Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

De-ale c?rtur?riei de odinioar? (17)

de Doru Ciucescu

În luna mai 1951 s-au organizat diferite manifest?ri consacrate comemor?rii a 30 de ani de la înfiin?area Partidului Comunist din România. În Capital?, la ?coala Elementar? "Pavel Morozov" a avut loc un simpozion urmat de o "mas? rotund?" prelungit? dup? miezul nop?ii.
"Discu?iile" s-au ?inut în cantina ?colii, o cl?dire din c?r?mid? tencuit? numai la interior, ridicat? la repezeal? în timpul vacan?ei de var? din anul precedent. Mesele - lungi, din lemn nel?cuit, acoperite cu cear?afuri g?urite sau rupte pe ici pe colo, parc? de pisici în c?lduri; în loc de scaune - doar b?nci acoperite cu p?turi albastre, pres?rate cu ros?turi avansate ?i zone mâncate de molii, ca ciuruite de gloan?e, accentuând senza?ia c? provin din cele date la reform? de c?tre o garnizoan?; podele – din scânduri groase, cândva ro?ii, doar în dreptul nodurilor la grosimea ini?ial?; sticle de un litru goale distribuite alandala peste tot, al?turi de sifoane cu pârghiile de ap?sare rupte par?ial; decorul unui praznic de oameni s?raci, dup? oficierea unui parastas, în contrast izbitor cu râsetele comesenilor.
Mai r?m?seser? doar trei, cei mai rezisten?i la diferite licori de "duc?-se pe gât". Cel mai agitat a fost Herodat Tembilescu, profesor de istorie, singurul reprezentant al gazdelor, un om micu?, cu gât lung ?i sub?ire, m?rul lui Adam proeminent, voce sub?ire, de menestrel, ochii placizi. Vis-à-vis, în pozi?ie advers?, se a?ezase Gogu Gr?mad?, activist de partid în raionul "Tudor Vladimirescu", un b?rbat înalt, u?or coco?at, cu nas prea lung, întors în jos din cauza greut??ii, voce grav?, privire de vultur. În capul mesei – un b?rbat cu burt? de parvenit, sprâncene c?zute peste ochi, voce gutural?, ca din butoi cu doagele par?ial dep?rtate unele de altele, singurul blond din grup, cu numele ?olom Abramovici Nahumov, fiind cel mai de seam? invitat, specialist moscovit la Transporturile Aeriene Româno-Sovietice (TARS), sovrom înfiin?at pe 8 august 1945. El ajunsese la o stare destul de avansat? de ebrietate, încât a început s? se laude:
- În cadrul biroului de aprovizionare, eu sunt responsabil cu achizi?ionarea materialelor consumabile la grupurile sanitare. Am reu?it s? mic?orez cheltuielile cu hârtia higienic?, aducând-o nu de la Bac?u, ci de la o distan?? mult mai mic?, de la Bu?teni.
- Tovar??e Nahumov, dumneavoastr?, care v-a?i n?scut în Tiraspol ?i vorbi?i atât de bine române?te…
- Tovar??e Gr?mad?, de câte ori s?-?i atrag aten?ia c? eu vorbesc moldovene?te?
- Desigur, am uitat, vorbi?i în moldovene?te, iar eu în române?te, de?i ne în?elegem perfect f?r? dic?ionar.
- Tovar??e Gr?mad?, v?d c? nu prea e?ti bine preg?tit la înv???mântul politic. Genialul conduc?tor al popoarelor, tovar??ul Iosif Vissarionovici Stalin a l?murit problema din 20 iunie 1940, când a dat ultimatum României regelui Carol II ca s? cedeze teritoriul pruto-nistrean. În opinia tovar??ului Iosif Vissarionovici Stalin, care a adus o contribu?ie pre?ioas? la tezaurul marxism-leninismului, România Mare a fost un stat imperialist, constituit la sfâr?itul primului r?zboi mondial prin alipirea unor teritorii str?ine. Tovar??ul Iosif Vissarionovici Stalin, marele conduc?tor ?i înv???tor, continuatorul nemuritoarei opere a lui Vladimir Ilici Lenin, a ordonat ca în Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? s? se vorbeasc? ruse?te ?i moldovene?te. To?i locuitorii dn U.R.S.S. îl iubesc atât de tare pe t?tuca încât Lev Borisovici Kamenev, pe 25 august 1936, când a fost împu?cat de plutonul de execu?ie, a strigat "Tr?iasc? mult iubitul tovar?? Stalin!"
- Tovar??e Nahumov, dumneavoastr?, care v-a?i n?scut în Tiraspol ?i vorbi?i atât de bine moldovene?te, explica?i-ne, pe în?elesul nostru, de ce a crescut atât de mult num?rul în valoare absolut? al ru?ilor în Republica Sovietic? Socialist?
Moldoveneasc?.
- R?spunsul este simplu. Foarte mul?i absolven?i ai înv???mântului superior sau mediu tehnic au dorit ?i înc? doresc s? li se repartizeze locuri de munc? în aceast? republic? unional?. Nimeni nu îi trimite for?at acolo.
- Ă??…a?a este, nimeni nu îi trimite for?at acolo, l-a îngânat Gogu Gr?mad?, aburii alcoolului împiedicându-l s? lege o alt? propozi?ie coerent?.
- Acum v? mai pun o întrebare, ca s? îmi dau seama de nivelul vostru de preg?tire la înv???mântul politic.
- Poate mai dori?i o pr?jitur? "Fantezie cu rahat", specialitatea buc?tarului nostru, a încercat gazda simpozionului s? schimbe tema discu?iei.
- E?ti ?mecher, îîî? Ce rahat? Ce…? Uite c? era gata-gata s? zic o vorb? urât? la mas?. Vrei s? m? îndulce?ti, s? cumperi bun?voin?a examinatorului?
- Nuu… întreba?i-ne orice, dar s? ?ti?i c? anul trecut eu am primit cinci, nota maxim? la înv???mântul politic, s-a l?udat Herodat Tembilescu.
- Ă??… ?i eu la fel, tovar??e Nahumov!
- Tembilescule, o întrebare pentru tine: câ?i membri de partid cominterni?ti a avut România în luna iunie 1944?
- Circa 100000.
- Habar nu ai, Tembilescule, chiar dac? e?ti profesor de istorie! Au fost între 794 ?i 1.150 de membri ai Partidului Comunist din România. Acum î?i dai seama de calitatea lor, de puterea lor de convingere asupra a circa 18.000.000 de locuitori.
Înc? o întrebare mai am.
- Pune?i-o tovar??ului Gr?mad?, pentru c? pe mine a început s? m? doar? capul.
- Bineee… care au fost secretarii generali ai Partidului Comunist din România, începând cu 8 mai 1921 pân? în 1945, când a fost ales tovar??ul Gheorghe Gheorghiu-Dej?
- ?tiu doar c? la constituirea partidului a fost ales Gheorghe Cristescu, supranumit Pl?pumarul.
- Nota doi, tovar??e Gr?mad?, atât merita?i. În 1924 a fost ales Elek Köblös, de etnie maghiar?, cu pseudonimele B?dulescu ?i D?nil?, care s-a dovedit a fi un tro?kist, fiind executat în 1937 la închisoarea Liublianka din Moscova. S-a în?eles?
- Da… Elek Köblös, a murmurat Gogu Gr?mad?.
- În 1927 a devenit prim-secretar Vitali Holostenko, ucrainean, cu pseudonimele Petrulescu ?i Barbu, care ?i el a fost executat la fel, în 1937 ?i undeva în U.R.S.S. A?i în?eles, tovar??e Gr?mad??
- Da… Vitali Holostenko, a continuat s? murmure Gr?mad?.
- Din 1931, secretar general a fost Alexander Danieluk ?tefanski, polonez, cu pseudonimul Gom, care a avut aceea?i soart? cu ultimii doi, tot în 1937 ?i tot în U.R.S.S. Este clar?
- Da… Alexander Danieluk ?tefanski, a murmurat din nou Gogu Gr?mad?, parc? intrat în trans?.
- În 1936, la conducerea partidului a venit Boris ?tefanov Mateiev, de etnie bulgar?, care a fost executat tot în U.R.S.S., dar în 1940. Sunt întreb?ri?
- Nu… Boris ?tefanov Mateiev, au murmurat în cor Gogu Gr?mad? ?i Herodat Tembilescu.
- În 1940, în func?ia de secretar general al partidului a fost ales István Fóris, pe române?te, ?tefan Fori?, cu pseudonimul Marius, de etnie evreiasc?, cu maghiara ca limb? matern?. A fost schimbat din func?ie pe 4 aprilie 1944, când…
- Când tovar??ul Gheorghe Gheorghiu-Dej a devenit secretar general, au rostit tot în cor Gogu Gr?mad? ?i Herodat Tembilescu.
- Ei, dac? a?i ?tiut acest lucru, v? mai m?resc nota cu un punct, adic? la nota trei.
- Pentru nota patru: când a murit ?tefan Fori??
- R?spund eu, tovar??e Nahumov. Se poate?
- Te ascult, Tembilescule!
- ?tefan Fori? a fost arestat pe 9 iunie 1945, fiind acuzat de colabora?ionism cu Siguran?a pe baza m?rturiilor date de Teohari Georgescu, Iosif Chi?inevschi ?i Gavril? Birta?.
Herodat Tembilescu mai ?tia c? ?tefan Fori? a fost ucis în 1946, lovit fiind cu ranga în cap de Gheorghe Pintilie, cu numele adev?rat – Timofei Bondarenko, poreclit Pantiu?a. Îns? o fric? de moarte l-a f?cut s? nu spun? aceste am?nunte suplimentare, pentru a nu intra în vizorul lui cu Gheorghe Pintilie, directorul Direc?iei General a
Securit??ii Statului.
- O întrebare pentru tovar??ul G?mad?.
- V? ascult tovar??e Nahumov!
- Atât v-ar trebui… ha, ha… s? nu m? asculta?i! Ha, ha. am glumit. ?ti?i de glum?, doar sunte?i activist de partid.
- Cum s? nu, tovar??e Nahumov, doar suntem amici. Tr?iasc? prietenia de nezdruncinat dintre poporul român ?i poporul sovietic! a r?spuns activistul de partid, atât de emo?ionat, încât un mu?chi de la gât a început s? i se contracte spasmotic, O vorb? defavorabil? aruncat? de moscovit undeva, ar fi avut o influen?? nefast? asupra carierei lui politice, ar fi dus chiar la arestarea lui ?i de acolo pu?ini mai ie?eau pe picioarele lor.
- Asculta?i-m? cu aten?ie!
- V? ascult!
- Câ?i martiri a avut Partidul Comunist din România pân? la 23 August 1944? Dac? îmi spune?i m?car zece exemple, atunci v? dau nota cinci.
- Încep cu Filimon Sârbu, care la vârsta de 24 de ani, pe 19 iulie 1941, a fost împu?cat la închisoarea Jilava de gloan?e române?ti, care, conform descrierii oficiale, citez: "întruchipeaz? lupta poporului român, du?m?nia lui împotriva cotropitorilor nem?i".
- Mda, mai departe!
- Urmeaz? lotul celor ?apte muncitori împu?ca?i pe 16 februarie 1933 de Armat? ?i Jandarmerie, în timpul grevei de la "Grivi?a": Vasile Roait?, Ion Dumitrescu, Cristea Ionescu, Dumitru Mayer, Dumitru Popa, Gheorghe Popescu ?i Dumitru Tobia?, ?i.
- Deci, în total, opt martiri!
- Haia Lif?i?, n?scut? Haia Nahmanovna Liv?i?, care a murit pe 17 august 1929, în urma unei greve a foamei de 43 de zile, timp în care a acceptat numai ap?.
- Nou? martiri!
- Ilie Pintilie, care a murit în timpul marelui cutremur de pe 10 noiembrie 1940, sub zidurile pr?bu?ite ale închisorii Doftana.
- Bravo, v? acord nota cinci!
- Tovar??e Nahumov, dac? mai adaug patru martiri ai partidului, îmi acorda?i ?i mie nota cinci?
- S? te v?d Tembilescule ce î?i poate mintea. Numai s? nu o incluzi pe Olga Bancic, n?scut? Golda Bancic, de etnie evreiasc?, care a fost decapitat? de nazi?ti într-o închisoare din Stuttgart, pe 10 mai 1944!
- Am în?eles… ???…
- ?i nici pe Donca Simo, de etnie bulgar?, care a murit pe 7 iunie 1937 în spitalul închisorii Dumbr?veni.
- Dumbr?veni de Vrancea?
- Nu, de Sibiu, m?i Tembilescule!
- Am în?eles… ???…
- Ar mai fi Terezia Ocsko, Suzana Pârvulescu ?i Elena Pavel.
- Am în?eles… ???…
- Comuni?tii români au fost foarte eficien?i, de aceea, recunosc, trebuie s? îi laud din acest punct de vedere: cu numai o duzin? ?i ceva de pierderi din cei maximum 1150 de membri, au reu?it s? ajung? la putere. Al?i martiri nu îmi amintesc s? mai fie. Dar tu, ca profesor de istorie, s-ar putea s? ?tii mai mul?i.
- Am în?eles… ???… Dar nu la ele doresc s? fac referire, ci la cei patru fo?tii secretari generali: Elek Köblös, Vitali Holostenko, Danieluk ?tefanski ?i Boris ?tefanov Mateiev, care au murit în spa?ii siberiene pentru cauza comunismului.
- M?i Tembilescule, e?ti un tembel ?i jum?tate! Î?i meri?i numele! Nu din rea voin??, ci din prostie ai vorbit de parc? ai face parte din tagma celor care doresc s? acopere putrezirea ?i descompunerea capitalismului prin calomnierea cu mâr??vii a Uniunii Sovietice. Degeaba e?ti profesor de istorie! Nota unu pentru tine! Nu e?ti rezistent la b?utur?, dup? dou? pahare de t?rie începi s? spui numai tâmpenii. Vre?i s? ajungem în gulagurile din Siberia sau de la Canalul Dun?re-Marea Neagr?? Simpozionul a luat sfâr?it! S? mergem acas?!
- Excelent? idee, tovar??e Nahumov!
- De ce, Tembi? C? a?a o s?-?i spun de acum înainte! Iar vrei s? spui o tâmpenie?
- Deoarece mâine eu va trebui s? m? scol în zori, ca s? prind rând la Centrul de distribuire a cartelelor pentru cotele de alimente din trimestrul urm?tor, dovad? elocvent? a asigur?rii pâinii cea de toate zilele pentru fiecare cet??ean al ??ri?oarei noastre! a exclamat Herodat Tembilescu, cu glasul mai pi?ig?iat decât de obicei ?i cu privirea în jos pentru a nu i se ghici faptul c? una spunea ?i una credea.

Doru Ciucescu (dorarab) | Scriitori Români

motto: Instruie?te ?i delecteaz?! Instruct and delight!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro