proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

La Palatul Pionierilor din Capital? a venit în vizit? un grup de circa 40 de elevi frunta?i la înv???tur? din ciclul secundar, de la diferite ?coli dintr-un ora? de provincie. Ghida grupului a fost Ioana Daculce, profesoar? de istorie. Deplasarea au f?cut-o cu trenul. De la Gara de Nord au mers pe jos, deoarece mijloacele de transport au fost supraaglomerate. La palat i-a întâmpinat profesorul de serviciu, Nicolae Orga, licen?iat în istorie.
Grupul a urcat la primul etaj ?i a intrat în Marele Salon Alb, fost Salonul Grigore Cerchez, transformat în locul unde s-au desf??urat serb?ri, carnavaluri ori expozi?ii anuale ale realiz?rilor pionierilor în cercurile cultural-artistice ?i tehnico-?tiin?ifice. Elevii au fost servi?i cu pahare umplute cu amestec preparat pe loc din esen?? de suc de vi?ine ?i ap? mineral?. Dup? ce vizitatorii s-au a?ezat pe scaune, profesorul Nicolae Orga a început o prezentare a palatului:
- V? afla?i în Palatul Pionierilor, care a fost inaugurat pe 1 Iunie 1950, cu ocazia Zilei Interna?ionale a Copiilor. Cl?direa are 150 de camere. Aici se desf??oar? activit??i în 55 de cercuri la care particip? circa 100000 de elevi. Înainte de a vizita câteva dintre înc?peri, va trebui s? a?tepta?i pu?in aici, pentru c? s-a anun?at vizita inopinat? a cânt?re?ului american de culoare Paul Robeson, care dore?te s? aib? întâlnire cu pionierii români. Acum este vacan?? ?i nu sunt elevi bucure?teni angrena?i în diferite activit??i. De aceea a?i devenit noroco?ii, care se vor întâlni cu Paul Robeson.
Un murmur copil?resc de uimire s-a auzit în sal?. Ghidul grupului a considerat c? este necesar s?-?i preg?teasc? elevii pentru aceast? întâlnire neprev?zut?:
- Copii, în timpul cât Paul Robeson va fi aici, voi s? fi?i cumin?i, s? nu pune?i întreb?ri, ca s? avem timp mai mult pentru vizit?.
Profesorul de serviciu a intervenit ?i el:
- Pune?i întreb?ri acum, ca s? nu v? trezi?i vorbind când va veni oaspetele str?in.
Un pionier cu ochelari a spart ghea?a:
- Tovar??e profesor, Paul Robeson este imperialist?
- Cum te cheam??
- M? numesc Tudor Ionescu ?i am trecut în clasa a VII-a.
- Uite ce este Tudor! Nu to?i americanii sunt imperiali?ti. Paul Robeson, pe numele adev?rat, Paul LeRoy Bustill Robeson, s-a n?scut pe 9 aprilie 1898 în ora?ul Princeton din statul New Jersey. Tat?l lui a fost un preot prezbiterian de culoare, care a fugit la vârsta de 15 ani dintr-o planta?ie din statul Carolina de Nord, unde a avut statutul de sclav. Mama lui a fost mulatr?. Datorit? staturii atletice, Paul Robeson a fost un sportiv de performan??. A studiat la Universitatea "Rutgers" din New Jersey, la Universitatea "Columbia" din New York ?i la ?coala de Studii Orientale ?i Africane din Londra. Vocea de bas, ?armul fizic ?i intelectual l-au propulsat în lumea cinematografiei, devenind un cânt?re? ?i actor celebru. El a f?cut câteva vizite în Uniunea Sovietic?, unde a vorbit despre faptul c? în Statele Unite ale Americii exist? un fenomen de segregare rasial?, în care unii oameni albi lin?eaz? anumi?i oameni negri, pe care îi consider? periculo?i. În 1952, el a fost desemnat de regretatul tovar?? Iosif Vissarionovici Stalin ca s? primeasc? Premiul Interna?ional Stalin. Deci americanul Paul Robeson nu este un imperialist, nu dore?te ca sistemul capitalist s? domine lumea, din contra, are convingeri comuniste. E?ti mul?umit de r?spuns, Tudor?
- Daa…
- Nu ?tiu de ce se întârzie vizita americanului. Ă??… s? v? mai spun câte ceva. Probabil c? el are un program înc?rcat. Sunt prev?zute un concert la Ateneul Român, vizite la Institutul de Folclor, la Atelierele "Grivi?a", la noile blocuri de locuin?e, toate din Bucure?ti. Dup? cum ?ti?i, duminic? vom serba 15 ani de la eliberarea ??rii de sub jugul fascist, iar Paul Robeson este un invitat special de 23 August, Ziua Na?ional? a Republicii Populare Române. Nu întâmpl?tor, dat? fiind importan?a evenimentului, avem oaspe?i de seam? în ?ar?. De exemplu, delega?ia Uniunii Sovietice este condus? de mare?alul Ivan Stepanovici Konev, comandantul suprem al For?elor Armate Unificate ale Organiza?iei Tratatului de la Var?ovia, care s-a remarcat în reprimarea ru?inoaselor evenimente ungare din 1956. Ă??… sosirea americanului întârzie.
