proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

La mormântul lui Badea Rusu, ?ase s?pt?mâni la rând, în fiecare duminic?, s-a f?cut pomenirea r?posatului, a?a cum cere legea cre?tineasc?. În ultima a avut loc parastasul pentru ca sufletul s?u se prezenta atunci, dup? patruzeci de zile, la Dreapta Judecat?. A urmat, în aceia?i zi, pomana de ?ase s?pt?mâni la care au participat aproape to?i b?rba?ii satului. Au fost mai mul?i oameni decât la alte înmormânt?ri unde r?posatul avea familie mare ?i multe neamuri. Vecin?tatea s-a preg?tit din timp. Femeile au strâns atâta f?in? încât au trebuit, apoi, s? bage de trei ori colaci în cuptor. Vin s-a g?sit în butoaiele r?posatului. S-a g?sit ?i fasole uscat?, de câ?iva ani, în pod. Într-o lad? din cas? era ?i un v?l de pânz? ?esut, poate, de mama lui, numai bun de întins prin curte pentru a se a?eza blidele pe el, a?a cum se face la ori ce poman?.
A r?mas în amintirea oamenilor aceast? poman?. Mult timp dup? aceia dac? vroiau s? spun? c? cineva i-a osp?tat bine sau c? la mas? s-au g?sit de toate ziceau „a fost ca la pomana lui Rusu”. Vorba aceasta a r?mas pân? târziu când s-au ridicat al?i oameni care nici nu l-au cunoscut pe acel bade.
Cei din familia lui Niculae a lui Ilin? au ?inut bine minte pomana de ?ase s?pt?mâni a lui Badea Rusu ?i pentru c? în acea zi de iarn? blând? a venit acas? Ilie.
?tiau c? va veni. Au primit carte de la el c? înainte de cr?ciun va fi acas?. Când a intrat pe u?? gata s? nu-l cunoasc? nimeni. Era îmbr?cat în uniform? româneasc? ce p?rea turnat? pe el. Stofa Kaki era fin? ca în hainele unui ofi?er. Cizmele, de parc? le-ar fi lustruit în uli?? înainte de a intra în curte, str?luceau f?r? pic de noroi sau praf pe ele. Centura îi strângea mijlocul sub?ire. Pe umeri cele dou? trese galbene îi spuneau gradul de sergent. P?rul castaniu ?i musta?a îi str?luceau S-a nimerit s? fie acas? ?i Victoria care a sosit de câteva zile în vacan?a de cr?ciun. Femeile au plâns de bucurie. ?i lui Niculae i-au sc?pat, pe furi?, câteva lacrimi.
- Dragul mamei, drag. Pe unde ai umblat, ace?ti ani, departe de noi?
- Las?-l c? va avea timp s? ne povesteasc?
Privindu-l cu ochii s?i de mam? ?i dat seama c? Ilie, al ei, este tot cel de alt? dat?, tot atât de grijuliu fa?? de el, de hainele ?i înc?l??mintea lui. Când era copil îi sp?la hainele nu pentru c? erau murdare ci pentru c? le-a purtat prea mult. N-ar fi putut g?si o pat? cât de mic? pe ele, nici dac? venea de la munci care murd?reau, când lucra cu var ori cu lut înmuiat în ap?. Pe trupul lui ori ce hain? îi venea bine, ca ?i acum aceste haine ale armatei
Au avut timp. Le-a povestit Ilie în timpul mesei ?i apoi pân? noaptea târziu. Cum a fugit împreun? cu al?i camarazi din armata împ?ratului când se ?tia c? acea armat? se va destr?ma poate într-o s?pt?mân?, poate într-o lun?. Nu puteau ?ti când. Au trebuit s? r?spund?, în fa?a unor ofi?eri români, la întreb?ri despre regimentul din care au f?cut parte, despre ce anume au f?cut ei acolo, cu ce arme au luptat ?i dac? cunosc în am?nun?ime cum s? la foloseasc?.
El le-a spus c? nu ?tie mare lucru despre arme dar c? ?tie s? fac? fel de fel de mânc?ri, înc? înainte de a fi luat în armat?. C? în armata împ?ratului a fost luat s? sape ?an?uri pentru c? era beteag la un picior dar acum i-a trecut. C? atunci când s-a aflat c? ?tie s? fac? de mâncare a fost trecut buc?tar la o companie. N-a stat mult acolo ?i a fost luat la popot?, adic? la buc?t?ria care f?cea mâncarea ofi?erilor. Aici a fost f?cut ?ef peste ceilal?i buc?tari ?i a primit gradul de sergent.
- Bine Ilie i-a zis ofi?erul. Vei fi sergent ?i în armata român? ?i te vei ocupa tot cu preg?titul mânc?rii. Dar va trebui s? dovede?ti, într-o s?pt?mân?, c? te pricepi la g?tit a?a cum te lauzi.
Când povestea Ilie, mama îl vedea copil învârtindu-se pe lâng? sob? ajutând-o la f?cutul mânc?rii mai ales în ajunul marilor s?rb?tori. Îi pl?cea b?iatului ?i a ajuns s? se priceap? bine la t?iatul m?runt al cepei, la întinsul ?i chiar la t?iatul t?ie?eilor. De pa?ti el era cel ce t?ia mielul ?i împ?r?ea carnea pentru ciorb? tocan? ?i friptur?. A înv??at s? fac? ceea ce la început nici mam?-sa ?i nici vreo o alt? femeie din sat nu ?tia a face. Din m?runtaiele mielului, m?run?ite bine cu ma?ina de tocat ?i amestecate cu diferite ierburi a f?cut primul drob de miel ce s-a v?zut ?i s-a mâncat vreodat? în satul lor. A citit despre felul cum se face aceast? mâncare într-o foaie pe care a adus-o tat?l s?u într-o prim?var? de la târg din Sibiu. Se numea Foaia Poporului ?i avea într-un col? un titlu „Sfatul gospodinei” Tare s-au mai minunat ai casei de ce a ?tiut s? fac? Ilie dar au hot?rât s? nu mai spun? nim?nui, s? nu-l fac? de ru?ine, c? este priceput la treburi femeie?ti. În schimb i-a mers vestea ce bine se pricepe la t?iatul porcului la preg?tirea caltabo?ilor ?i cârna?ilor, la preg?titul unturii ?i jum?rilor. Înainte de cr?ciun era chemat de familii de b?trâni, mai neputincio?i, s? le taie porcul ?i s?-i ajute la ceea ce se cuvine s? fac? din el.
- ?i le-ai dovedit, dragul mamei, c? e?ti un buc?tar bun?
- Ba bine c? nu. Au început a-?i linge degetele domnii ofi?eri dup? ce mâncau ce le preg?team eu. F?ceam ?i mânc?ri despre care nu se ?tie pe la noi. Citeam într-o carte despre cum se fac. Le spuneam celor doi b?ie?i de la buc?t?rie ce s? preg?teasc? iar eu b?gam în oal? sau crati??.
Le-a mai povestit feciorul cum a înso?it, într-o c?ru??, o companie. De c?ru?? era legat un cazan pe ro?i în care el, ajutat de doi solda?i, f?cea mâncare pentru cei ce luptau ori când nu luptau se aflau mai tot timpul în mi?care. Au ajuns pân? la Tisa. De pa?ti i-au trecut apele. Au trebuit îns? s? se retrag? pân? la Oradea. În var? au început din nou s? înainteze. De data asta cu mai mult spor. Au str?b?tut timp de s?pt?mâni o câmpie întins?. Cea mai mare parte a câmpiei era pustie, nelucrat?, din pricina r?zboiului. Au g?sit totu?i pentru buc?t?ria lor cartofi varz? ?i legume. Din când în când t?iau câte o vac? g?sit? pe la margine de sat. Carnea ei era împ?r?it? cu buc?t?riile altor companii. Lâng? un ora? mai mare, Ke?kemet, au v?zut din dep?rtare o câmpie alb?. Ce s? fie? Când s-au apropiat au v?zut mii ?i mii de gâ?te pe lâng? ni?te b?l?i m?rginite de stuf. Au umplut c?ru?a cu gâ?te pe care le-au legat de picioare. Au avut ce mânca mai mult? vreme. Supe cu gust bun ?i tocan? cu g?lu?te. Pe la începutul lui august au ajuns la Budapesta. N-a mai v?zut pân? atunci, nici nu credea s? existe, un ora? a?a de mare ?i frumos. Pe la margine se vedeau, dup? case, c? tr?iau oameni s?raci. Mai încolo numai drumuri de parc? erau f?cute dintr-o singur? bucat? de piatr?, biserici ?i palate. ?i mul?i oameni ciopli?i în piatr?, unii c?l?ri. Când s-a minunat în fa?a comandantului de frumuse?ile v?zute acesta i-a spus c? acele cioplituri din piatr?, statuile, închipuie pe regii unguri care au st?pânit acele locuri de mai bine de o mie de ani
- Vezi palatul acela mândru de dincolo de apa Dun?rii. ?ti ce este.
- Nu ?tiu
- Este Parlamentul maghiar, adic? palatul st?pânirii de unde se d?deau legile. Ce vezi acolo deasupra lui?
- Ce v?d eu vede oricine. Este steagul nostru românesc
- S? ?tii sergent c? nimeni n-ar fi crezut vreodat? ca acest steag s? se afle pe acest palat. Ro?ul galbenul ?i albastrul este steagul unui popor a c?rui bun? parte a stat sute de ani sub st?pânirea lor. S? ?ii minte ce vezi ?i s? spui a lor t?i când te vei întoarce acas?. Dac? te ui?i bine de steag este legat ceva.
- Da se vede. Ce s? fie oare?
Maiorul î?i scoase, de la cureaua unde-l avea legat, binoclul, îl potrivi uitându-se prin el, apoi mi l-a întins
_- Ei, ce vezi?
M-am uitat un timp apoi am zis
- Domnule maior, cred c? ceea ce v?d trebuie s? fie o pereche de opinci.
- Da sergent. Trufia neme?ilor a fost învins? de opinc?. ?ine minte ce ai v?zut ?i s? le spui ?i altora.
Au ascultat to?i ai casei, ca pe ni?te pove?ti, spusele lui. Fetelor aproape le-au dat lacrimile când povestea despre copiii zdren??ro?i ?i slabi, din Budapesta acelor zile ?i despre recuno?tin?a ce r?zb?tea din ochii lor când primeau bucata de pâine ?i blidul cu mâncare din mâna lui