proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Zile întregi, Paul George Ionescu s-a tot fr?mântat. Cum era mai bine s? fac?? Se trezea pe la dou?-trei noaptea, cuprins de o ap?sare amar?. Se sim?ea singur ?i str?in, dezam?git, sau ratat mai ales dup? serile în care se întâmpla s? bea mai mult. O complet? scârb? pentru tot ce însemna Bucure?tiul cu oamenii lui r?i ?i cu locurile blestemate îl st?pânea. Ziua, chipurile celor mai mul?i de pe strad? i se p?reau strâmbe ?i pocite. Nici nu se comparau cu cei din ora?ul D, care m?car „ar?tau a oameni”. Blocuri cu etaje nesfâr?ite, îngr?m?dite ?i cu ma?ini coco?ate pe trotuare, printre care scârn?viile câinilor erau ceva ordinar. Pretutindeni oameni sup?ra?i, pu?i pe har??. Se zvârcolea ?i î?i punea perna pe cap, când, în toiul nop?ii, pornea câte-o alarm? de ma?in?. Timp îndelungat nimeni nu reac?iona. Nimeni nu-?i asuma responsabilit??i fa?? de ce era al tuturor, aproape to?i dispre?uiau spa?iul comun pe care îl profanau f?r? jen?. În acest climat urban atipic, parc? ie?ea la suprafa?? ca o ap? subteran?, pl?cerea de a distruge ?i a l?sa în urm? mizerie. Odat? pornit?, cutia cu cinescop degaja ve?ti tot mai proaste, dintre care una le pusese capac la toate: „Tragedie în Capital?! Copil de 4 ani a fost omorât de câini vagabonzi în parcul Tei”. La aflarea ve?tii, sim?i o durere în piept, apoi, o mân? invizibil? îl sugrum? ?i o arsur? porni din stomac înspre gât. Gura i se umplu de un lichid amar ?i lu? în grab? un tricou pe care îl folosi pe post de cuv?. O alt? durere, în capul pieptului, îi stârni un reflex care îi sabota eliberarea ?i, tocmai când era pe punctul s? lepede veninul, creierul riposta ?i amâna totul. Ore întregi de ame?eal? ?i r?u urmau, ca apoi v?rs?tura s? ?â?neasc? violent pe covor ?i marginea canapelei, f?cându-l s? scoat? sunete înfior?toare, de porc înjunghiat.
Intens, în aceste momente, gândul îi zbura la ai s?i, pe care i se p?rea c? îi tratase uneori prea dur ?i îi vedea ca pe ni?te sfin?i fa?? de lumea real? a Bucure?tilor, promi?ându-?i c? va încerca s? repare în restul de via?? r?mas, tot ce s-a spus f?r? noim?. Apoi îl vedea pe Arvinte rânjind sau privind amenin??tor, ?i starea de r?u i se accentua. „De ce nu am înv??at mai bine?”, se întreba în acele clipe, pornind de la concluzii parc? de mult trase, c? n-ar fi ajuns la mâna nim?nui dac? ar fi fost ca X sau ca Y, ca Oana cea silitoare, Lili Baldosin, colege de la ?coala D, din ora?ul D, care acum aveau vie?ile lor realizate, familii ?i locuri de munc? neinfluen?ate de personaje dubioase sau aflate la mila vreunui prieten.
„De ce aceast? blestemat? via???” ?i iar??i nodul din gât începea s?-l sugrume, camera începea s? se învârt? ?i pe la col?urile gurii fire lungi ?i groase de bale se prelingeau ?i îl înl?n?uiau de du?umea. Î?i lipi tâmpla acolo, sim?ind firicele de nisip ?i praf ?i, rotindu-se cu covorul, adormea pentru câteva clipe, ca apoi, r?ul s? revin?, îndemânându-l s? se ridice în capul oaselor ?i s?-l îndemne s?-?i descarce fierea. Dar nu mai era nimic, a?a c? începu s? vomite spum?, apoi aer, sim?ind o irita?ie în gât ?i pe buze, gustul de sânge. N-au fost pu?ine astfel de nop?i. Experien?ele s-au reluat, din felurite motive, care se schimbau permanent. Prima dat?, atunci când un e?ec în dragoste a rupt sigiliul inocen?ei ?i al bunei credin?e. Dar ?i vestea mor?ii cuiva în floarea vârstei îi am?ra nop?ile . Dac? se întâmpla ca astfel de ?tiri, f?cute parc? s? scoat? pe tapet toat? triste?ea din lume, s? cad? pe nenum?ratele nop?i de singur?tate înecate în amar ?i incertitudine, starea de r?u se reactualiza cu tot ritualul ei.
Astfel c? dup? întoarcerea acas? de la inginer, tras? la indigo, o astfel de noapte cu r?u, pe fundalul unei cer?i între vecini, apoi cu o siren? de salvare care, probabil neg?sind scara potrivit?, se plimba pe aleile dintre blocuri, zdrobind f?r? mil? lini?tea nop?ii, Paul George î?i spuse c? dac? nu schimb? repede ceva la el, se va duce cu totul de râp?.
„De ce devenise Diplomatul atât de distant?” Numai el era de vin? pentru tot. Dar de ce s? fie el de vin?? A?a era situa?ia, n-avea nicio vin? ministrul c? el nu s-a putut integra într-o lume ca aceea a ministerului ?i chiar a Bucure?tiului, unde principala tr?s?tur? trebuia s? fie pref?c?toria, limbajul dual, pe care s?-l po?i oricând întoarce în favoarea ta, servilismul fa?? de cel mai tare ?i austeritatea fa?? de cel mai slab, pe care s?-l storci de exactit??i printr-o mimic? neutr? ?i prin t?ceri premeditate. „Amânarea trebuia s?-mi fie unul dintre comportamentele principale, trebuia s? m? fi gudurat pe lâng? Arvinte, s? fac alian?? cu Peggy, cu care s? ies la bere ?i pe care s?-l vizitez ?i s? nu-l sl?besc cu telefoanele, a?a i-ar fi pl?cut poate Diplomatului ?i eu a? fi fost bine, mi s-ar fi dat de lucru, a? fi devenit util ?i poate chiar interesant”, î?i spuse. „Dar a?a? Cine sunt a?a? R?zle?, catalogat drept ciudat, marginalizat în deciziile care se iau, la periferia oric?rei inten?ii a Diplomatului ?i, implicit, a celorlal?i din minister, refuzându-mi-se ?ansa de a ar?ta ce pot. M?car în dragoste dac? mi-ar fi mers mai bine, dar de la iluzii curajoase la dezam?giri n-a fost decât un pas. N-am pe cineva care s? ?in? cu mine, care s?-mi ia ap?rarea m?car în îndoielile pe care le am fa?? de mine sau s? m? ajute s? m? împac cu trecutul. Cine sunt eu? Ce caut eu în acest ora? f?cut din beton ?i linii de tramvai, în care ?ig?ncile te iau de mânec? ?i te jignesc dac? nu le cumperi buruienile scumpe, furate de pe mormintele de la Bellu sau Izvorul Nou. De ce umblu pe str?zi cu intersec?ii în care cer?etori te privesc în ochi ?i aproape c? te iau de piept s? le dai bani ?i-?i ?in calea insolen?i, dac? încerci s?-i ocole?ti, în care vânz?toarele de la magazine se r?stesc la tine sau te fur? la rest? Femeile, cele mai multe nu spun mul?umesc indiferent dac? le ?ii u?a sau te ridici în autobuz s? le faci loc, ori de a?tep?i s? treac? pe c?rarea dintre ma?ina parcat? pe trotuar ?i gard. De ce ar fi mai bine, deci, la minister?”