proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Eufrosina Virgulici ?i Aglaia Cratimoiu, profesoare de limba ?i literatura român?, st?teau la taifas în cancelaria Liceului "Alexei Stahanov" din Capital?. Amândou? aveau "fereastr?" între orele 12 ?i 13. Ron??iau câte un covrig, ca s?-?i am?geasc? foamea. Pentru a folosi timpul cât mai util, ele priveau din când în când, nemul?umite, tot ?tergând lentilele ochelarilor, referatele elevilor înscri?i la cercul literar "Nikolai Ostrovski". La un moment dat, una dintre ele a început s? citeasc? cu glas tare:
- "În poezia popular? culeas? de poetul b?c?uan Vasile Alecsandri"…
- B?c?uan?
- Elevul ?tie ceva. Vasile Alecsandri a fost n?scut pe 21 iulie 1821 la Bac?u, când p?rin?ii lui s-au refugiat în mun?i din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti.
- În privin?a anului de na?tere sunt controverse, legate de faptul c? poetul a luat examenul de bacalaureat la Paris în 1835, deci la vârsta de 16 ani. Dup? unii cercet?tori, el s-ar fi n?scut în anii 1819 sau chiar în 1818.
- În schimb, ace?ti ultimi ani nu sunt favorabili poetului, deoarece s-a c?s?torit în 1876 cu Paulina Lukasiewicz, n?scut? în 1840. Una este s? se spun? c? poetul s-a c?s?torit la vârsta de 58 de ani cu o femeie de 26 de ani, altfel sun? c? "veselul Alecsandri" s-a îmbr?cat în costum de mire mai tân?r, când avea 55 de ani.
- Gata! Ordon: Vasile Alecsandri s-a n?scut în 1821!
- S? nu uit?m c? cei doi s-au cunoscut în 1855, când poetul era cu 21 de ani mai tân?r. Paulina, de origine polonez?, era angajat? ca osp?t?ri?? la un rate? din Târgul Frumos, unde s-au v?zut pentru prima oar?. Ea – minor?, dar frumoas?. El…
- S? trecem la elevul t?u!
- "În poezia popular? culeas? de poetul b?c?uan Vasile Alecsandri, cu titlul «Movila lui Burcel», ?oiman Burcel a fost un chiabur, deoarece a primit de la regele ?tefan cel Mare un teren situat lâng? Vaslui, pe o movil?, care, de atunci, se nume?te Movila lui Burcel".
- Stai ?i ascult?! "În balada popular? “Miori?a”, culeas? de Vasile Alecsandri, este vorba de Mihai Viteazul, care a fost omorât de un ungurean, fapt care a dus la întârzierea cu sute de de ani a form?rii ??rii noastre, Republica Popular? Român?".
- "Despre aceea?i balad? am ?i eu o minune de eseu! "«Miori?a» este o poezie a ??r?nimii muncitoare, în care un cioban înc?p??inat nu a vrut s? se înscrie în întov?r??ire, form? superioar? de
produc?ie de carne, brânz? ?i lân?. De ciud?, ceilal?i ciobani au pl?nuit s?-l omoare".
- Uite ce spune un elev de-al meu despre Toma Alimo?!
- Te ascult!
- "În balada popular? «Toma Alimo?», culeas? de Gheorghe Dem Teodorescu"…
- Precizarea este bun?, ca s? nu se confunde cu aceea culeas? de Vasile Alecsandri.
- "În balada popular? «Toma Alimo?», culeas? de Gheorghe Dem Teodorescu", este vorba de lupta de clas? dintre boieri ?i haiduci. Boierul Manea se întâlne?te cu haiducul Toma Alimo? ?i are tupeul s? îi cear? calul drept compensa?ie pentru c? i-a violat fetele ?i i-a furat bunuri din mo?ie. În acest sens, exemplific prin versurile: «Pe la mine ce-ai c?tat? / Copile / Mi-ai în?elat, / Florile / Mi le-ai c?lcat, / Apele mi-ai tulburat, / Livezi / Verzi / Mi-ai încurcat, / P?duri / Mari / Mi-ai d?râmat./ Ia s?-mi dai tu mie seam?, / Ia sa-mi dai pe murgul vam?!» Cum Toma Alimo? refuz? s? îi dea calul, atunci Manea scoate un palo? mic ?i, mi?ele?te, îl r?ne?te grav pe Toma Alimo?, dup? care fuge ca un la?. Totu?i, reprezentantul clasei sociale a haiducilor nu se las?, se urc?, a?a r?nit cum era, pe cal, îl ajunge din urm? pe boier ?i îl taie mortal. Astfel, lupta de clas? a luat sfâr?it, ambele personaje dându-?i sufletul în mijlocul naturii mereu primitoare".
- Hai s? trecem la Ion Creang?! Am un exemplu deosebit. Ce zici?
- Te las pe tine, dar voi veni ?i eu cu o intepretare original? a unui text de acela?i autor. Sper s? nu fie acela?i.
- "În povestirea «Mo? Ion Roat? ?i Unirea», Ion Creang? ne arat? avantajele colectiviz?rii ??ranilor pentru c? numai împreun? ei pot ridica bolovanul".
- Ascult?! "În «Mo? Nichifor Co?carul», Ion Creang? ne d? un exemplu în care codrul este frate cu românul, fiind un refugiu foarte bun pentru c?l?torii, pe care noapte îi prinde acolo ?i trebuie s? fac? un popas. De asemenea, autorul critic? depravarea societ??ii burghezo-mo?iere?ti, în care un mo?neag ?i o tân?r? ajung s? între?in? rela?ii ru?inoase în timpul acelui popas nocturn".
- Ce p?cat c? tovar??ul Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit ieri ! I-ar fi pl?cut s? asculte un eseu pe aceast? tem?!
- Cine crezi c? îl va urma? S?-?i v?d capacitatea de previziune!
- Dup? chelios, cred c? vine un n?sos.
- Te gânde?ti la Ceau?escu?
- Ai ghicit. Are nasul mare ?i îl va avea ?i mai mare, urcat pe cele mai mari culmi ale închipuirii, n-o s? i se ajung? la vârf nici cu pr?jina de pe crestele falnicilor Carpa?i. ?tii, piticii au nasul mare. Presimt un cult al personalit??ii paranoic, care îl va dep??i pe al cheliosului.
- L-am auzit vorbind la un miting organizat de 1 Mai. Eu simt repede ce are omul în cap, am experien?? cu elevii; miros prostia, iar la el duhne?te de la distan??.
- Prostul nu este prost destul, dac? nu este ?i fudul.
- Ce-ai spus m? face s? m? gândesc la Marx, Engels, Lenin ?i Stalin, care în popor sunt descri?i într-un mod desosebit de metaforic. ?tii cum?
- Bineîn?eles, tot românul este poet! Sintagma are rim? ?i este arhicunoscut?: "Dou? b?rbi, o ??c?lie ?i o musta?? c?c?nie".
- Mai bine s? închidem discu?ia, ca s? nu ajungem la canal, la munc? for?at?.
- Ai dreptate! Nu ajungem, dac? tu nu m? torni.
- N-am de gând. Ce am spus noi acum ne duce pe amândou? în beciurile Securit??ii. Este rândul meu s? citesc, dar schimb scriitorul.
- Care?
- Citesc! "Personajul Mitrea Cocor, din nuvela «Mitrea Cocor» de Mihail Sadoveanu, este un ??ran, care, dup? ce a fost închis în Uniunea Sovietic?, într-un lag?r de prizonieri de r?zboi, ?i-a dat seama cât de bine se tr?ie?te acolo ?i, în consecin??, s-a întors în ?ar?".
- S? nu-l uit?m pe Liviu Rebreanu!
- Cu siguran?? este vorba de "R?scoala"!
- Ai intuit bine! "Ţ?ranul Petre Petre, personajul principal din romanul «R?scoala» de Liviu Rebreanu, a încercat s? o conving? pe tân?ra boieroaic? Nadina Iuga s? se înscrie în Cooperativa Agricol? de Produc?ie, dar ea l-a refuzat. Atunci, el s-a enervat ?i a violat-o imediat. Dup? aceea, Petre Petre ?i-a îndeamnat cons?tenii s? dea foc la conacul boieresc".
- Era s?-l omit pe Ion Luca Caragiale!
