proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Cum s? faci sex la o can? de cafea


CON?INUT PENTRU ADUL?I - NUMAI PENTRU CITITORI PESTE 18 ANI!
Toate personajele au peste 18 ani!
Toate personajele au consim?it la actele sexuale la care au participat.
„Aceasta este o lucrare de fic?iune. Numele, personajele, afacerile, locurile, evenimentele ?i întâmpl?rile sunt fie produse ale imagina?iei autorului, fie folosite în mod fictiv. Orice asem?nare cu persoane reale, vii sau moarte, sau cu evenimente reale este pur întâmpl?toare.
Nicio parte a acestei c?r?i nu poate fi reprodus? sub nicio form? sau prin niciun mijloc electronic sau mecanic, inclusiv sisteme de stocare ?i recuperare a informa?iilor, f?r? permisiunea scris? a autorului, cu excep?ia utiliz?rii unor scurte citate într-o recenzie de carte.”
*


Pe planeta pe care locuitorii ei aveau s? o numeasc? mai târziu Terra, hoardele de hominizi se fug?reau nep?s?toare la îngrijorarea celor doi observatori de pe orbit?. Mâncau, f?ceau sex, se jucau apoi dup? ce dormeau pe s?turate o luau de la cap?t.
“Ceva nu a mers bine, a spus moroc?nos Observatorul unu. Hai s? c?ut?m prin arhiv? s? vedem ce s-a întâmplat.”
Observatorul unu era masculul grupului ?i ca de obicei de?i pe planeta lor de origine era o egalitate perfect? între sexe uneori îi f?cea pl?cere s? fac? pe ?eful.
Observatorul doi nu avea nici un chef de r?scolit prin vechile fi?iere dar autoritatea ?i vechimea Observatorului unu nu l?sa loc de întors a?a c? înc?rc? fi?ierele arhivei ?i au început s? le studieze.
În urm? cu aproape patru zeci de mii de rota?ii alte planetei de sub ei în jurul stelei centrale, un alt echipaj implementase ADN-ul corespunz?tor unei rase de maimu?e antropoide care sem?nau cel mai bine cu ceea ce voiau s? ob?in?.
Cei doi observatori dup? o vreme au fost nevoi?i s? se dea b?tu?i. Totul fusese executat ca la carte, numai c? rezultatul era dezam?gitor. ?i conform Legii Interven?iei Unice nu mai puteau face nimic acum. Se putea face o singur? dat? o opera?iune genetic? pe o specie potrivit? dar apoi nu se mai puteau ajusta rezultatele. Nicio interven?ie nu mai era permis?.
Pe alte planete vizitate ?i care erau în aceea?i stare se vedeau deja urme de civiliza?ie. Se construiau cl?diri ?i luau na?tere imperii. Ap?reau mugurii unor viitoare tehnologii iar arta înflorea. Pe viitoarea Terra hominizii mâncau, f?ceau sex ?i se jucau. Dup? care obosi?i, se culcau. Când se trezeau o luau de la cap?t! Nimic în plus.
Dup? ce a studiat pe îndelete radiografia unui creier ?i encefalograma unui b??tina? luat? de un observator automat recent întors de pe planet? Observatorul doi a morm?it sup?rat:
“Va trebui s? facem ceva altfel vina va c?dea asupra noastr?.”
“De ce s? cad? asupra noastr?? Noi suntem doar observatori ?i ne uit?m la ce au f?cut al?ii acum patruzeci de mii de ani…”
“P?i da, obiect? Observatorul doi. Dar noi va trebui s? ducem ve?tile rele ?i ?tii c? pe vremuri mesagerii ve?tilor rele erau uci?i.”
Observatorul unu îl privi urât ?i spuse:
“Nu o s? ne ucid? nimeni a?a c? du-te ?i mai f? câte o cafea poate ne vine vreo idee.”