- Tovar??e Nicolae Orga, mai povesti?i elevilor mei despre Paul Robeson.
- Bineee… s? m? gândesc. Aaa… Paul Robeson este în conflict cu guvernul Statelor Unite ale Americii, fiind acuzat de activit??i de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice. De aceea, i-a fost refuzat pa?aportul din 1952 pân? anul trecut. Astfel, Premiul Interna?ional Stalin nu i-a fost înmânat la Moscova, ci la New York un an mai târziu. Ă??… ce s? v? mai spun, copii?
- În ce filme a jucat Paul Robeson, ce cântece a interpretat? a întrebat o pionier?.
- Cum te cheam??
- M? numesc Ileana Popescu ?i am trecut în clasa a VII-a.
- Ileana, v?d c? e?ti frumoas?, blond?, cu p?rul galben ca floarea de soreanc?.
- Sau ca floarea de dovleac, ha, ha! s-a auzit o vocea unui b?iat din grup.
- Ha, ha, ha! i-au ?inut isonul colegii.
- Lini?te copii! V-am spus s? nu v? trezi?i vorbind! a intervenit profesoara Ioana Daculce
- Ileana, te superi dac? o s?-?i spun Ileana Cosânzeana?
- Nuuu… tovar??e profesor Orga, chiar îmi face pl?cere. Eu a? dori s? joc în filme rolul Ilenei Cosânzene, al Ecaterinei Teodoroiu sau al Mariei Rare? din Hârl?u.
- Aaa! M? uime?ti! ?tii cine a fost Maria Rare? din Hârl?u?
- A fost mama domnitorului Petru Rare?, fiul nelegitim al domnitorului ?tefan cel Mare.
- Bravo, Ileana Cosânzeana! ?tii chiar detalii picante din via?a voievodului moldovean. Se vede c? e?ti frunta?? la înv???tur? ?i faci lecturi suplimentare. S? revin la rug?mintea ta. Paul Robeson a jucat în 15 filme, printre care îmi aduc aminte doar de câteva, ale c?ror denumiri le voi da atât în englez?, cât ?i în român?…
- Dar noi nu înv???m la ?coal? limba yankeilor, ci numai rusa lui Lenin, Stalin ?i Maxim Gorki, precum ?i franceza Comunei din Paris ?i a cuplului de scriitori comuni?ti Elsa Triolet ?i Louis Aragon.
- Ei, de aceea v? dau ?i traducerea în român?. Denumirea filmelor este urm?toarea: "Body and Soul" - "Corp ?i suflet", în 1924, "Sanders of the River" - "Nisiparii râului", în 1935, "Song of Freedom" - "Cântec de libertate", în 1935, "My Song Goes Forth" - "Cântecul meu s? se aud?", în 1935, "Native Land" - "P?mântul natal", în 1942, "Tales from Manhattan" - "Povestiri din Manhattan", tot în 1942, "Song of the Rivers" - "Cântecul râurilor", în 1954.
- Ce melodii a întepretat Paul Robeson? a perseverat Ileana în curiozitatea ei.
- Voi da denumirea unor cântece celebre atât în englez?, cât ?i în român?: "Lazybones" - "Lene?ii", "Sleepy River" – "Fluviul adormit", "Deep River" – "Fluviul adânc", "You Didn't Ought to Do Such Things" - "Tu nu ar fi trebuit s? faci astfel de lucruri", "Ol' Man River" - "B?trânul fluviu". Acum e?ti mul?umit? de r?spuns, Ileana Cosânzeana?
- A? mai pune o întrebare, dac? mai este timp.
- Paul Robeson întârzie, a?a c? te ascult.
- Cl?direa unde ne afl?m pare mult mai veche decât 1 Iunie 1950, când s-a inaugurat Palatul Pionierilor.
- Observa?ia ta este foarte bun?. Ileana, tu ai auzit de regele Mihai?
- Mihai a fost regele României, care a abdicat pe 30 decembrie 1947, când ?ara noastr? a devenit Republica Popular? Român?.
- Ei, bine, regele Mihai a plecat în str?in?tate pe 3 ianuarie 1948, dup? ce a umplut un tren cu bunuri, inclusiv tablouri, în valoare total? de circa 500000 de franci eleve?ieni. Ar fi luat ?i acest palat, dac? ar fi fost posibil.
