proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Au trecut ?ase luni, controlul medical de la Cluj a fost ok, Leti?ia s-a retras de la conducerea firmei, reactivându-se discu?iile privind vânzarea. Karol, care a sim?it satisfac?ia reu?itei cu activitatea cantinei, câ?tigând ?i încredere în for?ele lui, era tentat foarte mult s? cumpere, dar nu avea banii necesari.
Afacerea lui cu importul ma?inilor din Germania mergea bine, îmi m?rturisise c? cele mai multe ma?ini scumpe le aducea la negru, beneficiarii fiind chiar cei care ar fi trebuit s? verifice legalitatea ?i care erau p?rta?i la potlog?rie cu to?ii, avea un milion de euro, lipsindu-i patru sute de mii, suma rezultat? în urma calculului f?cut de directorul economic, care a propus vânzarea cu acest pre?, fiind de un milion patru sute de mii de euro. L-am dus în firm?, i-am prezentat structura pre?ului pe componente, dovedindu-i juste?ea lui ?i acceptând din prietenie o reducere, mai întâi de 50000, apoi de 100000 de euro, ultima ofert?, pentru el, fiind de 1300000 de euro. Karol a cerut un r?gaz de o lun? de zile, s? fac? rost de bani, timp în care am f?cut mai multe vizite împreun? pentru familiarizarea lui cu oamenii, dar mai ales a oamenilor cu el. O fat? de la contabilitate ?i-a dat demisia din cauza unei experien?e anterioare cu patron de na?ionalitate rom?, iar doi manipulan?i, care erau atât de mândri de faptul c? noul patron era unul de-al lor, de parc? ar fi fost neam cu ei, ajunseser? s? se poarte nefiresc, ostentativ, provocator uneori cu ceilal?i manipulan?i, care nu erau ?igani.
A venit ?i ziua a?teptat?, documentele erau preg?tite la notar, ultimii bani, valut? într-o geant? diplomat au intrat în posesia mea, am semnat amândoi finalizând tranzac?ia, eu convocând pentru a doua zi, la finalul programului, o întâlnire cu to?i angaja?ii, pentru care am asigurat 200 de mici ?i bere la discre?ie, în parcul auto în cortul mare al firmei, folosit tocmai pentru asemenea ocazii în zile mai pu?in c?lduroase. A participat pentru scurt timp ?i Leti?ia, care, din proprie ini?iativ?, a vrut s?-i roage pe to?i s?-l ajute pe Karol s? duc? firma mai departe, în condi?iile în care firma era pe val, vânz?rile mergeau bine, colectivul era unul puternic ?i priceput. S-a rupt ceva în mine, dar ?i-n inima Leti?iei, desp?r?irea de firm? avea efecte negative, generând triste?e ?i transformând întreaga sear? într-una întunecat?, a desp?r?irilor importante, grave, pentru totdeauna.
În perioada urm?toare m-au sunat pe mine sau pe Leti?ia patronii sau directorii unora dintre furnizorii principalelor brand-uri de bere, vin, spirtoase, to?i exprimându-?i neoficial îngrijorarea pentru schimbarea patronului în condi?iile date, încercând ?i reu?ind, cred, s?-i conving c? nu sunt probleme, Karol fiind un om cu principii, inteligent, chiar dac? n-are ?coal? prea mult?, onestitatea lui des?vâr?it? garantând rela?ii comerciale de calitate cu to?i furnizorii. Câteva luni voi supraveghea activitatea, undeva spre toamn? fiind asigurat? independen?a lui în conducerea firmei ?i-n gestionarea rela?iilor cu furnizorii ?i clien?ii. Odat? cu firma, Karol a preluat integral ?i funda?ia care sus?inea cantina, mie r?mânându-mi doar marile bucurii ale faptelor caritabile m?runte, miluirea cer?etorilor ?i, mai ales, pr?jiturile sau înghe?atele pentru copiii din fa?a cofet?riei. N-am renun?at la astea dou?, i-am spus lui Karol c?, atât cât voi tr?i, voi avea nevoie de aceste bucurii. Practic, am?râ?ii aceia m? ajutau ei pe mine s?-mi bucur inima h?ituit? ?i îmb?trânit?, terapie esen?ial? oric?rui suflet de pe P?mânt.
În luna mai, Leti?ia ?i Mioara au f?cut o vizit? în Fran?a, zburând cu avionul din Cluj, întoarcerea fiind programat? dup? dou? s?pt?mâni. Bucuria Leti?iei a fost imens?, spunea explicit, ,,-Sunt atât de fericit?! Nu ?tiu dac? o s? v? mai v?d...”, cu fericirea întâlnirii s-a hr?nit toat? vara, mai ales c? era între?inut?, constant, de convorbiri pe videotelefon, cu nepotul ?i copiii.
Chiar f?r? principalele activit??i, atât eu cât ?i Leti?ia am avut o var? plin?, în prima parte mergeam în firm? de diminea??, supraveghind împreun? cu Karol, pe rând, toate activit??ile, ?edin?ele agen?ilor, înc?rcarea ma?inilor, apoi l-am înso?it pe o parte a rutelor de distribu?ie, în iulie, când deja începuse explozia cererii de bere, Karol fiind în m?sur? s?-?i controleze întreaga afacere. Ne-am în?eles c? anul urm?tor, cu ocazia anivers?rii firmei, vom fi prezen?i ?i noi, eu ?i Leti?ia.
Leti?ia se ocupa cu tot dragul de trandafiri, contribuind prin consiliere ?i la între?inerea culturilor vecinilor, care-?i întemeiaser? o parcel? cu legume similar? cu aceea pe care o aveam noi înainte, dar ?i o suprafa??, mai mic?, plin? cu trandafiri.
,,Ce loc ocup? altruismul în via?a ta?” a fost una dintre întreb?rile jocului nostru care continua cu mici întreruperi, într-o vreme atr?gându-i ?i pe vecini, în câte o sear? când povesteam la un pahar de vin.
Sfâr?itul de august a venit cu al doilea control medical din an, am pornit to?i trei cu limuzina la Cluj, pân? acum, la a treia taxare a parc?rii orare prin sms, ap?reau, f?r? a mai fi necesar? o prelungire. Eram la a cincea or? aproape de final ?i nu ?tiam nimic, am folosit pentru urinare o pung? special? cu gât lung, pe care am închis-o etan? ?i o p?stram la picioare, deplasarea la un tomberon ar fi însemnat s? apelez la cineva s?-mi scoat? c?ruciorul din portbagaj. Crezând c? revin în dou? ore, ca de obicei, nu le-am cerut nici eu, nici ele nu m-au întrebat, de groaza ve?tilor nici nu aveam curajul s-o sun pe Mioara, a?teptam tot mai speriat, ?tiind c? verdictul care va veni odat? cu ele va fi unul cumplit.
Au ap?rut dup? cinci ore jum?tate, la 16:30, t?cute, triste, p?mântii. Am a?teptat s? intre în ma?in? ?i am întrebat?
- Acas??...
- Da, a r?spuns încet Mioara.
Am p?r?sit ora?ul ?i în prima parcare amenajat? am ie?it de pe ?osea apropiindu-m? de tomberonul pentru gunoi, cu partea mea, am coborât geamul aruncând punga cu urin?, pornind apoi mai departe. Ca de obicei, l?sasem preg?tite în frigider alimente ?i b?uturi, în ideea c? vom petrece o sear? lung? ?i pl?cut?. Leti?ia a coborât din dreapta mea intrând în gr?din?, r?mânând doar eu cu Mioara, care mi-a scos scaunul din portbagaj, aducându-mi-l lâng? ma?in?, spunându-mi în timp ce m? mutam în scaunul cu rotile:
- Metastaze osoase, se termin?.
- Cât timp?
- ?ase-nou? luni, nu vrea s? fac? niciun tratament, a cerut doar morfin?, pentru când durerile vor fi insuportabile.