- Trebuie s? fie hazos!
- "În piesa de teatru «O scrisoare pierdut?», Ion Luca Caragiale critic? exploatatorii poporului. Astfel, Zaharia Trahanache, Brânzovenescu, Farfuridi, Nae Ca?avencu ?i Agami?? Dandanache fac afaceri cu zah?r, brânz?, farfurii, ca?avenci. respectiv, dandanale. De aceea, poporul, reprezentat prin personajul nenominalizat - cet??eanul turmentat - nu ?tie cu cine s? voteze".
- Ce spui de un clasic al realismului socialist?
- Nikolai Ostrovski?
- Cum de ai ghicit? "În romanul «A?a s-a c?lit o?elul» de Nikolai Ostrovski, eroul principal, Pavel Korceaghin, a fost, s?racul, urm?rit de multe ghinioane în dragoste ?i în lupta pentru instaurarea comunismului în Rusia ?arist?, fiind r?nit grav într-o b?t?lie cu albgardi?tii. Spre sfâr?itul vie?ii, fl?mând ?i bolnav, Pavel Korceaghin a scris o carte despre cum se c?le?te o?elul".
- Ce zici de Ion Brad?
- M? a?tept la concluzii interesante.
- "Am avut de f?cut analiza literar? a poeziei «Petre Ciorbea zace-n lut» compus? de binecunoscutul poet Ion Brad, pe care o transcriu în
continuare: «Petre Ciorbea zace-n lut, / Nici cântat ?i nici l?ut, / Jelui-l-a?, nu m?-ndur, / Pui de viper?, chiabur! / Pietrele de pe vâlcele / Peste piept s?-i steie grele, / Câte-s ciori ?i câ?i vulturi, / Ciuguleasc?-i ochii suri, / Apele ce vin în jos, / Fiarb?-i trupul fioros, / Ca s? nu-i mai stea pe os! / Fra?i mai are el prin sat / - Neamul ?sta-i blestemat - / Ce rânjesc cu din?i g?lbui / La via?a s?racului. / Dar s? afle ?i s? ?tie: / Petre Ciorbea nu învie! / Lutul de nu-l va primi / Fiarele i-o ospe?i! / E ca duhul vântului / Furia poporului. / Bra? de cremene ?i fier, / To?i du?manii cad ?i pier!» Este o poezie a luptei de clas?, un blestem de moarte, în care se arat? c? ?i natura este împotriva chiaburului Petre Ciorbea. Astfel, lutul de pe mormântul acestui du?man al poporului se d? la o parte, ca printr-o minune, pentru a permite ciorilor ?i vulturilor s? ciuguleasc? ochii mortului".
- S? m? laud cu un eseu despre o poezie a lui Victor Tulbure?
- M-ai emo?ionat, drag?!
- "În cele opt versuri, ?i anume: «Multe stele ard pe cer / Seara când se-aciu?, / Dar se sting pe rând ?i pier / Toate pân-la ziu?! / Peste timp de slav? plin / Luminând departe, / Numai steaua de rubin / Arde f?r? moarte», din poezia «Steaua», marele poet Victor Tulbure ne arat? c? rubinul este cel mai bun combustibil, deoarece arde f?r? s? se consume".
- Rezi?ti la un eseu despre opera lui Dan De?liu?
- Dan De?liu este poetul meu preferat, m? ajut? s? m? înveselesc când am o dispozi?ie proast?.
- "Din versurile: «Hai noroc! S? tr?ie?ti, m?i tovar??e Plan! / Iat?-ne al?turi, proaspe?i ca zorii, / Colea în culme ?i-n prag de victorii: / Tu, f?clierul noului an, / Noi, vestitorii noii istorii, / Buciumând din siren?, din tractor ?i ciocan! / Ai ?â?nit din str?dania noastr? / Ca un cântec de lupt? din lupte, / Ca o zare albastr?-n fereastr?, / Din pece?ile beznei, rupte! / Te-am crescut cu sârg, cu sudoare, / Te-am purtat în bra?e vânjoase / Prin haite de lupi tic?loase / ?i te-am scos la limanul de soare.» din poezia «Cântec pentru tovar??ul Plan» de Dan De?liu, consider c?, în principal, este vorba de dep??irea planului la vân?toarea de lupi".
- M-am gândit la o alt? tem?.
- Un eseu mai inspirat?
- Al unei eleve eminente, de aceast? dat?! "Analizând versurile «Colo-n pia?a or??an?, / M?i, ce mai bujor! / Ilenu?a mili?ian?, / Fat? din popor. / Cu boneta într-o parte, / Ia te uit? cum / Rânduial? bun?-mparte / La mijloc de drum», din poezia «Ilenu?a mili?ian?» de talentatul poet Eugen Frunz?, rezult? o concluzie foarte important?: fetele din popor, dac? ajung mili?iene, nu mai fac trotuarul, ci stau la mijlocul drumului".
- Într-adev?r, original? analiz? de text.
- Mai am un eseu al unei eleve, ai c?ror p?rin?i sunt refugia?i din Basarabia.
- Când s-au refugiat, în urma dictatului Moscovei din 28 iunie 1940, practic o declara?ie de r?zboi Uniunii Sovietice, sau ca urmare a intr?rii Armatei Ro?ii în ?ar?, din august 1944?
- Nu ?tiu acest am?nunt.
- ?tii ce a scris Mihai Eminescu despre Basarabia în ziarul "Timpul" din 3 martie 1878?
- Cred c? am citit cândva!
- "A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra domina?iunii ruse?ti".
- Ce frumos spus!
- S? aud eseul!
- "Am avut de analizat o poezie la alegere a lui Vasile Alecsandri. M-am oprit la una adresat? lui Alexandr Pu?kin: «Fiind mai negru ca ?iganii, / Ce-ai tot cer?it la noi cu anii? / Tu, cel primit cu dor de sus, / Nici bogdaproste nu ne-ai spus. / Cu dar de pâine ?i de sare, / Cu vin din valea noastr? mare / Te-am osp?tat, dar tu în zori, / Râzând, te-ai scârn?vit în flori. / Apoi prin codri de milenii / Ai tot umblat, râzând alene, / Ei, vezi, atunci pun mâna-n foc: / Tu n-ai fost cal arab, ci porc!»"…
- De unde ?tie eleva aceast? poezie, doar nu este în niciun manual sau volum editat în Republica Popular? România.
- De la p?rin?ii ei, cu siguran??, din c?r?i editate în perioada interbelic?, când Basarabia f?cea parte din România. N-am terminat de citit eseul elevei.
- Mi-am dat seama. Continu?!
- "Aceast? poezie este o replic? la o scrisoare în versuri a lui Alexandr Pu?kin: «Среди неистовых цыганок / Я, как Орфей среди вакханок, / В кругу кокеток - молдованок. / Пожалуй, Бог среди болванок. / Зато меж грустных молдован / Не лань в овраге львинном. / Вернее, лев меж обезъян, / Я, конь арабский Альмадан / В смиренном таборе ослинном»".
- Bravo! Ai citit bine ruse?te.
- Doar am absolvit, ca ?i tine, Institutul "Maxim Gorki", situat nu departe de liceul nostru.
- Corect. Continu? ce ai început s? cite?ti. Pare deosebit de original.
- "O traducere aproximativ? este urm?toarea: «Printre ?ig?ncu?e neastâmp?rate / Eu, ca Orfeu printre bacante, / În cercul cochetelor - moldovencelor, / Probabil, ca un Dumnezeu printre toante. / Dar printre moldovenii tri?ti / Nu sunt un cerb în viroaga cu lei / Mai degraba sunt un leu printre maimu?e / Eu, calul arab Alimadan / În tab?ra smerit? a m?garilor». Înainte de a trage concluziile, consider necesar s? me?ionez unele aspecte. În primul rând, str?bunicul pe linie matern? al lui Pu?kin, Abram Petrovici Gannibal, a fost un negru n?scut, dup? unii cercet?tori, în Camerun, în localitatea Lagon, fiind adus de Petru cel Mare la curtea lui"...
- Din Camerun? Nu din Eritreea, unde oamenii au tenul mai pu?in negru?
- Se pare c? este mai probabil? prima ?ar? de origine a acestui Gannibal, pe române?te Hanibal.
- De ce?
- Dup? cât de întunecat a fost tenul lui Alexandr Pu?kin ?i cât de cre? i-a fost p?rul, tocmai la a patra genera?ie dup? Gannibal.
- Cite?te mai departe!
- "În al doilea rând, Pu?kin a murit pe 10 februarie 1837, la dou? zile dup? ce a fost împu?cat în stomac într-un duel avut cu baronul Georges-Charles de Heeckeren d'Anthès, so?ul Ecaterinei, sora Nataliei, n?scut? Goncearova"...
- Aaa… Natalia, so?ia lui Pu?kin.
- Exact. Citesc! "So?ia, Natalia, a fost iubirea num?rul 113 a lui Pu?kin. El a provocat 29 de dueluri, ultimul fiindu-i fatal. N-a reu?it s? omoare pe nimeni. A început s? se dueleze cu pistolul înc? de pe timpul când a fost elev la Liceeul Imperial din Ţarskoe Selo, de lâng? Sankt Petersburg. În Basarabia i s-a spus «cona?ul Pu?c?». Acolo, el s-a duelat cu mul?i boieri, a fost gata-gata s? se dueleze cu Dimitrie Spiridon Inglezi, mare proprietar de terenuri. Pu?kin s-a iubit pe ascuns cu Ludmila, o ?iganc? frumoas? cu ochii verzi, care fusese cump?rat? de acest boier pentru a-i fi so?ie".
- Câte am?nunte ?tie eleva ta! Cum o cheam??
- Maria, ca pe Maica Domnului.
- Ce-a mai scris Maria?
- "Guvernatorul Ivan Nichitici Inzov, pe lâng? care Pu?kin a lucrat ca func?ionar, a evitat duelul, închizându-l pe poet zece zile ?i trimi?ând cuplul boieresc un an în str?in?tate, pe cheltuiala statului. Având în vedere cele men?ionate mai sus, se pot trage mai multe concluzii"…
- Am devenit extrem de curioas?!
- "Vasile Alecsandri are dreptate în ce spune în toat? poezia, chiar înc? de la început, când se refer? la tenul poetului. A?a este: ?iganii, deoarece provin din India, nu sunt atât de ar?i de soare ca africanii din Camerun, mai apropia?i de ecuator. În al doilea rând, vreau s? atrag aten?ia asupra unui aspect, care a sc?pat lui Vasile Alecsandri".
- Auzi, tu, îndr?zneal? la elev?, s? caute nod în papur? unui clasic al literaturii române! Aceasta este noua genera?ie, neag? valorile stabilite, o consecin?? a legii neg?rii nega?iei, a lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel ?i reluat? de marxi?ti, prin care dezvoltarea apare printr-o serie neîntrerupt? de contradic?ii.
- Pot s? reiau cititul?
- Stai numai pu?in! Maria nu este cumva zv?p?iata aceea, care a alergat pe scara ?colii ?i ne-a trântit pe amândou?, de credeam c? nu m? mai ridic de jos? Norocul nostru a fost c? am c?zut pe cataloage, altfel ne rupeam vreun picior sau ni?te coaste!
- Da, chiar ea! Nu ai cum s? nu o remarci în tot ce face. Continu?m?
- Foarte de acord!
- "Prin cele 39 de dueluri, Pu?kin, autorul poemului «Od? libert??ii», a încercat s? lupte în mod concret contra mo?ierilor, a iob?giei, a ?erbiei sau cum s-o mai fi numind ea. Pu?kin a fost un precursor al Marii Revolu?ii din Octombrie, care a început la Sankt Petersburg, tot acolo, unde marele poet a început s? se dueleze cu scopul de a împu?ca bog?ta?i".
- Ai terminat de citit?
- A fost obositor, am r?gu?it.
- M?car am avut surpriza s? constat?m c? toate referatele au fost scrise pe linia partidului. ?tii ce cred, drag? Frosi?
- Spune, drag? Agl?i??!
- C? elevii no?tri, atât de îndoctrina?i cu înv???tura marxist-leninist?, vor pleca acas?, nu vor mai sta la ultima or?.
- De ce?
- De sup?rare, c? a murit cel mai brav, tovar??ul Gheorghe Gheorghiu-Dej.