Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Ferma

de Ionescu Mihai

R?zboiul se terminase în zona. L?sase în urm? pustiu ?i supravie?uitori în tabere izolate. În loca?ia noastr? eram vreo sut?. Printre ace?tia m? num?ram ?i eu. Locul unde ne prinsese semnarea p?cii fusese în vremurile dinainte frumos. Era situat între dealuri, într-o mic? depresiune. Câ?iva copaci ramasesera ici ?i colo. Multe gropi ?i mult noroi. Unele dintre dealuri t?iate de pere?i stancosi abrup?i. Un firicel de ap? ce s-ar fi putut chema pîr?u brazda terenul unde se aflau bar?cile. Eram înghesui?i câte patru în fiecare camera ?i mai era un loc unde se f?cea mâncare, oamenii îi spuneau ironic popot?. ?tiam de mult? vreme c? nu vom fi reprimiti în lume a?a c? pacea nu adusese nici o schimbare notabil?. Solda?ii activi erau socoti?i pericol public. Eram tot sub ordine ca înainte, doar c? pe sirena de alarm? urma s? se pun? praful.
Supravie?uiser? tipi duri ?i era în?elept s? te por?i cu grij?. Totu?i nu m? gândeam la ei c? la ni?te nemernici de?i ?tiam de ce sunt în stare. Nimeni nu ajunsese aici de bun?voie ?i fiecare f?cea fa?? situa?iei cum putea. În doi ani nu ?tiu dac? schimbasem cu cineva mai mult de o sut? de propozi?îi peste ceea ce era necesar. A?teptam noi directive f?r? curiozitate sau speran?e de vreun fel. Lucrurile sunt ceea ce sunt.
2
Nava cu provizii venise într-o zi de vineri cred. Din ea coborâse un c?pitan ?i un PMC, probabil inginer sau a?a ceva. Ne-a expus planul. Aveam de ales între execu?ie ?i lucrul la o viitoare colonie. Urmau s? trimit? materiale, asisten?? probabil, tot ce era necesar pentru dezvoltarea zonei. A?a o numise. Când habar nu aveau ce e de f?cut inventau câte un termen tâmpit. A vorbit pu?in, concis ?i pe un ton r?stit. Oricum îl durea-n cur, cei de rangul s?u aveau asigurat viitorul, dar juca ?i el rolul ce i se distribuise. Patru dintre noi au ales execu?ia. A?a am aflat câ?i suntem exact. 123. Am fost ?i eu tentat s? merg cu ei dar sunt o fire curioas? ?i de murit po?i s? mori oricând. Am aflat destul de repede ?i ce rol avea inginerul. S? îi conving? pe aia s? nu rup? filmul. Greu de crezut. Pe unul din ei îl ?tiam destul de bine. Avea vreo 45 de ani ?i ?inea de ceva vreme un jurnal. Toat? lumea îl ura ?i el ?tia prea bine asta dar nu se oprise. Aveai libertate total? în vreme de r?zboi. Ce naiba s?-?i mai ia?
Am rupt rândurile ?i am plecat la somn. Asta f?ceai toat? ziua, dormeai. Spre sear? am auzit trei împu?c?turi. Unul se razgandise. Poate chiar tipul cu jurnalul. Nu m? interesa prea tare. Aici nimic nu conteaz?.
3
Diminea?? m-au chemat la popot?, unde organizaser? ?i ?edin?a de ieri. M-am întrebat ce naiba vor de la mine iar apoi m-am gândit c? poate or s? ne cheme pe rând, pentru cine ?tie ce comunicat birocratic, ?i sunt primul din serie. Era altceva. C?pitanul m-a anun?at c? eu voi conduce opera?iunile viitoare. Se pare c? gasisesera la mine însu?iri despre care nu aveam habar. M-am gândit s?-i spun c? ?ansele s? r?mân în via?? dac? m? numesc chiar ?i la conducerea unei bar?ci sunt aproape nule aici, dar ar fi fost inutil. ?tie ?i el la fel de bine ca ?i mine cum stau lucrurile. ?i chiar dac? nu ?tie nu cred c? d? doi bani pe astfel de probleme. Nu sunt eu, e altul. Îl întreb ce voi avea de f?cut. Îmi spune c? voi afla ?i m? trimite la culcare. Încep s? regret c? nu plec ?i eu în sac de plastic. Voi conduce nu ?tiu ce opera?iuni. Foarte bine. În câteva ore am uitat de asta.
4
Se pare c? lumea a aflat c? voi conduce, nimeni nu ?tie înc? ce, dar au o atitudine schimbat?. Încep s? m? v?d în rol de lider l?trând ordine cretine dar probabil nu o s? fie în felul asta. R?zboiul s-a sfâr?it. Credeam c? nu-mi pas? dar observ c? îmi pas?.
Din vreme în vreme oamenii se conecteaz? la ma?in?. Acum e pe post de drog. Te epuizeaz? dar altceva nu e de f?cut. Eu m? feresc de ea. ?tiu pe unul care strânsese în timp o mic? biblioteca. Îl vizitez ?i împrumut de la el o carte. E mai bine decât legat la ma?in?. Cartea împrumutat? e suficient de bun? cât s? m? ?în? ?in? treaz, trateaz? lucruri legate de psihologie ?i chiar dac? nu în?eleg to?i termenii, mi se pare interesant?. A?tept întâlnirea care s? l?mureasc? lucrurile ?i s? le a?eze pe un f?ga?. Nimic nu e mai r?u c? a?teptarea asta stupid? care nu î?i permite s? faci nimic temeinic. Dar nu am ce face a?a c? a?tept.
Într-una din zile am f?cut o mic? excursie prin împrejurimi, am avut nevoie de cizme de cauciuc ?i mult? determinare. Natura începe s?-?i reintre în drepturi, a început s? apar? iarb? pe ici pe colo, am v?zut ?i ceva ce putea fi o broasc?, s-a mi?cat îns? prea repede c? s? ?tiu sigur ce-a fost.
5
Într-o zi m-au sunat. E un telefon la popot? pe care nu îl folose?te nimeni. M-a chemat un caporal. "Vino, pe tine te caut?!". Am stabilit o întâlnire peste câteva zile apoi m-am dus s? m? culc la loc. Lumea lui "trebuie" a creeat ?i r?zboiul care tocmai s-a încheiat. Or s? trimit? dup? mine una din navele pentru aprovizionare. Comandamentul e în ora? la câteva zeci de kilometri de tab?ra noastr?. E o nebuloas? total? povestea asta. Nu ?tiu ce am de f?cut, nu ?tiu de ce m-au ales pe mine, nu ?tiu nimic despre planurile lor. Din pricini care nu depind de mine oamenii au început s? m? priveasc? cu suspiciune ?i toat? bruma de lini?te pe care o aveam s-a dus. Mai fac plimb?ri în afara taberei ?i acum, iar de câte ori m? întorc g?sesc câte o surpriz?. La un moment dat cineva î?i l?sase ciorapii murdari pe patul meu ca din întâmplare, în alt? zi am g?sit noroi în bocanci ?i alt?dat? mi-a disp?rut perna. Traiul al?turi de ei devine imposibil ?i e cu atât mai greu de îndurat cu cât fiecare e convins de faptul c?-i îndrept??it în ac?iunile sale. Am f?cut câteva comentarii contondente dar în cele din urm? am renun?at. Nu asta e solu?ia.

6
A venit ?i ziua a?teptat?. Nava a sosit în jurul prânzului, nici nu am apucat s? m?nânc ?i e o problema pentru c? habar nu am cât o s? dureze toat? sesiunea asta de informare. Dar încerc s? m? pun în starea de a fi receptiv ?i atent pentru c? nimeni nu st? s? repete ordinele. Au trimis ?i un înso?itor . Un tip la vreo treizeci, solid, serios ?i laconic. Drumul nu a durat mult. Nu am mai fost într-un ora? de mai bine de cinci ani ?i parc? îl v?d pentru prima dat?. R?zboiul a ocolit a?ez?rile urbane. Pentru oamenii obi?nui?i a trecut mai greu doar din cauza lipsurilor de tot felul, a taxelor mari ?i a unor restric?ii. Greul l-am dus noi, dar acum nu mai conteaz?. Cred c? lumea începe s? î?i revin?, s? devin? mai relaxat?, s? pun? ordine în via?a creat? de noile condi?ii. M? gândesc la asta în timp ce ne îndrept?m spre comandament ?i observ un grup de adolescen?i harjonindu-se în fa?? unui cinematograf. Tinere?ea ?i adolescen?a îmi par atât de îndep?rtate încât am senza?ia c? nici nu le-am tr?it vreodat?.
Cl?direa e destul de animat?, solda?i, ofi?eri care plimb? acte, personal muncitor civil. Mergem la primul etaj ?i a?tept?m o vreme. E biroul unui maior, pe u?a masiv? din metal e o inscrip?ie. Numele lui nu îmi spune nimic, nu face parte din echipa cu care am lucrat în ultima vreme. Are probabil func?ie administrativ?. În cele din urm? m? cheam? în?untru. E trecut de cincizeci, rigid dar amabil, cu o figura uscat? ?i o atitudine distant?. Îmi explic? situa?ia în cuvinte simple, ?i p?streaz? în permanent? explica?iile clare, f?r? s? divagheze. Planul sun? cam a?a. Sunt foarte multe unit??i r?mase în diverse zone. Solda?ii nu se mai pot întoarce la via?? obi?nuit?, diversele situa?ii în care au fost pu?i i-au transformat în cet??eni indezirabili deci e nevoie de o nou? organizare care s? le permit? s?-?i duc? traiul în continuare. Refrenul asta il stiam. Au nevoie de oameni în care comunitatea are încredere ?i care vor alc?tui un soi de elit? administrativ?. Aici m? gândesc s?-l întrerup, s?-i spun c? cei de acolo nu au încredere în mine mai mult decât în oricare altul, c? profilul meu printre ei e destul de ?ters. Dar ar fi inutil, ?tiu c? au criteriile lor de evaluare, ?i comentariile mele ar suna prostesc. Se pare c? voi urma ni?te cursuri simple de administra?ie dar nu astea vor fi cheia problemei. Nu vor nimic standardizat, dimpotriv?, a?teapt? din motive pe care nu dore?te s? mi le explice, ca fiecare unitate s? î?i urmeze propria schem? de dezvoltare. Vor fi fonduri speciale, orice cheltuial? va trebui motivat? ?i contabilitatea va urm? o disciplin? strict?. Suportul tehnic ?i utilajele necesare pentru schimb?ri nu vor fi o problema dar pentru fiecare opera?iune întreprins? va fi nevoie de un plan cât mai clar. Voi avea libertate total? în organizarea taberei, inclusiv în chestiuni ce ?in de reguli iar în ceea ce prive?te autoritatea voi avea tot sprijinul necesar. "Dac? r?mân în via??", gândesc eu. Leg?tura cu comandamentul va fi asigurat? de un inginer pe care îl voi cunoa?te ulterior. Tot ce mi-a spus îmi sun? complet aiuristic, nerealist ?i cu în?eles doar pentru pentru un om care nu cunoa?te situa?ia din teren. Dar nu îi spun nimic din toate astea, nu ar avea nici un sens. Voi r?mâne în ora? pentru cursuri, voi primi o camera ?i toate aranjamentele necesare pentru câteva s?pt?mâni. Îl salut ?i plec s? iau în primire nou? situa?ie.