Observatorul doi se ridic? ab?tut din fa?a monitoarelor ?i spuse:
“P?i da, nu ne vor ucide pe noi dar în mod sigur ne vor ucide carierele. Plus c? Legea Interven?iei Unice ne opre?te s? mai facem ceva.”
?i-au b?ut în t?cere cafelele ?i se vedea clar c? Observatorului unu îi trecea o idee prin cap.
Dup? ce a scurs în lini?te ultima pic?tur? de cafea a spus:
“Cred c? ?tiu cum putem rezolva problema dar va trebui s? m? aju?i fiindc? nu pot s? m? ocup singur de toate! V?d c? creierul lor este perfect normal ?i preg?tit pentru evolu?ie. Encefal gramele sunt de asemenea în regul? a?a c? am impresia c? au intrat într-o bucl? din care nu mai pot ie?i. Sau poate nu vor!”
“Ce fel de bucl??”
“Lene, sex, joac?, somn ?i hran? la discre?ie. ?i se pare cunoscut? paradigma asta? Cred c? le lipse?te un simplu impuls, un mic bobârnac ca s? o ia pe calea cea bun?. M? aju?i?”
“Te ajut cu pl?cere dar ?tii c? Legea Interven?iei Unice nu ne d? voie s? mai facem nimic.”
Observatorul unu zâmbi par?iv ?i spuse:
“Nu vom interveni cu nimic ci doar vom coborî pe planet? ?i vom bea o cafea acolo în mijlocul celui mai nebunatic trib. Verific? te rog dac? cresc arbu?ti de cafea pe planet? ?i în ce zon?.”
Nedumerit, Observatorul doi scan? planeta dup? arbu?tii de cafea ?i spre uimirea lui îi g?si într-o mul?ime de locuri mai ales în zonele subtropicale.
Dup? ce ar?t? harta Observatorului unu acesta o suprapuse peste harta cu aglomera?iile de hominizi apoi ar?t? cu degetul un punct pe hart?:
“Uite aici vom coborî!”
Observatorul doi privi spre zona indicat? ?i i se p?ru la fel ca oricare alta preferat? de cetele de hominizi: un râu limpede ?i domol curgea prin preajm?, arbori fructiferi se g?seau din bel?ug a?a c? locul i se p?rea la fel de bun ca oricare altul. Dar a?a cum au observat când au ajuns acolo era plin peste tot de arbu?ti de cafea. Unii erau în floare dar mul?i dintre ei aveau fructele la maturitate. Nici un fel de animale periculoase prin preajm?.
Au coborât la câteva mii de pa?i de locul unde se g?sea cea mai apropiat? aglomera?ie de hominizi, apoi dup? ce s-au dezbr?cat în pielea goal?, fiindc? a?a erau to?i hominizii, ?i-au pus hainele în navet? ?i au trimis-o în a?teptare dup? un ecran holografic.
“Nu ar fi trebuit s? ne lu?m m?car ni?te arme cu noi? întreb? îngrijorat Observatorul doi.”
Fiind femela grupului era uneori mai tem?toare dar observatorul unu ridic? nep?s?tor din umeri:
“Am studiat sute de filme ?i nu am v?zut nici m?car o singur? scen? de violen??. Nu cred c? vor începe s? fie violen?i tocmai cu noi mai ales c? suntem cel pu?in cu un cap mai înal?i ca ei. Nu î?i face griji, vom fi bine primi?i!”
“P?i da, dar oricât am lucrat la camuflajul nostru tot se mai vede pu?in c? suntem la origine ni?te reptilieni.”
“Ei vor crede c? apar?inem dintr-un trib mai dep?rtat!”
Ca de cele mai multe ori Observatorul unu a avut ?i de data asta dreptate. Dup? ce au ajuns au v?zut c? au stârnit doar o curiozitate moderat?. Unul dintre b?rba?i, cel care p?rea a fi masculul alfa al micului trib, s-a apropiat precaut de ei dar dup? ce i-a cercetat atent v?zând c? nu prezint? nici un pericol le-a data câteva banane în semn de bun venit ?i i-a l?sat în pace.
V?zu?i de aproape hominizii p?reau chiar simpatici iar dac? ar fi ?tiu s? se b?rbiereasc? ar fi putu s? treac? drept oameni a?a cum au mai întâlnit pe alte planete. Nu vorbeau ci foloseau un limbaj destul de gutural dar femeile care s-au apropiat de ei aveau glasuri mai melodioase ?i mereu uguiau în preajma lor încercând s? comunice cu ei.
Aveau construite câteva colibe dar p?reau c? au fost construite în grab? ?i mai mult ca s? fie acolo, fiindc? clima era atât de pl?cut? încât nu sim?ea nimeni nevoia s? le foloseasc? decât pe timp de ploaie.
Dup? ce ceata de hominizi s-a obi?nuit cu prezen?a lor, cei doi s-au apropiat de râu ?i, urma?i îndeaproape de câteva femei tinere ?i curioase, au început s? scoat? argil? de la marginea apei.
Era o argil? albastr?, foarte potrivit? pentru ol?rit. Femeile, dornice s? ajute, sau poate numai din spirit de imita?ie, au început ?i ele s? scoat? ?i în curând pe malul râului s-a format o gr?mad? respectabil?.
“V?d c? tovar??ii no?tri cunosc focul dar îl folosesc cu totul întâmpl?tor ?i mai ales numai când vâneaz? ceva. O singur? vatr? am v?zut ?i aia este cu totul primitiv? a?a c? va trebui s? facem noi una mai bun?. Dac? vom reu?i.”
Dup? vreo dou? încerc?ri nereu?ite la cea de-a treia a ie?it ceva cât de cât acceptabil. Dup? ce a netezit cât a putut de mult partea superioar? a cuptorului încercând s? ob?in? o plit?, observatorul unu a început s? adune crengi ?i s? le îndese în cuptor. Dup? ce le-a dat foc a spus:
“Acum, pân? se arde ?i se înt?re?te cuptorul nostru hai s? ne apuc?m de ol?rit!”
Spre încântarea femeilor care se ?ineau mereu dup? ei, lor le reu?eau mai bine oalele, ulcelele ?i tot ce mai me?tereau din lutul albastru. De?i s-au chinuit destul de mult în cele din urm? au reu?it s? fac? ?i ceva ce ar putea sem?na cu ni?te ce?ti de cafea. Torti?ele nu ar fi câ?tigat nici un premiu la un concurs de ceramic?, dar p?reau potrivite scopului pentru care au fost f?cute.
Au pus ceramica f?cut? de ei la ars ?i în timpul ?sta, folosind o creang? dreapt? dintr-o esen?? tare, Observatorul doi, a încercat s? netezeasc? cât mai bine partea superioar? a cuptorului.
“Partea asta,” i-a explicat el partenerului, “o s? o folosim drept plit? pe care o s? pr?jim cafeaua.”
Apoi sub privirile nedumerite ale femeilor, care încercau s? le explice c? nu sunt bune de mâncat, au cules un bol destul de mare cu boabe de cafea coapte.
Urm?ri?i atent de ele, au r?sturnat boabele pe plita improvizat?, ?i au f?cut focul, amestecându-le din când în când s? nu se ard?.
Dup? ce s-au pr?jit bine, tr?gând cu nesa? mirosul de cafea pr?jita pe nas, Observatorul doi a spus:
“Toate ca toate dar nu avem cu ce s? le m?cin?m fiindc? nu am v?zut nimic asem?n?tor unei râ?ni?e prin preajm?. Cred c? ar trebui s? iei pe cineva cu tine s? pleca?i s? c?uta?i dou? pietre cât mai netede ca s? improviz?m o râ?ni??.”
În cele din urm?, ajutat de un grup entuziast de feti?cane care p?reau s? priceap? ce vrea, a g?sit câteva pietre care p?reau potrivite scopului propus.
