Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Ascensiunea unui scriitor în atmosfera propriului ego

de ovidiu cristian dinica


Fiecare zi o petrecea cu capul în nori. Nu nori metaforici, ci reali — cei în care î?i construise o lume interioar? rar?, inaccesibil? celorlal?i. Era atât de concentrat asupra fiec?rui rând pe care îl scria, încât ajunsese s? cread? c? e mai bun. Mai profund. Mai înalt.
C?l?toria sa spre astre începuse cu o poezie publicat? — un simplu debut pentru el, dar un salt cosmic în propria percep?ie. Scria cu sârg neobosit, convins c? fiecare vers îl înal??, c? fiecare metafor? îl împinge mai aproape de lun? — locul sacru al poe?ilor.
Emo?iile din jur deveneau tot mai slabe. Zborul s?u interior p?rea neîntrerupt, dar evalu?rile personale se transformau într-un motor narcisic care nu mai primea combustibil din realitate. Ora?ul r?mânea undeva jos, o aglomerare neimportant? de siluete tot mai mici în urma lui. Ceilal?i nu mai contau. Crescuse. Dimensiunea lui interioar? era singura care se m?sura.
În?l?area egoist? continua. Pe cer, î?i trasa propria cruce — un semn de divinitate personal?, vizibil doar pentru sine. Avea con?tiin?a gândurilor diminuat? pentru ceilal?i, incapabili s? vad? urmele zborului s?u. Distan?a era tot mai mare. P?rea c? doar el merit? cerul.
Odat? cu altitudinea cre?tea ?i asprimea ideilor. Rela?iile deveniser? o provocare. Scriitorul se înfierbânta în propriul halou de lumin? — o radia?ie a vanit??ii care începea s?-l orbeasc?. Întoarcerea în spa?iul uman devenea imposibil?. Obiectivul lui? S? ajung? pe lun?. Acolo unde numai poe?ii autentici se pot a?eza.
Apoi au venit obstacolele.
Marile publica?ii au început s?-l refuze, cu argumente venite din grupuri elitiste care nu-l considerau compatibil. Interna?ional, era respins. O fant? se formase în programul s?u de zbor. Înaintarea devenise periculoas?.
Cu regret, a fost nevoit s? reanalizeze direc?ia lunar?. Cu timpul, acea fant? s-a l?rgit. Sensurile evidente ale neaccept?rii îl zdruncinau. Spa?iul creat în jurul s?u devenise instabil. Fiecare vers ratat era o vibra?ie care amenin?a în?l?imea cucerit?.
Orice defect putea duce la pr?bu?irea orgoliului nem?surat. ?i, paradoxal, el iubea defectele poemelor, le contempla, dar nu avea curajul s? le recunoasc?.
Ceea ce p?rea o împlinire a ambi?iilor s-a transformat în revela?ia dureroas? a propriei nulit??i. Vidul cosmic l-a absorbit implacabil — cu cât viziunile erau mai ?ubrede, cu atât mai periculoas? devenea înaintarea într-o lume care nu accept? impostura.
Pr?bu?irea s-a produs rapid, accelerat? de for?a de atrac?ie a falsei valori.

ovidiu cristian dinica (cristan) | Scriitori Români

motto: fi bun pina la moarte

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro