul.
- Haide, ?efu’, repede! Vedem director, rosti îns? Rikky.
- Cum?! Pe cine, Rikky? Pe dom’ director? Nu se poate, nu-i aici; a r?mas la Institut.
- Vedem director la televizor, ?efu’, preciz? papagalul.
- Unde?! La televizor?! tres?ri Lucian uimit.
Întrucât se desc?l?ase deja, iar Nero era cuminte ?i în?eleg?tor, Lucian intr? cu Rikky în camer?. Aici erau ?i p?rin?ii ?i bunicii lui; priveau la televizor. Lucian îi salut? pe to?i, apoi privi ?i el curios spre micul ecran; nici urm? de director; se în?elase papagalul! Totu?i, b?iatul întreb?:
- Mam?, ce tot zicea Rikky despre dom’ director?
- ?tie el ce ?tie, destul de bine, rosti Diana. Prietenul t?u s-a gândit s? acorde un interviu la televiziune.
- P?i, nu-l v?d, zise Lucian, privind spre televizor.
- Înc? n-a început talk-showul, dar va începe imediat, peste câteva minute; a fost deja anun?at, explic? Diana. Ia loc, s?-l vedem pe prietenul t?u, dar mai ales s? auzim ce are de spus.
- Ciudat, mie nu mi-a spus c? inten?ioneaz? s? participe la un asemenea talk-show, sau c? va pleca în ora?, la studio, se mir? Lucian.
- N-a plecat nic?ieri, dragul meu; va acorda interviul chiar acolo, în Institut, iar emisiunea nu e la un post local, ci na?ional, spuse din nou doamna Enka.
- Ah... se mai dumiri fiul ei ?i se a?ez? lâng? bunica lui, pentru a urm?ri emisiunea respectiv?.
Într-adev?r, nu dup? mult timp, pe ecran ap?ru Institutul din Craiova, iar mai apoi, în prim plan, o tân?r? domni?oar?, probabil moderatoarea. Aceasta lu? cuvântul:
- Bun? seara, stima?i telespectatori. Dup? cum vede?i, ne afl?m în incinta Institutului Astronomic din Craiova, unde, în curând, vom sta de vorb? cu domnul Traian Simionescu, directorul Institutului ?i cu domnul profesor Eugen Manea, instructor al echipajului navei spa?iale „Pacifis”. Din nefericire, nu ni s-a permis accesul pe rachetodrom, s? putem filma superbul vehicul spa?ial albastru ?i având în vedere c? la ora aceasta înc? plou? aici, la Craiova, vom intra în sediul principal al Institutului.
- ?i dom’ profesor?! rosti Lucian încurcat, din ce în ce mai mirat.
- S? vedem, Luci, spuse Diana îngândurat?.
Emisiunea se transmitea în direct. În curând, operatorii ?i moderatoarea intrar? nu doar în sediul principal al Institutului, ci chiar în biroul directorului, unde, într-adev?r, se aflau atât Traian Simionescu, cât ?i profesorul Manea.
- Director... Director la televizor, spuse papagalul. Rikky are chei de la director... Vedem director la televizor, se bucur? papagalul.
Directorul î?i întâmpin? oaspe?ii a?a cum se cuvenea, apoi se a?ezar? cu to?ii, mai pu?in cei cu camerele de filmat. Lucian îl privi atent, cu admira?ie: dom’ director era un om tân?r, tare frumos, chiar ?i pe micul ecran; un adev?rat domn...
- Domnule director, v? mul?umim pentru amabilitatea pe care a?i avut-o de a ne primi...
- Nu v? gr?bi?i cu mul?umirile din start, domni?oar?, pentru c? asta ar atrage dup? sine sfâr?itul emisiunii care, deocamdat?, nici m?car n-a început, spuse directorul, cu glasul s?u pl?cut, inconfundabil.
- A?a este, ave?i dreptate, surâse încurcat? domni?oara. Ne afl?m aici pentru a clarifica, în primul rând, neîn?elegerea ivit? între cei ?apte tineri membri ai echipajului, întrucât de câteva zile circul? zvonul despre un scandal mare, care ar putea conduce chiar la anularea misiunii. Ce ne pute?i spune dumneavoastr?, domnule director?
- Da... Am s? confirm acest zvon, dar nu în totalitate, pentru c? nu este un scandal chiar atât de mare, de?i, într-adev?r, ar putea conduce la anularea misiunii; nu putem exclude din discu?ie aceast? posibil? variant?.
- Ce s-a întâmplat, de fapt?
- Pentru a l?muri cât de cât lucrurile ?i a înl?tura eventualele interpret?ri, am s? fac unele preciz?ri: Într-adev?r, este vorba despre o mic? neîn?elegere care, din nefericire, s-a ivit între tinerii din echipaj.
- ?i în ce const? aceast? neîn?elegere despre care a?i amintit?
- Într-o reclama?ie c?tre Comisia Disciplinar? a Institutului nostru, depus? vineri, 08 iunie a.c., seara, împotriva cadetului Lucian Enka, în care se solicit? destituirea lui din func?ia de comandant al misiunii ?i excluderea lui definitiv? din echipaj, spuse directorul.
- Ne pute?i spune cine a depus aceast? reclama?ie?
- Desigur; este vorba despre domni?oara consilier Laura Stancu.
- Aceast? domni?oar? este deci una dintre colegele celui acuzat, presupuse moderatoarea.
- Bineîn?eles; reiese foarte clar din ceea ce am spus mai înainte, rosti calm directorul.
- ?i de fapt, de ce anume l-a acuzat domni?oara consilier pe colegul ei?
- Comportament necorespunz?tor, preciz? scurt directorul; se observa c? f?r? pl?cere.
- ?i totu?i, la ce anume se refer? acest lucru, deci ce a nemul?umit-o pe domni?oara consilier, ce a determinat-o s? depun? aceast? reclama?ie?
- V? rog, domni?oar?, a? vrea s? v? fie foarte clar de la bun început: Am acceptat s? particip la aceast? emisiune cu condi?ia s? fie evitate acest gen de întreb?ri, la care v? rog s? renun?a?i. Nu vreau s? intr?m în astfel de am?nunte, care, de altfel, îmi sunt necunoscute. ?i v? mai rog s? nu-mi r?st?lm?ci?i cuvintele. În rest, v? asigur de colaborarea mea; am s? r?spund la orice întrebare care s? corespund? solicit?rii mele. Repet deci; f?r? specula?ii inutile, preciz? Traian Simionescu.
- P?i, f?r? specula?ii, domnule director. Dumneavoastr? nu ?ti?i sigur de ce a depus domni?oara acea reclama?ie?
- Nu, nu ?tiu sigur de ce; a? putea doar presupune, dar atâta timp cât presupunerile, de orice fel, nu exprim? realitatea, ci o deformeaz?, e mai indicat s? nu recurgem la ele, pentru c? a?a s-ar ajunge la exager?ri nedorite, care nu corespund adev?rului ?i nu ajut? cu nimic.
- Poate, pentru a l?muri pe deplin situa?ia, ar fi trebuit s? fie prezen?i ?i cei ?apte tineri din echipaj.
- În nici un caz! se împotrivi categoric directorul.
- Dar ar fi putut explica totul mai bine.
- Nu m?-ndoiesc c? ar fi putut explica mult mai bine totul, îns? ei trec printr-o perioad? destul de dificil?, iar participarea la o asemenea emisiune este ultimul lucru de care ar avea nevoie în acest moment. Chiar ?i f?r? aceast? anchet?, aveau oricum un program foarte înc?rcat. De aceea au nevoie de cât mai mult? lini?te ?i odihn?.
- Îi menaja?i deci, concluzion? domni?oara.
- Evident; a?a trebuie, nu înl?tur? directorul aceast? posibilitate.
- M?car cei doi implica?i direct, acuzatul ?i reclamanta, insist? domni?oara. I-am putea invita acum ?i aduce fa?? în fa??, aici.
- Nu; exclus! N-a? fi de acord ca ei doi s? fie adu?i fa?? în fa??, s? li se pun? întreb?ri incomode, care s?-i învr?jbeasc?, în direct, la televiziune.
- Dar s-au învr?jbit deja, singuri...
- Nu-i adev?rat! neg? directorul. V? asigur c? aceast? mic? neîn?elegere ivit? între ei, pentru c?, la urma urmei, totu?i, doar despre atât este vorba, nu a înr?ut??it deloc rela?ia dintre ei, care, oricum, se baza doar pe colegialitate. De fapt, ei înc? n-au avut suficient timp pân? acum s? se cunoasc? mai bine unul cu altul, s? se împrieteneasc?, s? simt? c? îi leag? cel pu?in no?iunea de colegialitate, dar vor în?elege acest lucru cât de curând; nu le va lua mult s? se obi?niuasc? unul cu altul, iar timp vor avea destul; cel pu?in 13 ani, dac? vor mai pleca.
- Dumneavoastr? înc? mai spera?i ca aceast? misiune, care, dup? cum se vede, a pornit strâmb, s? nu fie anulat??
- Bineîn?eles, prefer s? cred în discern?mântul celor din Comisie ?i sper c? nu vor lua m?suri care s? pun? sub semnul întreb?rii întreaga misiune. Dân?ii î?i dau seama de implica?iile pe care le-ar avea o decizie gre?it? ?i n-au nici un interes s? pericliteze cu ceva desf??urarea în bune condi?ii a acestei misiuni, pe care Institutul nostru a pus-o la cale. În orice caz, vom afla mâine decizia Comisiei Disciplinare, decizie care va fi luat? în urma cercet?rii am?nun?ite a declara?iilor date de c?tre cei care au fost audia?i în decursul acestor zile, adic? prieteni, rude, colegi sau cunoscu?i ai cadetului Enka, cât ?i ai cadetului Stancu. Ancheta a început luni de diminea??, chiar cu audierea celor doi tineri, apoi au fost chema?i colegii lor, p?rin?ii lor, eu ?i profesorul Manea, aici de fa??.
- Deci, chiar ?i dumneavoastr? a?i dat o declara?ie, concluzion? moderatoarea.
- Bineîn?eles; era necesar ?i nu aveam motive s? m? împotrivesc.
- Se ?tie c? acest tân?r trece drept favoritul dumneavoastr? în acest Institut.
- Da, este adev?rat; e un loc pe care l-a câ?tigat pe merit de-a lungul timpului, de când înva?? în acest Institut. V? asigur c? nu l-am favorizat îns? f?r? s? fi avut ?i motive bine-întemeiate.
- Deci, a fost elevul dumneavoastr??
- Da; în limita timpului disponibil, m-am ocupat de preg?tirea lui ?i a altor câ?iva elevi deosebi?i din Institut, printre care se num?r? ?i cei doi colegi mai vechi ai lui, Alexandru ?tefan ?i Nistor Harris. Evident, le-am fost profesor de matematic?.
- Se pare c? elevul dumneavoastr? preferat ?i-a însu?it foarte bine aceast? materie, pentru c?, din câte ?tim, acum ?i el este tot matematician.
- Nu ?tiu cât de mult l-a influen?at faptul c? eu l-am înv??at matematic?, în alegerea acestei specializ?ri; a fost op?iunea lui, pe care nu i-a impus-o nimeni; nici eu, nici altcineva. Îmi place totu?i s? cred c? am avut ?i eu mica mea contribu?ie în formarea lui pe plan profesional, s?-mi închipui c? am reu?it s?-i insuflu pasiunea pentru aceast? profesie.
- Fiind directorul, iar el – favoritul dumneavoastr?, presupun c? putea?i interveni ?i opri aceast? anchet?.
- Dac? puteam sau nu – nu-i cazul s? vorbim despre a?a ceva. De obicei, sunt un om foarte corect ?i nu-mi place s? mi se aduc? acuza?ii de acest gen.
- Dar nu v-am acuzat de nimic! se ap?r? moderatoarea.
- Se prea poate, domni?oar?, îns? cuvintele dumneavoastr? au anumite implica?ii; se pot u?or interpreta, în defavoarea mea.
- M? scuza?i, v? rog, n-am vrut s? insinuez nimic...
- E-n ordine, replic? directorul.
- Domnule Eugen Manea, din câte am în?eles, se pare c? ?i dumneavoastr? le-a?i fost profesor celor trei tineri despre care s-a amintit, î?i îndrept? tân?ra aten?ia spre instructor.
- A?a este, aprob? domnul Manea. Le-am fost profesor mult timp, înc? din clipa în care au devenit elevi ai acestui Institut ?i având în vedere c? sunt instructorul echipajului, înc? le mai sunt ?i profesor.
- Dac? în cazul domnului director am în?eles c? dânsul le-a fost profesor de matematic?, ne-a?i putea spune ?i dumneavoastr? ce materie le-a?i predat ?i înc? le mai preda?i?
- A? putea, numai dac? a? vrea, glumi profesorul. În caz contrar, ce-a?i face?! Nu, glumeam, desigur... Deci, ca s? v? l?muresc, v? pot spune c? sunt profesor de astronomie, astronautic? ?i tot ceea ce începe, în general, cu prefixul „astro” ?i are leg?tur? direct? cu cercetarea spa?iului, cu Cosmosul, Universul, sau cum dori?i dumneavoastr? s?-i spune?i, deci mai pu?in astrologia; nu m? ocup cu predic?iile astrale, ci doar cu cercetarea a?trilor, stelelor ?i a celorlalte corpuri cere?ti... În plus, mai sunt ?i instructor de zbor, deci i-am înv??at s? piloteze orice tip de elicoptere sau avioane ?i nave spa?iale, de?i, în cazul acestora din urm?, pân? acum, doar prin simulare de zbor. Pentru ei, înc? sunt instructorul ?ef al echipajului, iar acesta este avantajul meu, c? m? pot ocupa de preg?tirea lor chiar ?i dup? ce ei au absolvit deja Institutul, când înc? sunt cade?i, pân?-n momentul în care vor participa efectiv la o misiune spa?ial? ?i vor deveni astronau?i.
- S? în?elegem deci c? nici unul dintre ei n-a participat pân? acum la nici o misiune spa?ial??
- Nu, n-au participat; într-adev?r, aceasta ar fi prima pentru to?i ?apte, dar sunt convins c? se vor descurca, pentru c? ?tiu cât de bine sunt preg?ti?i. Chiar ?i cei patru accepta?i de curând în echipaj, chiar dac? pân? acum, de preg?tirea lor nu m-am ocupat eu personal. ?tiu îns? c? oricare dintre colegii mei i-a instruit la fel de bine, atât în privin?a astronomiei ?i astronauticii, cât ?i în privin?a zborurilor spa?iale, spuse Eugen Manea.
- Iar p?rerea dumneavoastr? despre acuzat, cadetul Enka... zise moderatoarea.
- Nu poate fi decât foarte bun?, o întrerupse domnul Manea, oferind ?i r?spunsul la întrebare.
- ?i despre reclamant?, domni?oara consilier?
- Ce v-a? putea spune? Presupun c? nimic r?u.
- Este evident c? atât dumneavoastr?, cât ?i domnul director, îi menaja?i inten?ionat pe ace?ti tineri, probabil din cauz? c? îi simpatiza?i foarte mult ?i v? în?elegem, îns? v-am ruga s? fi?i mai obiectiv.
- V? asigur, domni?oar?, c? nu-i menaj?m deloc ?i c? sunt foarte obiectiv, chiar dac? dumneavoastr? nu vi se pare, replic? Eugen Manea.
- V? rog, domnule profesor, f?r? sup?rare; n-am avut inten?ia s? v? sup?r; sper c? nu v-au deranjat prea mult cuvintele mele.
- Nici o grij?, nu sunt chiar atât de irascibil, spuse profesorul. A? vrea doar s? în?elege?i c? nu sunt deloc p?rtinitor fa?? de acei tineri doar pentru c?-mi sunt elevi sau din cine ?tie ce alt motiv. Dac? totu?i a? fi, acest lucru s-ar putea întâmpla doar din cauz? c? to?i sunt ni?te tineri deosebi?i, din multe puncte de vedere ?i n-am avea de ce s?-i critic?m sau ce s? le repro??m.
- V? în?elegem, îl asigur? domni?oara, apoi îi puse o alt? întrebare: Dumneavoastr? mai ave?i ?i al?i elevi, cu excep?ia lor?
- Nu, momentan nu mai am al?i elevi; m? ocup exclusiv doar de preg?tirea lor, pân? la data lans?rii.
- Iar dup? aceea?
- Dup? aceea, evident, voi avea ?i al?i elevi, de care s? m? ocup. Când se vor întoarce îns?, dac? vor dori s? participe la alt? misiune spa?ial?, tot eu m? voi ocupa de preg?tirea lor, chiar dac? nu vor mai putea fi considera?i cade?i, ci astronau?i adev?ra?i, experimenta?i, tot eu le voi fi instructor.
- În?elegem, spuse domni?oara. ?i cum s-au integrat cei patru tineri mai noi în echipaj?
- Presupun c? destul de bine, de?i ar mai fi pu?in de lucru cu ei, ca dovad? iat? aceast? reclama?ie, dar în final sunt convins c? totul se va aranja, se vor în?elege bine, doar sunt tinerei to?i, spuse domnul Manea.
- Într-adev?r, sunt. Mai mult chiar, unul dintre ei e înc? minor, aminti domni?oara.
- V? referi?i la Mihai Ristea, ?eful securit??ii misiunii. Da, el va împlini 18 ani de abia la sfâr?itul lunii viitoare, dar acest lucru nu ridic? nici un fel de obstacole în calea particip?rii lui la misiune, atâta timp cât p?rin?ii lui au fost de acord cu condi?iile prezentate ?i au semnat actele necesare, prin care au aprobat participarea fiului lor la misiune, deci situa?ia acestui b?iat este foarte clar?, rosti Eugen Manea.
- Nu tocmai, domnule profesor, se împotrivi moderatoarea. Înc? nu este foarte clar?, pentru c? tân?rul acesta n-a absolvit Institutul. Ce s-ar întâmpla în cazul în care n-ar promova examenul de licen???
- Cum s? nu promoveze?! replic? profesorul amuzat. V? rog, domni?oar?, ar fi absurd! B?iatul a ob?inut punctajul maxim la concursul sus?inut pentru a face parte din echipaj, deci examenul de licen?? nu va constitui o problem? pentru el; e evident c? va promova cu succes ?i va deveni informaticianul echipajului.
- P?re?i foarte sigur de acest am?nunt, remarc? domni?oara.
- P?i, chiar sunt! înt?ri profesorul Manea. N-am nici cea mai mic? îndoial?. De altfel, b?iatul a ?i confirmat între timp: A început examenul, înc? de luni, cu proba la matematic?, la care a ?i aflat rezultatul, normal, 10, deci nu exist? motive de îngrijorare în aceast? privin??, a mezinului echipajului. Deocamdat?, problema cea mai mare o reprezint? ancheta Comisiei, reclama?ia, situa?ia comandantului misiunii, dar sper?m c? totul se va rezolva cu bine.
- Deci ?i dumneavoastr? spera?i ca misiunea s? nu fie anulat?, concluzion? moderatoarea.
- Bineîn?eles; este ceea ce ne dorim cu to?ii cel mai mult în acest moment. De altfel, preg?tirea celor ?apte tineri în vederea misiunii a continuat în tot acest timp, ca ?i cum nu s-ar fi întâmplat nimic, rosti domnul Manea. Dar nu putem ?ti ce vor decide domnii din Comisie.
- Dac? i-am fi invitat ?i pe dân?ii la aceast? emisiune, m?car pe cei din conducerea Comisiei Disciplinare, pentru l?muriri suplimentare, ar fi putut participa?
- Exclus! Dân?ii sunt foarte ocupa?i, n-ar fi avut timpul necesar pentru a putea participa la aceast? emisiune, r?spunse directorul.
- S? în?elegem deci c? exist? multe cazuri de indisciplin? în Institut?
- În nici un caz, domni?oar?, p?ru directorul nemul?umit de aceast? presupunere. V-am mai rugat s? nu-mi r?st?lm?ci?i cuvintele. Momentan, acesta este singurul caz de care se ocup? cei din Comisie, dar dân?ii sunt foarte ocupa?i, pentru c? ancheta se desf??oar? într-un ritm alert, din cauza misiunii; în plus, domnii nu sunt doar membrii ai Comisiei; au ?i alt? activitate în acest Institut, nu se ocup? doar cu rezolvarea reclama?iilor primite la Comisia Disciplinar?. ?i de altfel, n-ar putea dezv?lui informa?ii referitoare la desf??urarea anchetei, acestea fiind strict confiden?iale. Ar trebui s? v? mul?umi?i cu prezen?a mea ?i a domnului profesor; v? da?i seama c? ?i noi suntem destul de solicita?i, mai ales în ultimul timp ?i am depus un mic efort pentru a putea participa la aceast? emisiune.
- Desigur, în?elegem ?i apreciem gestul dumneavoastr? de a ne fi primit, de a ne asculta ?i r?spunde întreb?rilor.
- Ne d?m seama c? nu puteam p?stra t?cerea în leg?tur? cu cele întâmplate, trebuia s? facem pu?in? lumin?, atât cât ne putem permite, replic? directorul.
- Am mai aflat, din anumite surse, c? tinerilor din echipaj li s-a asigurat protec?ie non-stop, începu domni?oara un alt subiect, cel al body-guarzilor; îi r?spunse tot directorul, Traian Simionescu:
- Da, este adev?rat, de?i nu chiar non-stop. Am încheiat un contract cu o firm? particular? de body-guarzi din ora?, cu care am convenit ca acestor ?apte tineri din echipaj s? le fie asigurat? protec?ia în afara Institutului nostru, pentru a fi evitate anumite situa?ii nepl?cute, fiec?ruia revenindu-i câte doi body-guarzi, pân? pe data de 27 iunie. Pot spune c? am întâmpinat deja ?i unele probleme din cauza acestor body-guarzi, pentru c? s-au ivit mici încurc?turi, dar în final, în cazul lor, totul s-a rezolvat cu bine, n-am avut necazuri prea mari pân? acum. Sper?m c? nici de acum încolo. De altfel, cei 14 body-guarzi care le asigur? paza tinerilor din echipaj sunt ni?te adev?ra?i profesioni?ti ?i se pot descurca în orice situa?ie. În plus, tot ca o m?sur? de protec?ie suplimentar?, am aranjat cu Poli?ia, Jandarmeria ?i Corpul Gardienilor Publici, ca imobilele în care locuiesc cei ?apte tineri s? fie p?zite non-stop, iar în drum spre Institut s? fie amplasate, tot non-stop, pân? pe 27 iunie, câteva filtre ale Poli?iei, care s?-i opreasc? pe cei ce se îndreapt? spre Institut, s?-i legitimeze ?i s? nu permit? oricui trecerea; credem c? este mult mai bine astfel, iar dac? se va dovedi necesar, vom continua cu aceast? colaborare ?i dup? data lans?rii.
- Despre aceste m?suri de protec?ie ?tim foarte bine ?i noi, domnule director; ne-am confruntat doar în drum spre Institut cu aceste echipaje; cu greu am trecut de ele.
- Regret c? a?i întâmpinat greut??i, dar este în interesul Institutului nostru s? nu se permit? oricui accesul, explic? directorul. Mai ales de când cu misiunea aceasta...
- Desigur, v? în?elegem, spuse domni?oara, apoi formul? o ultim? idee: ?i deci, decizia Comisiei Disciplinare...
- O vom afla de abia mâine, dup? audierea final? a p?r?ilor implicate, o întrerupse, cu aceast? precizare, directorul, b?nuind c? asta va întreba. Pân? atunci, nu putem decât s? nu ne pierdem speran?a, rosti, optimist, directorul.
- ?i noi sper?m c? va fi o decizie favorabil? tân?rului comandant ?i implicit, misiunii spre Proxima a navei „Pacifis”, c?ci am în?eles c? soarta întregii misiuni depinde de m?surile ce vor fi luate împotriva acuzatului, spuse moderatoarea, ad?ugând: Iar dac? vom mai veni ?i mâine, s? vorbim, în principal, despre decizia Comisiei, vom mai fi primi?i?
- Mâine ar fi prea curând, domni?oar?. Haide?i mai bine s? amân?m momentul pân? poimâine, vineri. Iar cu o invita?ie din partea mea, pe care v-o ofer, v? asigur c? ve?i fi primit? în Institut, cu echipa dumneavoastr? de filmare; nu ve?i întâmpina greut??i ?i nu ve?i fi oprit? nici în drum spre Institut, spuse directorul, oferindu-i o invita?ie, dup? cum promisese.
- Atunci r?mâne pentru vineri, stabili domni?oara. Înc? o dat?, v? mul?umim foarte mult pentru amabilitatea de a ne fi primit ?i a fi discutat cu noi, domnule director; ?i domnule profesor...
- Pentru nimic, domni?oar?, rosti Eugen Manea.
- Vineri, cu aceea?i pl?cere, s? discut?m despre decizia Comisiei, sper?m noi, favorabil? misiunii, ad?ug? Traian Simionescu.
- Deocamdat?, atât de aici, de la Institutul Astronomic din Craiova; v? mul?umim tuturor pentru aten?ia cu care ne-a?i urm?rit, încheiase domni?oara, iar transmisiunea în direct se întrerupse, semn c? ?i emisiunea respectiv? se încheiase; începea alta, dup? cum era trecut ?i în programul TV.
Nu doar Lucian ?i familia lui urm?rise cu interes aceast? emisiune, acest scurt „talk-show” cu directorul ?i instructorul, ci to?i ceilal?i tineri din echipaj, cu familiile lor; foarte probabil, nu doar ei...