7
Cursurile se întind pe o durata destul de scurt? ?i le g?sesc interesante. Am avut de ales între multe discipline, timpul era limitat si nu le puteam urma pe toate. Am ales studiile agronomice. La sfâr?itul lor m? simt ceva mai sigur pe mine ?i cu oarecare încredere c? voi face fa?? de unele din problemele ce pot ap?rea. E doar o iluzie tâmpit? dar pe asta se bazeaz? totul pân? la urm?. L-am cunoscut ?i pe inginerul cu care voi lucra. Pare genul de om care face ceea ce spune ?i ?sta mi se pare un lucru bun. E s?n?tos s? te po?i baza pe cineva în tot haosul ?sta generat de schimb?ri rapide.
Urmeaz? s? m? întorc la m?runta comunitate pe care va trebui s? o administrez ?i ca s? fiu sincer nu am nici un chef. M-am obi?nuit cu atmosfera sub?ire din ora?, în compania cursan?ilor politico?i ?i amabili, cu profesorii îndatoritori ?i îng?duitori. Întoarcerea la o barac? împu?it? de vânturi produse de mâncare proast? nu m? învesele?te dar nici nu îmi creeaz? mare panic?. Reg?sesc tab?ra a?a cum am l?sat-o, plin? de noroi, lipsit? de speran?a ?i de cea mai elementar? urm? de umanitate. Îmi iau în primire ?i patul a?a cum l-am l?sat, curat, cu toate a?ternuturile în ordine. Au f?cut totu?i unele corecturi pentru noua mea condi?ie. Patul e în afar? bar?cii unde obi?nuia s? fie ?i nimeni afar? de mine nu pare a observa diferen?a. Chiar pe pern? au a?ezat o felicitare ornat? cu multe flori ?i floricele. O ridic ?i o citesc. Scrie cu litere mari: "Felicit?ri pentru noua func?ie!" M? întreb de unde au f?cut rost de ea. Poate a fost trimis? de vreo sora sau de o mama îndurerat? de soarta lor nenorocit?, în speran?a c?-?i vor g?si ?i ei într-o zi o dr?gu??. Sper s? nu fiu eu aceea. Textul cu siguran?? le apar?ine.
8
Am primit un telefon prin care pot comunica rapid cu inginerul, a?a c? îl sun ?i îi spun s? comande o barac? pentru mine. Voi avea nevoie de un spa?iu al meu ?i de aranjat lucrurile necesare pentru treaba pe care o am de f?cut. Oricum aici nimeni nu m-ar primi de acum. Poate tipul cu c?r?ile dar ?i el depinde de al?ii. Asta m? face s? gândesc c? voi avea nevoie de colaboratori ?i ar trebui s? încep s?-i cunosc pe oameni ca s? ?tiu cu cine am de-a face ?i pe cine m? pot baza în demersurile ce urmeaz? s? le întreprind.
Situa?ia e complicat? ?i eu trebuie s? o descâlcesc ?i s-o-n?eleg. ?tiu doar o mic? parte din cei peste o sut? de oameni. A? vrea s? aflu ce ar vrea, ce-?i doresc, ce planuri au, altele decât s? m? vad? pe mine disp?rut, evident. Problemele le ?tiu în mare pentru c? am dus to?i aceea?i via??, dar odat? r?zboiul terminat nu au mai avut nici o ocupa?ie care s? le distrag? aten?ia ?i nu m-ar mira s? fi ap?rut probleme care înainte nu existau. În situa?ia creat? eu sunt un outsider ?i nu au încredere în mine, în?eleg asta perfect. Dar nu ac?ionez din ini?iativa proprie, dac? ar fi dup? mine a? prefer? s? fiu în alt? parte ?i va trebui s?-i fac s? în?eleag? asta. Pân? mâine când îmi vine noua locuin?a se pare c? va trebui s? dorm sub cerul liber a?a c? m? întind în pat ?i sper s? nu vin? nici o ploaie peste noapte. Chestia îi amuz? pe unii din câte se pare, pe al?ii îi enerveaz? ?i pân? la urm?, unul pe care îl ?tiam destul de bine m? invit? cu tot cu pat în magazia lor. M? mir cât? ur? am reu?it s? stârnesc f?r? s? le fi f?cut nimic pân? acum. Evident, fac cât de mult zgomot pot c? s?-?i arate dezaprobarea pentru prezen?a mea acolo, ceea ce aduce în lumina în?elegerii mele zicala "Nici un bine nu r?mâne nepedepsit".