Le-au mai ?lefuit pu?in ?i în cele din urm? au reu?it s? macine o cantitate apreciabil? de boabe de cafea. Observatorul unu a luat cel mai mare vas ars de ei, l-a umplut cu ap? ?i dup? ce a început s? fiarb?, a pus cantitatea care i s-a p?rut lui potrivit? de cafea m?cinat?.
“Las-o s? fiarb? pu?in mai mult, ca s? se p?trund? bine, c? e m?cinat? cam mare!” a spus îngrijorat Observatorul doi.
Au l?sat-o cât de mult a trebuit, apoi, cu gesturi de mari magicieni au turnat b?utura magic? în ce?tile preg?tite din vreme.
Sub ochii uimi?i ai celor din trib au început s? soarb? din minun??ia parfumat?. Câteva femei ?i chiar ?i un b?rbat au gustat ?i ei dar au scuipat imediat.
Cei doi observatori au râs ?i au spus prin semne c? nu-i nimic ?i se bucur? c? le r?mâne lor mai mult?.
Dup? câteva zile una dintre femei a observat c? dac? pune pu?in? miere de albine în cafea parc? devine mai bun? ?i a?a una dup? alta au început s? bea ?i ele ba chiar ?i câ?iva b?rba?i.
Între timp cei doi observatori au profitat de faptul c? erau nesupraveghea?i pe planet? ?i au început s? fac? sex mult mai des ca de obicei. Putea face asta ?i pe navet?, la urma urmei erau ale?i de la bun început pentru astfel de misiuni drept cupluri între care exista compatibilitate sexual?. Dar parc? pe navet? ?tiindu-se supraveghea?i de aparate parc? nu se sim?eau a?a de bine ca aici cu p?durea s?lbatic? în jur. De câteva ori au fost surprin?i în timpul actului sexual de câteva fete tinere care au început s? râd? zgomotos ?i au fugit ru?inoase.
Dup? ce tot tribul a început s? consume în mod regulat din noua b?utur? în scurt? vreme au ap?rut în vizit? ?i ca s? fac? schimb de m?rfuri ?i al?i oameni din împrejurimi.
La început s-au strâmbat ?i ei dar în cele din urm? a început s? le plac?. Nu a fost nevoie s? ia ?i boabe de cafea cu ei la plecare fiindc? se pare c? arbu?tii de cafea cre?teau ?i pe teritoriul lor.
“Ei bine, eu unul cred c? am f?cut destul, a spus Observatorul doi dup? câteva luni. Cred c? putem pleca lini?ti?i fiindc? am f?cut cam tot ce s-a putut. Le-am dat impulsul necesar!”
“Ai dreptate,” l-a aprobat Observatorul unu ?i au scos naveta din ascunzi? ca s?-i duc? pe orbit?.
În timp ce î?i beau în tihn? cafeaua cu care erau ei obi?nui?i Observatorul unu a spus:
“Am impresia c? Dispecerul te cam simpatizeaz? a?a c? te rog dac? po?i trage ni?te sfori ca peste zece mii de ani când se va face iar vizita de control s? fim tot noi repartiza?i pe planeta asta. Mor de curiozitate s? v?d ce rezultate a dat ideea mea tr?snit?.”
“?i eu sunt la fel de curios,” a spus Observatorul doi, “a?a c? voi face tot ce pot.”
Au reglat cursul de drum spre urm?toarea planet? pe care trebuia s? o controleze dar mintea le st?tea tot la planeta pe care au l?sat-o în urm?.

*

Zece mii de ani trec ca zece mii de clipe mai ales când ai atâtea planete de controlat ?i de adunat fi?ierele vizuale de pe ele. ?i asta pentru c? dup? ce plecau, r?mâneau pe cerul planetelor, cât mai pu?in observate, navete care filmau toate am?nuntele posibile. Trebuiau s? r?mân? cât mai neobservabile, dar pe m?sur? de popula?iile se civilizau ridicau ochii spre cer uneori le vedeau. Cei mai mul?i le numeau Obiecte Zbur?toare Neidentificate dar nu reu?eau s? le afle scopul nici m?car dup? ce au început s? construiasc? ?i ele aparte de zbor.
A fost mai u?or decât au crezut la început s? aranjeze s? viziteze tot ei planeta bucluca?? fiindc? erau o echip? bun? ?i la astfel de echipe li se mai tolerau unele preferin?e.
Imediat cum au ie?it din hiperspa?iu ?i s-au apropiat la distan?a la care puteau capta semnalele de la navetele de observa?ie au început s? le stocheze ?i s? le studieze în acela?i timp.
Pân? au ajuns lâng? Terra, cum o numeau de acum locuitorii ei s-au l?murit cum au evoluat lucrurile.
“Nu ?tiu dac? de la cafea sau nu dar v?d c? au evoluat bini?or,” a spus dup? câtva timp Observatorul doi. Au descoperit energia atomic? ?i au descoperit foarte repede cum s? fac? arme cu ajutorul ei.
Dup? o vreme tot el a început s? vorbeasc? vesel:
“?i de?i nu vorbe?te direct despre noi ?i vizita noastr? se pare c? ceva, ceva tot a r?mas m?car în mituri ?i legende.”
“Nu te cred!” a spus consternat Observatorul unu. “Doar am avut toat? grija din lume. Arat?-mi ?i mie!”
Observatorul doi i-a ar?tat fi?ierul cu cea mai citit? carte de pe Terra.
“Uite aici ce scrie în Biblie, în Cartea Facerii: zeul lor local pe care îl numesc Dumnezeu a f?cut din lut ?i ap? un b?rbat c?ruia i-a dat duh sfânt ?i din coasta c?ruia a f?cut apoi o femeie. Adam ?i Eva, primi oameni, erau goi ?i nu se ru?inau de asta.”
“Exact cum i-am g?si ?i noi pe b??tina?i!”
“Cam a?a ceva,” a aprobat Observatorul doi apoi a continuat. “?i Dumnezeu i-a pus în gr?dina Raiului ?i le-a spus c? pot mânca din toate fructele ?i poamele din gr?din? numai din fructele pomului cunoa?terii s? nu o fac?!”
A mai citit câteva rânduri ?i a început s? râd? în hohote:
“Stai s? vezi cum te descrie pe tine: „?arpele era cel mai ?iret dintre toate fiarele pe care le-a f?cut Dumnezeu pe p?mânt ?i a convins-o prin viclenie pe Eva s? guste din pomul cunoa?terii”
Observatorul unu a bomb?nit doar ?i a citit preocupat mai departe despre cum Adam ?i Eva când au gustat din pomul cunoa?terii li s-au deschis ochii ?i li s-a f?cut ru?ine de faptul c? erau goi ?i s-au acoperit cu frunze de smochin.
“?i-am spus c? trebuia s? lucr?m mai mult la înf??i?area noastr? ca s? nu sem?n?m a?a de mult cu reptilele de pe Terra,” a comentat Observatorul doi.
“Nu prea conteaz? fiindc? miturile nu sunt decât amintiri imperfecte despre întâmpl?ri adev?rate. Uite nu zice nimic c? pomul cunoa?terii ar fi de fapt un arbust ?i c? nu au gustat din el ci doar au b?ut fiertura fructelor.”
Dup? ce s-au apropiat de Terra suficient de mult ca s? poat? observa direct ce se întâmpl? Observatorul doi a comentat mâhnit:
“M? întreb dac? nu era mai bine dac? i-am fi l?sat în pace s? tr?iasc? în Raiul lor fiindc? am impresia c? o duceau mai bine acolo decât în lumea real? în care i-am a dus noi cu experien?ele noastre.”
Observatorul unu a ridicat din umeri ?i a spus în loc de concluzie:
“Oricum am impresia c? ?i cu cafea ?i f?r? cafea tot aici ar fi ajuns numai c? ar fi durat câteva zeci de mii de ani în plus.”