proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

S-a ?inut odat? un concurs de ultime cuvinte. S-au înscris savan?i, tractori?ti cu sim? al umorului, filosofi în stare terminal?, arti?ti taciturni dar expresivi, sinuciga?i profesioni?ti ?i fum?tori de ierburi fine deosebit de vorb?re?i. Comisia îl vizita pe fiecare dup? cum îi venea rândul s? plece pe lumea cealalt?. Premiile fiind exagerat de mari pentru o competi?ie atât de trist?, lumea se înscrisese, totu?i, cu entuziasm ?i în num?r mare ca la o tombol? de Cr?ciun. Academia iubitorilor de limb? ?i adunarea aproape general? a scriitorilor sponsorizase totul, îngrijorate c? iubirea pentru cuvinte era în sc?dere de ani de zile. Primul lider al clasamentului a devenit foarte rapid un înv???tor din ora?ul thailandez Lopburi care ?i-a dat ultima suflare urlând "mi s-a terminat orezul" de trei ori. Doar câteva ore mai târziu a fost devansat de o agricultoare din Chattanooga, Tennessee, moart? pe versuri de Pam Ayres, "e târziu ?i e nasol". Un membru al comisiei a râs ?i a fost p?lmuit scurt de so?ul agricultoarei dar acest fapt nu a fost consemnat de notarul concursului. Peste vreo dou? zile a trecut pe locul întâi un director rus de toalet? public? din Irkutsk care z?cea la pat de ?ase luni ?i, plicitisit, a chemat comisia s? moar? ?i s?-i consemneze ultimele cuvinte: "azi trag apa peste via??". Spusele lui au fost aclamate în toat? lumea, s-a scris un scenariu de film ?i s-a f?cut un desen animat. În Togo s-au imprimat ?i tricouri. Peste tot, ca la un semn, a început s? se moar? în hohote, care mai de care murind cu vorbe de duh, poante, zeflemea ?i ironie fin?. O ilustratoare de dou?zeci ?i patru de ani din ora?ul guatemaltec Jalapa a solicitat comisia concursului în gara local?, a a?teptat-o r?bd?toare unsprezece zile, g?tit? ca o na?? mare ?i s-a aruncat în fa?a unui tren de marf? strigând "hai Dinamo". Pentru c? la autopsie s-a g?sit c? purta un sutien în culorile Stelei, ultimele ei cuvinte nu au mai fost luate în considerare pentru concurs. Atunci, debusolat?, omenirea n-a mai vrut s? moar? vorbind, temându-se nu doar pentru luarea în b??c?lie a ultimelor ei cuvinte, cât ?i pentru t?ierea implicit? a premiilor în bani. Câte un curajos, st?pân pe ultima lui suflare, chema, totu?i, comisia. "Tr?iasc? moartea!", s-a consemnat c? a strigat un alpinist nepalez din Bharatpur, "a? mai tr?i un pic" s-a exprimat, cu ultimele puteri, un inginer francez din Antibes, "câte e ceasul?", a întrebat, murind, un portar de discoteca din Valparaiso, Chile iar o func?ionar? de banc? din Geneva a chemat comisia pentru a fi auzit? cum cânta un tril de mierl? cu ultimele puteri. Trei ani a durat marele concurs mondial, cu peste zece mii de concuren?i (mai exact cinci sute patruzeci de mii opt sute unu) ?i un singur mare câ?tig?tor, votat ca atare, în unanimitate, atât de membrii comisiei (afla?i întâmpl?tor pe meleagurile noastre), cât ?i de zecile de milioane de fani ai concursului: nea Nae din Cotoarba de Sus care a murit beat la crâ?ma din sat, cu capul pe tejghea ?i ?inând în mâna dreapt? o coas?, repetând ca o plac? zgâriat? "au scumpit ??tia ?uica, lovi-v-ar strechea s? v? loveasc?"...