9
Au trecut câteva zile ?i nu am primit nici un semn de la administra?ie. Voi împ?r?i spa?iul în continuare cu ni?te indivizi din ce în ce mai nemul?umi?i de prezen?a mea între ei, care nu pierd nici un prilej s?-mi arate asta. În plus, imi pare c? au început s? se aranjeze tendintele în jurul unor poli de putere. Dac? au sim?it c? autoritatea centrului sl?be?te, ambi?ii de tot felul au pornit, ?i situa?ia pare a sta în pragul unor conflicte. De?i miza nu e material?, nu au nimic de câ?tigat din aceast? stare de fapt, sunt cu to?ii pu?i pe harta, nu numai cu mine ci ?i între ei. C? s? fiu sincer nu în?eleg ce îi anim?, luptele între orgolii îmi par stupide, dar ei le g?sesc importante. Oricum, am în?eles în scurt timp c? nu are rost s? depun eforturi în a-i convinge de ceva decât pe cei care au autoritate în fa?a oamenilor. Restul se vor supune f?r? eforturi speciale. Deocamdat? puterea e la mine ?i vor trebui s? acorde importanta cuvenit? acestui fapt. Împ?r?im cu to?ii acelea?i bar?ci nenorocite, aceea?i mizerie, cinism ?i lipsa de orizont. A mai provoca ?i conflicte în aceast? situa?ie nu ar însemna decât agravarea ei. Nu am alte mijloace s?-i conving decât cele administrative ?i nu voi ezit? s? apelez la ele. Micile lor glume au reu?it s? m? irite, dar nu inten?ionez s? fac situa?ia ?i mai rea. Cei care au c?p?tat oarecare notorietate nu ar discuta cu mine considerând asta sub demnitatea lor, dintr-un motiv sau altul, iar pe restul nu prea îi cunosc. Totu?i sunt convins c? majoritatea ?tiu c? se afl? sub autoritatea centrului, ?i dealtfel tot complexul depinde de proviziile trimise lunar c?ci aici nu se produce nimic. În plus suntem izola?i, nu exist? nici un centru comercial sau ceva asem?n?tor care s? sus?in? nevoile obi?nuite deci probabil c? primul lucru care va trebui rezolvat ar fi câ?tigarea independen?ei economice. Sun? pompos pentru o mâna de oameni dar îmi place s? cred c? e posibil în m?sura în care ne vom putea asigura nevoile de baza. A?a c? într-o convorbire cu unul din ei sugerez c? s-ar putea c? proviziile s? întârzie. Vestea se r?spânde?te mai repede decât mi-am imaginat, stârne?te îngrijorare, ?i se pare c? unii dintre ei vor s? afle mai multe. Mul?i sunt fum?tori înr?i?i, al?ii nu se feresc de alcool ?i mai sunt tot felul de lucruri de strict? necesitate afar? de mâncare. Nu am de gând s?-i l?muresc, nu prea au ce face, continu? s? se poarte proste?te. Nu pot s? discut în condi?iile de fa?? pentru c? nimic din ceea ce spun nu are ?anse s? fie luat în serios. Toat? situa?ia m? obose?te, a?a c? ies într-una din plimb?rile mele obi?nuite în afar? taberei încercând s? m? l?muresc cam ce a? putea s? fac în condi?iile existente. P?mântul pare potrivit pentru o a?ezare. Terenul e insa plin de bolovani si tot soiul de gunoaie. Va trebui cur??at. M? întreb dac? s-ar putea face un anumit tip de agricultur? care s? asigure prosperitatea comunit??îi. Sunt zone întinse ?i câteva ma?ini potrivite ar putea rezolva destul de repede preg?tirea acestora. Dac? primesc ?i ni?te case care se pot asambla u?or sam rezolvat macar o parte din probleme. Dar pentru planurile care încep s? se contureze îmi trebuiesc foarte multe, inclusiv asisten??.
10
M? întorc seara, la timp c? s? fiu martor la o înc?ierare. Sunt implica?i doar patru sau cinci, restul stau pe margine ?i se uit? urm?rind evolu?ia lucrurilor cu oarecare interes. Nu prea am ce face, dar nici nu am de gând s? las s? treac? neobservat evenimentul. Câ?iva intervin în cele din urm? ?i îi potolesc, dar nimeni nu pare mul?umit. Cu atât mai pu?in eu, care nu m? v?d lucrând cu oameni gata de ceart? în permanen??. Va trebui s? îi conving c? momentan sunt alte priorit??i decât lupta pentru domina?ie sau putere. Evident sunt doar supozi?îi. Nu îi cunosc prea bine. Toat? aceast? stare de nervozitate m? face s? b?nuiesc c? mai exist? ?i altfel de motive, carora, cel pu?in deocamdat?, nu îmi pot permite s? le acord aten?ie. A?a c? vorbesc cu amicul cu biblioteca ?i îl rog s? le comunice tuturor c? am s?-i anun? ceva important. M-am cam s?turat de toat? g?l?gia asta pueril? care este împotriva condi?iei lor, împotriva regulamentelor ?i nici nu serve?te cuiva. Am stabilit în cursul zilei urm?toare o or? pentru eveniment. Au venit to?i, cantina e neînc?p?toare. A?teapt? ve?ti proste iar unele din ele au fost provocate chiar de ei. Dup? ce s-a adunat toat? lumea, a?tept s? se fac? lini?te, ?i încep pe un ton cât mai calm s? le spun cum st? situa?ia. Nu sunt calm, sunt foarte nervos, ?i probabil se simte asta pentru c? au devenit serio?i. Îi anun? c? am de dat lunar un raport am?nun?it cu tot ceea ce se întâmpl? în unitate iar nerespectarea ordinelor ?i regulamentelor duce la sanc?iuni. Nu am cum s? ignor ce se întâmpl? în unitate, indisciplina poate duce la lucruri mai grave a?a c? voi scrie ?i ce s-a întâmplat cu o zi înainte. Probabil c? ?ig?rile ?i alcoolul vor lipsi din transportul urm?tor iar dac? situa?ia se înr?ut??e?te mai mult ca sigur c? se vor lua ?i alte m?suri. Dup? ce înjur?turile ?i rumoarea se potolesc le amintesc tuturor c? se afl? sub ordine ca ?i mine, ?i în zilele urm?toare când îmi va sosi baraca voi putea s?-i primesc la mine pe rând pentru a ne cunoa?te. Nu mai e nevoie s? le amintesc c? dac? nu sunt eu e altul. To?i fug de puterea distribuit? de la centru. Î?i doresc s? o de?in?, dar nu în mod asumat, ci cât mai ferit? de orice r?spundere. Am de gând îns? s?-i cunosc ?i s? aflu despre ei datele care vor fi necesare pentru construc?ia unei comunit??i dar deocamdat? e doar un plan vag. Va trebui s? aflu pe cine m? pot baza, s?-mi fac rela?iile necesare pentru o elit? administrativ? în cazul în care a?a ceva e posibil. Dup? toate astea se pare c? au în?eles cum st? treaba ?i s-au potolit. E doar o impresie desigur, dar ce era important de spus am spus. Sunt de mult? vreme aici ?i cam to?i ?tiu mersul lucrurilor. În privin?a sanc?iunilor va trebui s? le aplic f?r? ezitare pentru c? altminteri ar interpreta asta drept semn de sl?biciune. ?i nu e vorba c? a? avea o situa?ie mai proast?, e deja extrem de complicat?, cât de faptul c? vor încurca foarte mult schimb?rile ce oricum vor veni. Asta îmi aminte?te c? trebuie s? vorbesc cu inginerul, s? aflu cât mai întârzie nou? mea "re?edin?a" ?i alte câteva detalii legate de munca pe care am de gând s? o pornesc. Îl sun ?i vorbim dar ve?tile nu sunt deloc bune. Baraca va sosi odat? cu proviziile spre sfâr?itul lunii. Asta m? pune într-o situa?ie ?i mai proast? ca înainte. Oricum, voi concepe raportul pe m?sura condi?iilor oferite. Va trebui s? cer sanc?iuni disciplinare dormind în acela?i loc cu ei. Probabil c? voi dormi somnul de veci dup? acest raport. Nu par prea ner?bd?tori s? afle de la mine ve?ti noi, a?a c? exist? ?anse s? primeasc? raportul de la urm?torul neispr?vit investit cu autoritate. Lor nu le pot spune nimic, oricum nu m-ar crede orice le-a? zice. Nu au încredere în nimeni, nici între ei, iar orice interven?ie de la centru este privit? cu ostilitate, mai ales acum când r?zboiul s-a terminat. Totu?i lucrurile par a se fi calmat în pofida temerilor mele, iar atitudinea lor s-a schimbat ?i ea. Nu m? privesc c? pe unul de-al lor, dar au încetat farsele ?i nu-?i mai arat? ostilitatea în mod f??i?. M? gândesc care poate fi cauza, ?i în?eleg c? aceast? prim? interven?ie a mea în calitatea pe care o de?in a limpezit o mare parte din lucruri. Am chiar impresia, f?r? s? de?in vreo informa?ie concret?, c? aceast? nou? stare de fapt le convine într-o oarecare m?sur?. Asta îmi da un pic de r?gaz s? m? gândesc la planuri de viitor.
11
Am nevoie de un ordinator c? s? alc?tuiesc fi?e personale pentru toat? lumea. E important s? g?sesc ni?te criterii dup? care s? structurez informa?iile. Echipa pe care o s-o formez nu ?ine totu?i de ce-mi doresc ci de ce g?sesc. Cei cu care locuiesc temporar sunt foarte rezerva?i fa?? de mine, a?a cum în general toat? lumea este. Mi-au trântit patul cât mai departe de ei, lâng? locul unde î?i las? de obicei bocancii ?i mi-ar fi destul de greu s? îi întreb cum î?i v?d viitorul din aceast? postur?. În cele din urm? a sosit ?i baraca mult a?teptat?. E la fel ca toate celelalte numai c? va fi un spa?iu doar pentru mine. Am primit ?i accesoriile pe care le-am cerut, inclusiv ordinatorul. L-am rugat pe tipul cu c?r?ile s? m? ajute s? o montez ?i a acceptat. A durat cam o zi, s-au mai al?turat la treaba câ?iva f?r? s? le cear? nimeni ajutorul ?i asta m-a f?cut s? m? gândesc c? exist? posibilitatea unui viitor mai bun. Am trimis ?i raportul pe care l-am scris în câteva minute, f?r? s? aduc aminte de nici unul dintre incidente. Dezinteresul celor de la centru fa?? de ce se întâmpl? aici nu serve?te obiectivelor declarate. Va trebui s? m? descurc cu ce am. De luni încep s? îi primesc pe oameni, s? încerc s? încropesc o echipa ?i s? în?eleg mai bine situa?ia taberei. Nu m? gr?besc prea mult, am inten?ia s? gândesc lucrurile bine pentru c? nu pot s? îi chem tot timpul la mine, deci ceea ce urmeaz? s? se întâmple e un eveniment ?i trebuie tratat c? atare. În mare parte viitorul comunit??ii va depinde de aceste întâlniri ?i vreau s? gândesc bine cadrul necesar. Inten?ionez s? aflu câ?i dintre ei au muncit înainte, câ?i st?pânesc un me?te?ug, cu câ?i pot purta o discu?ie fireasc?, cu cine m? pot în?elege, cu cine nu, ?i o mul?ime de alte lucruri care pot sluji unui plan mai amplu de construc?ie a unei comunit??i s?n?toase.
12
?înând cont de condi?iile oferite de mediu, probabil c? un sistem de microferme ar putea asigura supravie?uirea la început ?i apoi prosperitatea oamenilor. Urmând poate s? se dezvolte firesc dac? cadrul necesar ar fi asigurat pentru dezvoltare. Totu?i lipse?te ceva esen?ial din tot acest plan. Într-o mic? gospod?rie e nevoie de ceva mai mult decât voin?a unui singur om chiar dac? prime?te din afar? sprijinul necesar. Asta m? face s? m? gândesc c? nu poate exist? o comunitate s?n?toas? alc?tuit? doar din b?rba?i. Pe timp de r?zboi priorit??ile sunt altele, la fel ?i obiectivele. Cum singurele lupte pe care le vor avea de dat de acum vor fi cu rândurile de fasole sau cartofi dac? lucrurile ies bine, mai mult ca sigur c? un singur om nu face fa?? la între?inerea ?i cre?terea unei gospod?rii. Nu ?tiu de existen?a unor unit??i feminine similare. De obicei femeile sunt încadrate ca personal muncitor civil, lucrând în spatele frontului în produc?ia necesar? r?zboiului sau în treburi ce ?in de birocra?ie. Poate c? o mic? fabric? ar fi o idee bun?. Habar nu am cine ar putea s? ia astfel de decizii, nici m?car nu ?tiu cum s? formulez acest tip de problem? pentru a-i g?si o rezolvare potrivit? dar dac? vreau o comunitate autonom? cred c? voi g?si ?i solu?iile necesare. Îmi amintesc c? la cursuri ne-au vorbit de ni?te case care pot fi u?or asamblate pe o funda?ie care ?i ea poate fi montat? relativ u?or, rezistente ?i comode. Un progres enorm fa?? de situa?ia actual?. Ele, ca ?i unele dintre accesorii ar putea fi fabricate aici. În sfâr?it, nu reu?esc s? merg mai departe cu planurile deocamdat? a?a c? m? mul?umesc s? aranjez situa?ia pentru zilele urm?toare. Incaierarile s-au oprit dar e o lini?te destul de fragil?. Va trebui s? m? gr?besc si nu-mi plac lucrurile f?cute pe grab?. Cu cât ai mai mult timp de gândire cu atât ai mai multe ?anse s? g?se?ti solu?ii pentru problemele ce pot ap?rea. Dar nu depinde numai de mine a?a c? încerc s? ob?in cât pot de la ce am. Poate c? la cap?tul eforturilor pe care va trebui s? le facem se afl? vremuri lini?tite.
13
Am vorbit cu oamenii vreme de aproape o s?pt?mâna. A fost timp s?-i primesc pe to?i, s? le fac fi?e personale ?i s? aflu ce m? interesa. Cea mai mare parte dintre ei au lucrat înainte de r?zboi deci nu le va fi greu s? între în joc dac? au pentru ce. Ce le propun eu e mai bun decât sinuciderea ?i cu siguran?? mai bine decât via?? pe care o duc acum. Sunt mul?i care au spus c? st?pânesc un me?te?ug sau altul, ?i ei ar putea s? înve?e cum se face o treaba, apoi s?-i înve?e ?i pe al?ii. Nu foarte mul?i au studii superioare ?i pot purta cu ei o discu?ie mai lung? de o înjur?tur? iar câ?iva au lucrat în for?ele militare dintotdeauna, felul disciplinat în care se purtau mi-a f?cut o bun? impresie. Câ?iva f?cuser? parte din for?ele de poli?ie ?i va trebui s? aflu motivul pentru care au fost trimi?i în prima linie. Mai sunt cei care provoac? necazuri, care nu ?tiu s? fac? altceva decât asta. S-au etichetat singuri purtându-se cu obr?znicie ?i dispre?, aruncând tot felul de sugestii dezgust?toare, vorbe cu dublu în?eles ?i amenin??ri, refuzând s? r?spund? la întreb?ri în mod direct, ca ?i când nu a? fi putut afla totul despre ei în câteva minute doar luând contact cu comandamentul. Dar nu m? intereseaz? ce are comandamentul de spus ci doar ce au avut ei de prezentat iar lucrurile au devenit clare în aceast? privin??. Evident c? va trebui s? iau leg?tura ?i cu comandamentul, s? aflu dac?-s printre ei criminali, violatori, tâlhari sau alte tipuri de indivizi care sunt o pacoste pentru orice administra?ie civil? iar pentru cele militare carne de tun. E important s? ?tiu la ce s? m? a?tept pentru c? voi demara lucr?rile cât pot de repede. Nu am idee ce s? fac cu ace?ti indivizi. Nu au muncit nici m?car o zi în via?? lor ?i asta explic? multe, nu se pricep s? fac? nimic decât s? î?i provoace necazuri unii altora ?i tuturor. Stric? ?i spurc? orice ating ?i sunt prin defini?ie iresponsabili. Nu pentru c? nu ar ?ti ce fac, pentru c? sunt extrem de bine înzestra?i cu discern?mânt. Atunci când e vorba s? se judece între ei sau s?-i judece pe al?ii se dovedesc exper?i în moralitate. Dar firea lor corupt? îi transform? în persoane indezirabile. Probabil c? cei de la comandament ne consider? pe to?i în felul asta. Nu vreau în nici un fel s? le impun voin?a mea. M? gândesc s? transform viitoarea localitate într-una civil?, am toate motivele s? cred c? pot face asta, ?i aceste caractere primitive ?i infantile nu se integreaz? nic?ieri. Nici m?car între ei. Lucrurile îns? trebuiesc separate, pentru c? suntem o comunitate mic?, ?i oameni care nu se supun nici unei discipline nu sunt de nici un folos. Cu atât mai mult cu cât nu au habar ce e de f?cut ?i l?sa?i de capul lor probabil î?i vor face singuri felul. În plus, se lipesc c? mucii de c?ma?? folosindu-se de cel mai mic pretext oferit, deci orice contact cu ei trebuie evitat. Nu sunt în num?r foarte mare, cam doua duzini, deci vechea tab?ra le va fi mai mult decât suficient? s? fac? ce vor vrea. Noua loca?ie am stabilit-o pentru ceilal?i la câ?iva kilometri dep?rtare într-un loc care mi s-a p?rut optim, aproape de firul de ap?, cu p?mânt de calitate. Pe termen mediu vreau s? ob?in dou? lucruri. Independen?a total? fa?? de comandament este primul. Dar cum independen?a nu înseamn? izolare am de gând s? îmi fac leg?turi în ora? unde produsele de aici pot avea c?utare ?i s? deschid o mic? unitate care s? fac? fa?? cererii locale de bunuri obi?nuite. Merg prea departe îns? cu gândul, sunt st?pân peste o situa?ie confuz? unde nebunii se cred mare?ali a?a c? pot face planuri pe termen lung abia dup? ce am rezolvat problemele pe termen scurt. Organizarea ?i ierarhiile militare îmi vor folosi totu?i pentru p?strarea autorit??ii.
14
În plimb?rile mele obi?nuite am avut timp s? v?d cum e locul pentru nou? loca?ie. Pâr?ul are cam doi metri l??ime, habar nu am câ?i km lungime ?i e îngrozitor de poluat cu tot felul de rebuturi industriale. Va trebui s? aflu care e starea lui de la izvor ?i pân? la intrarea în tab?ra pentru a m? putea folosi de el. Eu nu ?tiu de existen?a unei localit??i în apropiere dar e important s? am certitudinea c? odat? cur??at r?mâne în felul asta. Cercetând harta aflu c? izvorul e la aproximativ zece km distan??. Terenul ales are deasemenea nevoie de nivelare ?i sunt tare curios cât de promp?i vor fi cei de la centru. Dou?, trei buldozere ar putea s? rezolve treaba în câteva zile, iar un singur utilaj în vreo s?pt?mâna sau dou?. Copacii izola?i i-as l?sa a?a cum sunt. Un copac se maturizeaz? în câteva zeci de ani. Am de gând s? mai s?desc ?i al?ii dar înainte de orice trebuie s? cur?? locul. Tipul de microferme despre care am aflat la cursuri aveau o poveste destul de interesant?. Ini?ial inginerii au gândit ni?te structuri modulare care se îmbinau foarte u?or ?i rapid pe o funda?ie gândit? în acela?i mod. Trei oameni lucrau cam dou? zile s? îmbine una, sau ceva mai mult depinzând de num?rul de camere. Pentru o clim? temperat? aveau o garan?ie ce dura câ?iva ani, pân? la zece din câte în?elesesem. Fuseser? gândite de armat? pentru zonele grav afectate de r?zboi ?i pentru refugia?i. Ideea evoluase îns? dupa ce parasise cadrul militar, dar urmând aceea?i gândire cazon? se transformase în ceva mai complicat. Casa putuse deveni, urmând necesit??ile, o gospod?rie. Era de folos mai ales în cazul refugia?ilor care pe o perioad? mic? ?i medie î?i puteau asigura singuri traiul zilnic având independen?a. Cote?ele pentru animale, ma?inile pentru îngrijirea p?mântului în func?ie de diferite culturi ce puteau asigura un trai decent, utilit??ile ?i toate cele necesare unei astfel de întreprinderi aveau la baza aceea?i concep?ie simpl?, modular?, cu o mare u?urin?? în asamblare, cur??are ?i între?inere. Toate veneau împreun? cu locuin?a ?i fuseser? chibzuite în diverse standarde în func?ie de dimensiunea propriet??ii. Acest concept a fost preluat ca afacere în via?? civil?, la început doar ca o rezolvare a situa?iei grave din zonele calamitate de diverse fenomene naturale, apoi c? alternativ? pentru cei care vroiau s? paraseseasca via?a tumultoas? a ora?ului pentru a tr?i lini?tit în mediul rural.
15
Am stabilit o întâlnire cu inginerul în urm? cu ceva vreme ?i a venit timpul s? o onorez. Avem multe de stabilit, am f?cut ni?te planuri deocamdat? rudimentare, ni?te schi?e mai degrab?, ?i vreau s? l?muresc o mul?ime de lucruri. Odat? pornit? treaba nu o mai pot opri ?i trebuie s? aflu în ce m?sur? lucrurile vor putea intr? pe un f?ga? firesc, f?r? sincope. Drumul pân? în ora? a trecut rapid. M-a primit la biroul lui separat de comandament. E un tip înalt cu p?rul cre? ?i sprâncene stufoase. Am studiat împreun? planurile ?i nu a avut prea multe remarci de f?cut. Mi-a spus c? va fi nevoie de ceva vreme s? calculeze costurile dar propunerile mele nu ridic? probleme majore. Nu a p?rut mirat c? am decis s? organizez mic? mea comunitate în jurul agriculturii. Am dedus c? ?tia destul de bine ce cursuri alesesem. I-am r?spuns c? natura terenului ?i loca?ia contribuiser? la alegerea mea, nu am habar câtu?i de pu?in de agricultur? ?i voi avea nevoie de consiliere în viitor. Am vrut s? plec ?i mi-a p?rut c? vrea s? mai spun? ceva dar nu ?tie cum s? formuleze ideile a?a c? am mai întârziat o vreme punându-i întreb?ri f?r? relevan?? prea mare. "Uite, mi-a zis pân? la urm?, eu am grij? de aprovizionarea mai multor unit??i. Toate sunt la început c? ?i voi. Fiecare a avut o libertate considerabil? în a-?i alege proiectul de dezvoltare. Dealtfel i-ai cunoscut la cursuri pe unii dintre ei. M? gândesc la o cale prin care pute?i s? intra?i în leg?tur? iar unii cu al?ii, a? vrea s? aranjez o întâlnire la un moment dat. A?i ales se pare drumuri extrem de diferite ?i nu ar fi exclus s? va fi?i unii altora de folos. Nu l-am întrebat nimic, nici el nu a continuat s? vorbeasc?. Ne-am salutat ?i am p?r?sit biroul încercând s?-mi amintesc ?i de celelalte discipline între care a? fi putut alege. ?tiu c? printre ele erau ?i cursuri legate de sport, ?tiin?e politice ?i chiar cultur? sau religie. Erau mult mai multe dar eu m? limitasem la ce-mi p?ruse folositor.
16
Nu sunt poet sau artist de vreun fel. Pentru mine, unu ?i cu unu fac doi e un adev?r care mi-e suficient. Deci mi-ar fi foarte greu s? descriu ma?ina. Pentru descrierea ei nu sunt de ajuns formule matematice sau descrieri literare. Faptele ar putea s? vorbeasc? de la sine dar nici ele nu ar explica mare lucru. De la ea a pornit r?zboiul, ea l-a între?inut ?i tot datorit? ei s-a sfâr?it. Este uitare de sine, izvor de speran??, motiv de pr?bu?ire ?i întotdeauna dorin?a de mai mult. E la dispozi?ia oricui dar e a nim?nui ?i abuzul de ea are întotdeauna consecin?e. Cei care o cunosc bine se feresc, cei care mai sper? nu se mai desprind. Surs? de moarte pentru cei f?r? speran?a, surs? de via?? pentru cei f?r? speran??, surs? de necazuri, surs? de ceva întotdeauna dar niciodat? la ce te a?tep?i. Dac? po?i, e bine s? te fere?ti de ea, dac? nu, e bine s? ?tii c? s-ar putea s? fie ultimul lucru pe care îl faci.

VA URMA





Ionescu Mihai (makeionesco) | Scriitori Români

motto: Când oamenii n-au nici o treab?, î?i fac treab? din treaba altora.

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro