Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.
Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap
Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.
Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.
Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.
de Nicolae Diaconescu
Pre?ul prieteniei
F?r? prieteni via?a ar fi trist?. Dar oare, eu am avut prieteni adev?ra?i? Am ?tiut s?-i aleg?
Pe Ric? l-am cunoscut stând la coad? s? primesc reparti?ia în C?minul Studen?esc din Regie. De ce l-am agreat? Acum, dup? atâta timp e greu de spus. Poate fiindc? era sociabil, spontan, pontos, iradia numai bun? dispozi?ie.
- Zici c? e?ti arge?ean? ?i n-ai auzit de Dobrin??! Suntem prieteni buni, nu exist? alt fotbalist s?-l întreac? în dribling. Câ?tig?m campionatul!
Ne-am mutat împreun?, camera 507 în corpul G. Eu aveam o valiz? mare din lemn, cu încuietoare, iar el un geamantan din piele. Mergeam împreun? la cursuri, cantin?, la seratele dansante de la sfâr?itul s?pt?mânii ce se ?ineau la celebrul c?min 303. Avea mare succes la fete!
-N?ic? radem tot, nu iert?m pe niciuna! Îmi povestea despre numeroasele aventuri pe care le avusese pân? atunci. Eu eram înc? virgin ?i îl ascultam cu gura c?scat?.
-Când te hot?rî?ti îmi spui, te duc la femei, am o b?bu?? de 40 de ani, mam? ce d? din...E de treab?, vorbesc cu ea...î?i face bine meseria, când vrei s? mergi?
-B? Ric? nu pot, vreau iubire, pasiune, sentiment, cum s? strâng în bra?e pe una care se zbenguie în pat cu tine?
-E?ti prost, dac? n-o vrei pe b?bu?a mea î?i fac cuno?tin?? c-o elev?...
-Mai bine î?i fac eu, frate-meu ?i-a luat gazd? în Cartierul Cotroceni ?i au ?ia o fat?, mortal?, sunt curios dac? ai avea ?i la asta succes, eu am încercat, e un pic mai înalt? ca mine...
Atât i-am vorbit fetei despre Ric?, prezentabil ca un actor de film, inteligent, ?tie totul despre sufletul feminin, c? pân? la urm? a acceptat s? ne întâlnim to?i trei în parcul de la Oper?. Când am v?zut-o ne-am ridicat de pe o banc? ?i-am pornit în întâmpinarea ei. Fata s-a oprit brusc, s-a întors din drum ?i-a iu?it pasul, A întors capul de câteva ori ?i cum noi continuam s? mergem a luat-o la fug?. Abia atunci am r?mas pe loc ?i-am râs de nu ne mai opream. Se apropia sesiunea de examene ?i s? nu mai fim prada a tot felul de ispite ne r?sesem în cap, la piele, a la Cogeac. Probabil asta o speriase.
Cu toat? pierderea podoabei capilare, din cinci examene, prietenul meu a trecut doar unul. Asta mi-a dat de gândit, pân? ?i mama c?reia îi povestisem despre Ric? mi-a spus: împrietene?te-te cu unul mai de?tept ca tine s? ai ce înv??a de la el nu cu unul care vrea s?-?i dea femeia lui.
Parc? eram orb, nu-i vedeam defectele, ?ineam la el mai mult ca la fratele meu. Avea r?bdare s? m? asculte, nu m? lua peste picior de?i lua totul în derâdere, via?a e atât de scurt?, nu-i p?sa c? a picat examenele, le mai dau în var?, în toamn?. Eu nu primeam bani de acas?, aveam burs?, iar pentru micile cheltuieli, dam medita?ii, pe mult, pe pu?in ?i chiar pe degeaba. Primeam recomand?ri de la doamna Haica Felicia, directoarea Liceului Gheorghe ?incai din Bucure?ti, fosta mea profesoar? de matematic? în clasele a X-a ?i a XI-a.
-N?ic?, te rog s-o meditezi ?i pe fata primului secretar de partid al sectorui 4, înva?? bine, dar taic?-s?u o vrea olimpic? la matematic?! Eliza era inteligent?, dr?gu??, dar m? trata ca pe o slug?, nici m?car un pahar de ap? nu îmi d?dea s? beau. M? plângeam de toate astea lui Ric?, iar el, dup? ce m? lua pe dup? um?r, râdea, las c? te r?zbun eu, la ce liceu zici c? înva??? O ag?? ?i o fac s? joace în c?p?stru.
-Nu e de nasul t?u, degeaba te dai mare.
Se apropia sesiunea de examene din var?, iar eu lucram ca un metronom, diminea?a la cinci scularea, la ora ?ase medita?ia unui elev la seral, la 7,30 cursuri la facultate, la ora 15 masa la cantin?, la ora 16 studiu la biblioteca din corpul I, în Polizu, la 20,30 alt? medita?ie... Ajungeam la c?min frânt. Ric? juca barbut, pocher, ...Într-o zi nu mi-am mai respectat programul, nu m? sim?eam în apele mele, m-am întors în camer? pe la ora 17. Ric? îmi inventaria con?inutul valijoarei mele din lemn. M-am repezit în el, l-am îmbrâncit, l-am porc?it, iar el se scuza c? a avut o mic? datorie la un vl?jgan din anul cinci, iar ?sta îi promisese o b?taie sor? cu moartea dac? nu primea banii pân? la ora 18!
Ce-a urmat dup? asta? Evident, l-am scos pe Ric? din sufletul meu, acum îi vedeam numai defectele. De altfel a repetat anul 1 de trei ori, în cele din urm? a fost exmatriculat din facultate ?i a dat concurs la subingineri în Pite?ti. De atunci n-am mai auzit nimic despre el.
Cât despre mine, în anul trei am p??il la fel cu Auslander Erikc, iar dup? ce am terminat facultatea, prietenul meu George, care ajunsese conferen?iar în Viena a spus c?...
Totu?i, dup? ce m-am însurat, am avut cu adev?rat o prieten?, prietenia noastr? a durat 45 de ani, pân? în 3 august 2023.
motto: Pe unde treceam, lasam o urma...
Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.
Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro