Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.
Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap
Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.
Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.
Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.
de Paul Pietraru
- Noroc Irinele! Stai lini?tit c? le rezolv?m pe toate. Tu ai o singur? problem?,
de s?n?tate, dar ?i aici se poate face ceva. Am câ?iva prieteni medici foarte buni, care te vor pune pe picioare. Tu s? vrei, c? restul vine de la sine.
- De unde ?tii tu c? nu am fost la medic? Poate c? am fost ?i nu mai are nici un
rost.
- Vezi, aici am s? te ajut eu. Dac? vrei, bineîn?eles. Ai o aur? bolnav?, rupt? ?i
plin? de nori ro?iatici. Te-am citit de când am r?mas singuri pe potecile de coast?. De vreo zece ani am fost ini?iat în terapia energetic?. Mi s-au f?cut ni?te acordaje, de c?tre mae?tri în domeniu, ?i, dup? mul?i ani de exerci?iu, pot s? citesc aura ?i s? v?d unde este prezent? suferin?a. De câte ori ne opream, m? a?ezam în a?a fel încât s?-?i pot vedea lumina. În mi?care e mai greu. Pierzi energie prin zona abdominal? ceva de speriat. E?ti ca o g?leat? spart? în care torni mereu ap? ?i nu se umple. Ai aproape toate chakrele complet închise. E?ti ilustrarea perfect? a unei tipologii energetice. Un mare maestru spunea despre cei ca tine c? sunt viori Stradivarius dezacordate. Dac? vei reu?i sa-?i acordezi vioara interioar?, î?i vei putea compune ?i cânta propria simfonie a vie?ii. Mai mult nici nu ?i-ar trebui.
- Ce-s alea, chakre?
- Sunt ni?te vârtejuri pereche, fa?? spate, prin care ne hr?nim cu energie. Sunt
?apte, la fel ca ?i corpurile energetice. De fapt, marii mae?tri lucreaz? cu nou? straturi ale aurei, dar numai cei superdota?i pot face a?a ceva. Straturile opt ?i mai ales al nou?lea vizeaz? deja lumea de dincolo de ceea ce percepem noi. E zona divinit??ii, a crea?iei.
- Dar ce sunt corpurile energetice?
- Sunt ?apte straturi de energie, în ?apte culori, care învelesc corpul uman, cam
a?a ca matrio?ele, p?pu?ile acelea ruse?ti. Doar c? fiecare corp superior le include pe cele inferioare. Deci al ?aptelea corp, cel al leg?turii cu Creatorul, le include pe toate celelalte ?ase. Mâine am sa-?i ar?t cum po?i vedea ?i tu, ?i oricine, aura. De asemenea te voi înv??a s? vezi energia universal?, sub forma unor lumini?e care sunt prezente peste tot în jurul nostru ?i în noi. Trebuie doar s? ?tii s? le prive?ti.
- De unde ai înv??at tu toate astea?
- Acum zece ani, am avut ?ansa s? cunosc pe cineva care m-a invitat la o
prezentare f?cut? de ni?te mae?tri în terapie de acest fel. De aici a început totul. Am muncit foarte mult individual, am citit enorm, am o bibliotec? întreag? cu car?i de acest fel, ?i înc? sunt la început. Daca a? avea bani, m-a? duce la o ?coal? a unuia din cei puternici, ?i a? progresa mult mai rapid. Este de fapt, dorin?a mea cea mai puternic?. Oricum domeniul este fantastic, ?i, dac? vrei, te ini?iez ?i pe tine. E nevoie de foarte mult? munc?, progresele vin încet, dar crede-m? c? merit?.
O speran?? s-a aprins în sufletul lui. Era ceea ce am vrut s? se întâmple. ?tiam c?
este interesat de aceste lucruri cu iz de vr?jitorie. Acum trebuia doar s?-i men?in interesul pentru viitor. Dar, pentru asta, ar fi trebuit s? nu mai bea. ?i asta nu ?tiam cum s? fac. S? nu mai bea pe termen lung, s? se lase complet de b?utur?. Oricum starea lui de s?n?tate, atât cât m? pricepeam eu, era însp?imânt?toare. M? miram chiar cum de a reu?it s? urce muntele. Speram sincer, îmi doream acest lucru, ca terapia câmpurilor energetice s? dea rezultate, chiar împotriva diagnosticului cumplit ce-l b?nuiam. Nu aveam voie s?-l traumatizez în niciun fel. Trebuia s?-i men?in treaz? dorin?a de a intra în joc, ?i nu ?tiam cum s? fac acest lucru, dar nu b?nuiam c? avea s? ias? atât de repede, abandonânad totul.
- Hai s? m?nânci ceva cu noi, ?i pe urm? putem începe prima ?edin??
energetic?. Ceva, cât de pu?in, tot realiz?m ?i în seara asta. Mâine facem dou? ?edin?e, una înainte de urcarea pe vârf ?i a doua la coborâre. Ai s? vezi la urcare ce câ?tig vei avea. Dup? ce coborâm de pe vârf vom lucra mai mult, ?i în zilele urm?toare voi veni la tine acas?, în fiecare zi, o perioad?, pân? te cârpesc ?i te sigilez.
- Dar ?i-am spus c? mâine vreau s? v?d r?s?ritul pe vârf.
- Atunci începem la amiaz?, când te întorci. Ia uite cum arat? pulpele astea, ?i ai
v?zut c? le-am sc?ldat în vin, înainte de a le pune pe gr?tar. Ia ?i salat?, ?i mai po?i bea o du?c? înainte ?i un vin dup? aceea. Doamne ajut?! am întins cana s? ciocnesc, mul?umit c? am reu?it s?-l fac s? m?nânce cu noi.
- Chears! a venit r?spunsul lui, în englez?, a?a cum spunea întotdeauna. Mai
vedem noi.
- În zece zile vei fi alt om ?i vei gândi altfel. De fapt ?sta-i efectul cel mai
important. Î?i deschid chakrele, î?i îndep?rtez acumul?rile de energie bolnav?, ?i te cos s? nu mai pierzi nimic.
- Dar cum faci asta, efectiv?
- Cu securea ?i apoi cu acul ?i a?a, am spus zâmbind
Cu palmele ?i cu ochiul
min?ii. ?i cu ajutorul lui Dumnezeu ?i sper ?i al îngerilor. Nu râde, c? nu glumesc. Cu cât vor fi mai mul?i în jurul nostru, cu atât va merge mai repede ?i mai bine. Te fac ca nou, amice, ?i vom g?si ?i ceva de lucru pentru tine, ?i totul va fi ok. Mai ia o pulp? sau ce vrei, dar puiul este mai u?or.
- Nu mai vreau, c? abia pot s? o m?nânc ?i pe asta. Simt deja c? mi-e grea??.
- ?i ce afec?iuni po?i vindeca? a întrebat R?zvan.
- Nu toate, dar foarte multe. De fapt vindecarea este autovindecare. Dup? ce
ac?ionez la nivelul corpurilor energetice acestea î?i repar? singure corpul fizic. Asta este puterea gândului, a spiritului.
- Pune-mi un vin! a întins Irinel cana.
- Pune-i, c? se poate chiar dac? a b?ut ceva, i-am spus lui R?zvan, care s-a uitat
la mine ca la doctor. Mai degrab? eu nu trebuie s? mai beau.
- Eu nu prea cred în astea, ?i-a împins în fa?? neîncrederea, Barbu. De ce nu
practici metoda c? sunt destui suferinzi, ?i fraieri ?i mai mul?i.
- Tocmai asta-i, vreau s? fiu foarte bun. Fac ?edin?e ?i în acela?i timp îmi
evaluez progresele. N-o fac niciodat? cu for?a, dar de fiecare dat? iau un leu ca r?splat?, simbolic. Pentru mine nu e o profesie ci o credin??. Dar tu, ca om dedicat ?tiin?ei, nu ai cum s? în?elegi pe deplin. Totu?i, mâine, am s?-?i ar?t propria aur? ?i te voi ajuta ?i s? îi sim?i puterea. Dac? vrei. S? nu dea Dumnezeu, niciodat?, s? mergi la un vr?jitor din ?sta, ca la ultima solu?ie. Sincer nu ?i-o doresc. Hai Irinel s? intr?m în cort c? spectatorii nu
?i-au pl?tit biletul.
- Dar nu te dai la mine, a schi?at pentru prima dat? o glum?, sim?ind tensiunea ?i
solidarizându-se cu mine.
- Stai lini?tit c? nici nu te dezbraci.
- Hai s? mai fum?m o ?igar?.
- Cum vrei
am rostit ?ters, ?i nici nu am reac?ionat când ?i-a turnat ?i o palinc?.
Replica lui Barbu, de?i m? temeam de ea, m-a descump?nit, ?i, cu toate c? nu vroiam s? le spun, sim?eam c? nu pot face mare lucru în seara aceea. Ori de câte ori m? loveam de neîncredere renun?am, dar acum, încercam s? m? concentrez de?i îmi era foarte greu. A b?ut o ?uic?, a fumat trei ?ig?ri, ?i-a mai pus o ?uic? ?i eu nu mai puteam
s?-mi revin, s? simt puterea în palme, ?i mai ales, în minte. M? sim?eam singur ?i neputincios.