- Palatul este al regelui Mihai?
- P?i, Ileana Cosânzeana, a fost, dar nu mai este deoarece, prin decretul num?rul 38 de pe 26 mai 1948, Prezidiul Marii Adun?rii Na?ionale a Republicii Populare Române a hot?rât, citez: "Toate bunurile mobile ?i imobile, care la data de 6 martie 1945 se aflau în proprietatea fostului rege Mihai ?i a altor membri ai fostei familii regale, trec în proprietatea statului român". Dar nu vreau s? mai discut despre acest aspect. Mai spun c? dup? cutremurul din 1940 cl?direa a ar?tat atât de r?u, încât nu a mai fost locuit? de nimeni; doar regele Mihai, pe atunci în vârst? de 20 de ani, a mai venit pe aici ca s? împu?te ciori în parcul de 30 de hectare al palatului. Ai în?eles, Ileana Cosânzeana?
- V-a? mai întreba ceva, dar mi-e team? c? v? bat la cap prea mult.
- Nu Ileana Cosânzeana, tu pui întreb?ri interesante.
- Care sunt p?rin?ii regelui Mihai?
- Ooo… Ileana Cosânzeana, nu vom face aici genealogia familiei fostului rege Mihai. Ar însemna s? facem propagand? unui exponent principal al capitalismului din ?ara noastr?. Acum, parafrazându-l pe marele poet Mihai Eminescu, am zdrobit orânduiala cea crud? ?i nedreapt?, ce lumea o împarte în mizeri ?i boga?i ?i, în prezent, noi construim socialismul ?i comunismul, ultima treapt? a dezvolt?rii socio-economice a umanit??ii. Peste pu?in timp, pe întreg mapamondul vor fi doar ??ri socialiste, chiar ?i în America de Sud ?i în America de…
Un angajat al Palatului Pionierilor, sosit în fug? în Marele Salon Alb, ?i-a întrerupt din vorb? colegul Nicolae Orga:
- Preg?ti?i-v?! Paul Robeson urc? pe sc?ri ?i va intra aici în câteva clipe.
- Pionieri, ridica?i-v? în picioare ?i aplauda?i! a comandat profesorul de serviciu.
Toat? asisten?a au v?zut un b?rbat cu tr?s?turi frumoase, nealterate de vârsta sexagenar?, abdomen de manechin al paradelor de mod?, în?l?ime de baschetbalist, cu pielea neagr?, u?or maronie, lucioas?, ochii mari, larg deschi?i, buze groase, zâmbitoare, palme cât lopata, îmbr?cat într-un costum negru, cravat? de aceea?i culoare, c?ma?a - o pat? alb? de contrast. Din grup a f?cut parte ?i o traduc?toare român?, care îl sorbea din priviri pe american. Dup? ce au fost f?cute prezent?rile, s-a vorbit despre importan?a apropiatului schimb de vizite între Nichita Sergheevici Hru?ciov ?i Dwight David Eisenhower, ca o contribu?ie important? la consolidarea coexisten?ei pa?nice între sistemul socialist ?i capitalist. În continuare, to?i pionierii au fost invita?i s? treac? unul câte unul pe un genunchi al lui Paul Robeson pentru a fi fotografia?i. Fiecare dintre ei tr?iau momentul plini de încântare ?i de curiozitate, nu mai v?zuser? pân? atunci un om de culoare. Apoi, oaspetele american a întrebat prin intermediul translatoarei: "Care este istoria cl?dirii Palatului Pionierilor ?i a bisericii pe care am z?rit-o în parc?" Profesorul Nicolae Orga a fost prompt ?i documentat:
- În 1679 a fost construit? o mân?stire de c?tre ?erban Cantacuzino, domnitorul Ţ?rii Române?ti. Principele Alexandru Ioan Cuza a transformat acest loca? de cult în re?edin?a sa de var?, începând din 1862. Voi face o mic? parantez?. Aici, în nopatea de 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a semnat abdicarea de pe tronul Principatelor Unite, obligat fiind de puciul organizat de "monstruoasa coali?ie". Acest gest pripit s-a datorat, poate, ?i faptului c? el a fost surprins într-o pozi?ie compromi??toare, fiind în pat cu amanta, Maria Obrenovici, care îi f?cuse deja doi urma?i, Alexandru ?i Dimitrie. Remarcabil este c? ace?ti copii au fost adopta?i de Alexandru Ioan Cuza cu acceptul so?iei, Elena. Tot aici…
- Tovar??e profesor Nicolae Orga, noi nu am înv??at la ?coal? despre împrejur?rile abdic?rii principelui Alexandru Ioan Cuza, a intervenit Tudor, uimit ?i el, parc?, de îndr?zneala lui.
- Ce a spus b?iatul? a întrebat Paul Robeson.
- Pionierul s-a referit la faptul c? la ?coal? nu a ajuns la acest eveniment istoric, a dat traduc?toarea un r?spuns eronat cu inten?ie.
- Continua?i, v? rog, tovar??e profesor Nicolae Orga, istoria acestui palat! s-a auzit vocea groas?, de bas a americanului.
- În 1888, la comanda regelui Carol I, a început construc?ia unui palat pentru re?edin?a de var? a familiei regale Hohenzollern. Arhitec?i au fost pe rând Paul Gotterau ?i Grigore Cerchez, ultimul f?când proiectul acestui salon. Dup? opt ani în acest palat s-au mutat principele Ferdinand ?i principesa Elena. Pe 1 Iunie, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Copiilor. La inaugurare au participat, în principal, tovar??ii Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu ?i Iosif Chi?inevschi, to?i exclu?i din conducerea partidului pentru devieri mic-burgheze. S? le fie ru?ine! Cam atât cu privire la istoria Palatului Pionierilor.
Paul Robeson a dorit s? fac? unele remarci:
- Tovar??e profesor Nicolae Orga, mi-a pl?cut foarte mult scurta dumneavoastr? prezentare a Palatului Pionierilor, punctat? de elemente picante, care mi-au trezit interesul într-un mod deosebit. Eu am jucat de 296 de ori la teatrul "Shubert" de pe Broadway în rolul generalului maur din piesa "Othello" de William Shakespeare, care trateaz? teme valabile ?i în zilele noastre: iubire, gelozie, rasism, tr?dare. Voi, românii ave?i o istorie minunat?, bogat?, cu nimic mai prejos cu a celorlalte ??ri europene, care merit? cu prisosin?? s? fie valorificat? artistic. De exemplu, o pies? de teatru de mare succes mondial, care ar face cap de afi? zece de stagiuni pe Broadway, cu toate biletele vândute în avans, mai ceva ca "Otello", ar avea un libret, având ca tem?: abdicarea principelui Alexandru Ioan Cuza. Mai ave?i cazuri de domnitori, care au adoptat copiii avu?i cu amantele?
- Regele Carol I nu l-a adoptat pe Emmanuel, avut cu Mite Kremnitz, de?i nu a avut mo?tenitori.
- Extraordinar! Este un subiect demn de a fi pus pe scen? din istoria Republicii Populare Române, a exclamat Paul Robeson..
- V? pot da un alt exemplu, dar tot f?r? adop?ie. Carol II, neurcat înc? pe tron, a avut un copil, cu prenumele Mircea Grigore, cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscut? mai bine ca Zizi Lambrino, de care a fost nevoit s? se despart? pe 8 ianuarie 1919. Casa Regal?, începând de pe 14 iulie 1921, a început s?-i pl?teasc? o rent? anual? de 110000 franci francezi acestei Zizi.
- Un subiect de mare succes comercial!
- N-am terminat! C?s?toria lor a avut pe 31 august 1918 la Odessa, prin?ul Carol dezertând ?i trecând linia frontului deghizat în uniform? de ofi?er rus. Când a devenit rege, Carol II a avut un copil legitim, pe viitorul rege Mihai. Din p?cate pentru sursele de inspira?ie artistic? de care a?i spus dumneavoastr?, el nu a avut copii cu amanta Elena Lupescu.
- Chiar ?i a?a, este un subiect, care ar face cas? închis? pe Broadway! Repet, ave?i o istorie minunat?, demn? de a fi pus? pe scen?. V? asigur! Nu ?ti?i s? v? face?i cunoscut? ?ara. P?cat, mare p?cat.
Dup? ce Paul Robeson a p?r?sit Palatul Pionierilor, Ileana s-a confesat profesorului Nicolae Hora:
- A?i fi putut da ?i exemplul domnitorului ?tefan cel Mare, care a avut atât de mul?i copii nelegitimi, încât num?rul lor nu se ?tie cu exactitate, în orice caz, cred c? dep??e?te num?rul bisericilor pe care le-a ctitorit.
- Ar fi fost prea complicat ?i ne-ar fi trebuit poate o zi întreag? ca s? explic fiecare aventur? a domnitorului.
A început vizita propriu-zis?. To?i pionierii au dorit s? vad? dormitorul, unde a abdicat principele Alexandru Ioan Cuza. Spre marea lor dezam?gire, cl?direa respectiv? a fost demolat? înc? de pe 10 mai 1883, când guvernul Ion C. Br?tianu (IV) a deschis un credit de 1700000 de lei pentru construirea palatului de la Cotroceni.