Deodat? l-am v?zut pe Irinel ridicându-se, nu atât de repede cât ar fi vrut, dar nu a apucat s? fac? un pas ?i a c?zut pe o parte vomitând tot ce mâncase nu mult mai înainte.
Am s?rit la el, l-am întors pe burt? sus?inându-i fruntea, în vreme ce Barbu ?i-a scos iar ghearele:
- Ajut?-l acum! S? te v?d cum o faci! Unde-?i sunt îngerii? Mai bine arunc?-l în
lac s? se trezeasc?!
- E?ti nebun! Omul ?sta nu mai are ficat în el! Dar ?i tu e?ti un
nemernic. Nu
te-am ?tiut chiar a?a
R?zvane! Adu o can? de ap? s?-l sp?l?m!
Se sim?ea atât de umilit ?i îi ascundeam fa?a de ceilal?i s? nu-i vad? plânsul
disperat. Îmi era ciud? pe mine c? m-am l?sat din nou învins. Dar nu m-am a?teptat s? ias? a?a. L-am sp?lat cu grij?, ?i apa rece l-a înviorat, dar nu se putea ridica. Am cur??at locul din dreptul capului ?i l-am r?sucit pe-o parte, stând în continuare între el ?i ceilal?i pentru a-i ascunde suferin?a. ?tiam c? în seara aceea l-am pierdut, ?i a?teptam
s?-?i revin? un pic s?-l ducem cu R?zvan în cort. I-am pus o hain? sub cap ?i l-am sim?it c? se lini?te?te. Doamne cât a? fi vrut s?-l pot ajuta dar nu ?tiam cum.
Lini?tea, o lini?te grea, s-a a?ternut între noi, peste noi, triste?ea cumplit? fiind aproape un personaj real, ce se plimba de la unul la altul. Ne priveam t?cu?i, ne c?utam ceva de f?cut, aranjam jarul ?i lemnele, ne-am umplut din nou paharele privindu-l pe omul bolnav ?i disperat care ne-a determinat s? ie?im cu inimile încrez?toare într-o ascensiune f?r? egal.
Îmi revenisem pu?in, ?tiam c? seara s-a dus pentru inten?iile mele, dar f?ceam planuri s? încep o serie de ?edin?e energetice intensive, de luni chiar, s?-mi iau o s?pt?mân? liber?, s? m? mut la p?rin?i, urmând a lucra 10 - 12 ?edin?e pe zi, cu speran?a ob?inerii unor rezultate, cât de cât semnificative. M? gândeam chiar s? cer ajutorul mae?trilor de grad superior pe care-i cuno?team, s?-i invit pentru a încerca împreun? s? facem ceva pentru prietenul nostru. F?ceam deja programul zilelor s?pt?mânii urm?toare, gândindu-m? dac? cei doi mae?tri vor putea ajunge cel pu?in mar?i diminea?a, în cazul în care ar fi putut s? m? ajute, ?inând cont c? solicitarea mea putea fi f?cut?, telefonic, cel mai devreme sâmb?t?.
- Eu m? duc pe vârf!... a r?sunat, rar, ?i foarte clar hot?rârea lui.
Cred c? stând acolo jos s-a trezit total.
- Ce s? faci acum pe varf?
- M? duc s? a?tept r?s?ritul. ?i s? m? gândesc. Hai cu mine! a zis privindu-m?
cu ni?te ochi de rug?ciune, doar c? nu ?i-a împreunat palmele.
- Stai s? dormim câteva ore ?i mergem diminea??. Plec?m pe la patru ?i pân? la
r?s?rit suntem pe vârf. Doar a?a ai zis c? faci.
- Nu! Vreau s? m? gândesc la foarte multe lucruri ?i r?s?ritul s? m? g?seasc?
curat ?i senin. Acum e momentul.
- Du-te m?i ?i te culc?, c? e?ti beat ?i pici dracului de pe creast?! i-a aruncat, cu
lehamite Barbu.
- Beat e?ti tu, ?i mai e?ti ?i prost! a rabufnit Irinel. Du-te dracului!
- Las?-l în pace, ce-?i pui mintea cu el, acum? E?ti tâmpit!
- Tâmpi?i sunte?i amândoi! Lua?i-v? de mân? ?i c?uta?i îngerii pe vârf! Eu m?
duc la culcare!
motto:
Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.
Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro