proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

HOLBURA

Aceast? povestire este o oper? de fic?iune. Orice asem?nare cu persoane sau institu?ii reale este cu totul întâmpl?toare.

I
Anastasia nu avea s? se bucure prea mult timp de pruncul pe care ?i l-a dorit mai mult decât orice pe lume. L-a n?scut într-o diminea?? de aprilie, în zi de duminic?, de Învierea Domnului, motiv de mândrie ad?ugat la bucuria na?terii în sine. Înc? înainte de a na?te era atat de mândr? de sarcina ei, ?i în aceea?i m?sur? grijulie, f?r? a fi îngrijorat?. Dorindu-?i s? fie totul bine, î?i luase concediu prenatal, cu dou? luni mai devreme decât ?tia c?-i va veni sorocul, desp?r?indu-se greu de micu?ii ei elevi din clasa a II-a, ?tiind c? nu-i va mai avea la clas? niciodat?, fiind hot?rât? s?-?i îngrijeasc? singur? puiul, cel pu?in în cei doi ani de concediu postnatal.
Citise de câteva ori c?r?ile pentru îngrijirea copilului cump?rate dup? primul semn al sarcinii, fiind hot?rât? s?-?i creasc? b?iatul conform celor mai noi prescrip?ii în domeniu. Pân? s? nasc?, s-a suit în ma?in?, s-a dus la ora? la cel mai mare magazin pentru nou n?scu?i ?i vreme de câteva ore a studiat toate piureurile ?i combina?iile de alimente pentru sugari, citind cu maxim interes vârstele de administrare, modul de preparare ?i cantit??ile recomandate, plecând din magazin cu multe borc?na?e colorate, cump?rate doar pentru a i le da so?ului ca model, dac? va trebui s? mearg? singur la cump?r?turi. ?i-a mai cump?rat scutece pentru o lun?, v?ni?? pentru baia pruncului, un set de vase de inox ?i din plastic destinate doar pruncului, haine albe pentru prima perioad? a vie?ii, aspirator nazal, serve?ele umede speciale pentru pielea sensibil? a micu?ului ?i multe alte lucruri necesare pentru îngrijirea ca la carte.
- ?tii c? nu-i bine s? cumperi înainte de a se na?te! - i-a aruncat so?ul, iritat c? a trebuit s? se întoarc? din drum pentru a duce lucrurile în cas?, dar bucuros c?-?i rec?p?tase ma?ina ?i putea s? mearg? ca boierul la cherhanaua dintre b?l?i. Anastasiei nu-i pl?cea mirosul din cherhana nici înainte de sarcin?, dar?mite acum, a?a c? b?rbatul doar i-a spus c? are treab? ?i a plecat. F?cea destul de des acest lucru, acolo era cuibul lor, al celor din prim?rie, pe lâng? ei mai având acces ?i câ?iva b?rba?i din ?coal?, din poli?ie, doi trei patroni cu mici afaceri, întotdeauna doar b?rba?i, dup? spusele lui, dar ?i câteva fete tinere, dup? spusele altora.
Micu?ul Cristian cre?tea repede, plângea pu?in, sânii Anastasiei plesneau de bog??ia laptelui, baiatul râdea mereu, mamei îi râdea de fiecare dat? când era privit ?i mângâiat cu glasul ei, râdea ?i celorlal?i ca r?spuns la vorbele lor incomplete ?i îndulcite.
- Vorbi?i-i normal, nu stâlci?i cuvintele, vorbi?i cu blânde?e dar în cuvinte clare! le spunea înv???toarea vizitatorilor, exasperat? de prostelile ?i mâ?âielile lor.

Anastasia ar fi vrut s?-l boteze la mijlocul lui iunie, în 16, de Rusalii, Sfântul Duh s?-i ocroteasc? drumul în via??, el a zis c?-i prea repede ?i Cristian nu-i un sfânt, în 22 a început Postul Sfin?ilor Petru ?i Pavel, s?rb?tori?i în 29 iunie, a?a c? botezul micu?ului Cristian, fiul Anastasiei ?i al lui Iacob, s-a s?vâr?it în 30 iunie, a doua duminic? dup? Rusalii, Duminica Sfin?ilor Romani.
Anastasia nu era deloc preocupat? de alegerea na?ilor de botez, p?rându-i-se firesc ca na?ii de cununie s?-i cre?tineze pruncul, dar Iacob, primarul comunei, ?i-a invitat ca na?i ai b?iatului pe ?eful de la Regiune cu so?ia lui, alegere care avea s? otr?veasc? ceremonia, doamna de la ora? monopolizând sus?inerea pe bra?e a pruncului întâlnit pentru prima oar?. Cele dou? femei, veri?oara lui Iacob ?i colega de munc? a Anastasiei, înv???toare ?i ea cu vreo zece ani mai experimentat?, s-au dat la o parte lini?tind-o din priviri pe mam?, care-?i cerea iertare prin gesturi expresive. Cristian le zâmbea tuturor, chiar ?i preotul remarcând bucuria din ochii micu?ului, la petrecerea organizat? în pensiunea de pe malul râului nefiind prea mul?i invita?i, Iacob adoptând ideea unei petreceri în grup restrâns, cu invita?i de elit?, aceast? op?iune alterând rela?iile înv???toarei cu colegii ei din ?coal?. Surprinz?toare a fost doar absen?a veri?orilor lui, na?ii de cununie, ca reac?ie la prezen?a ostentativ? a doamnei de la ora?, care avea s?-?i etaleze toat? m?re?ia, cinstind botezul cu mai mul?i bani decât to?i ceilal?i invita?i la un loc, spre neascunsa mandrie a tat?lui, primarul Iacob.
îi spunea în gând mama, fericitului prunc de curând intrat în rândul cre?tinilor, prea mult chinuit de to?i ceilal?i, care, fiecare ?tia cel mai bine cum trebuie crescut un nou n?scut, insistând cu înc?p??ânare s?-i ating? m?car mânu?ele, spre disperarea Anastasiei, când îi vedea dege?elele în gur?, fiind ?i ea chinuit? în aceea?i m?sur?, oprindu-?i îns? orice reac?ie verbal?, dar neputând s?-?i îndep?rteze de pe chip dezn?dejdea ?i ura pentru cei mai mul?i dintre invita?i. striga ea cu ochii ?i cu to?i mu?chii fe?ei,
Nemaiputând suporta ?i-a luat b?iatul întorcând c?ruciorul c?tre ie?ire, în care micu?ul zâmbea necontenit, mirat ?i bucuros, a ie?it din sala petrecerii intrând într-o camer? apropiat? unde erau depozitate b?uturile ?i alimentele destinate invita?ilor, a înghesuit câteva platouri pe alt? mas?, separând masa eliberat? de celelalte, ?i-a luat pruncul din c?rucior, a?ezându-l cu nem?rginit? dragoste pe o p?turic? scoas? din saco?a aflat? pe grilajul dintre ro?i, l-a eliberat din strânsoarea h?inu?elor ?i a scutecului, l-a ?ters cu ?erve?ele umede, frumos mirositoare, i-a s?rutat cu c?ldur? burtica jucându-se cu buzele ?i aerul slobozit cu zgomot printre ele.
îi spunea Anastasia cu voce sc?zut? b?iatului, apoi a?ezându-se pe un scaun a început s? plâng? în hohote abandonându-?i copilul, cu obrajii între palmele fierbin?i.
- Ce-ai femeie? Ai înnebunit? Se uit? lumea dup? tine, ?i tu plângi ca proasta, uitând de copil, au sunat cuvintele lui Iacob, c?rora, Anastasia voia înc?, împotriva eviden?elor, s? le g?seasc? o explica?ie, o justificare.
- Bine Iacob, bine, vin îndat?, înf??ez baiatul ?i vin.
Î?i privea cu triste?e puiul, a închis scutecul uscat cu scaiul lateral, a scos ?i pantalona?ii proaspe?i ?i parfuma?i, i-a tras micu?ului pân? la brâu, jache?ica din bumbac era de neg?sit în saco?a de sub c?rucior, Anastasia izbucnind din nou în plâns, ?i-o dorea cu disperare pe Anastasia cea mic? ?i nevinovat? lâng? ea, fiin?a pl?pând? care a disp?rut într-un crematoriu datorita lui, iubitului ei, profesor pasionat, înc? nep?truns de viermele impasibil ?i du?m?nos al politicii, iubitul ei care era pe val, exploda de energie, voia puterea ?i a dobândit-o cu u?urin??. Anastasia r?m?sese cu totul în urma lui, î?i dorea copila, î?i dorea un copil, a apelat, în urma dezam?girii absolute, a sacrific?rii unei vie?i de dou? luni, pe altarul carierei unui b?rbat abia intrat în politic?, care credea în viitorul lui, în comun?, la Regiune sau chiar la Comitetul Na?ional, b?rbat care-i promitea, atunci, toate bun?t??ile lumii, doar s? scape de copil. A apelat la strategia cea mai simpl? pe care orice femeie o putea adopta, reu?ind s? r?mân? îns?rcinat? ?i rezistând f?r? nicio ?ans? de a fi înduplecat?, tuturor solicit?rilor criminale ale b?rbatului ei, tandru ?i iubitor cândva, arogant ?i dispre?uitor dup? dobândirea puterii locale. În cele nou? luni de sarcin? atitudinea b?rbatului nu s-a schimbat prea mult, oscilând între dispre?ul afi?at pe fa?? ?i o oarecare în?elegere pentru femeia de lâng? el, în?elegere exprimat? cel mai des prin câteva vorbe, expresie a în?elepciunii masculine: >
Vizualizarea dispre?ului ar?tat de Iacob la întoarcerea de la sediu, dezgustul pe care ?i l-a amintit în acea clip?, pe care-l sim?ea de fiecare dat?, a trezit-o pe Anastasia din visul ei, tr?it, ca de atâtea ori, în singur?tate, ?i-a ?ters ochii, a inspirat profund de câteva ori, ?i-a ?ters înc? o dat? ochii, trecând din camera singur?t??ii în sala în care toate îi erau ostile, sau cel pu?in a?a le sim?ea ea. I s-a p?rut de mai multe ori, în timpul cât a mai r?mas la petrecere c? surprinde ?u?oteli ?i priviri acuzatoare din partea mai multor invita?i. i-a aruncat so?ul cu dispre?, trecând mai departe, f?r? îns? s? stârneasc? în inima Anastasiei nici ru?inea scontat?, nici teama prezent? în ultima vreme ca r?spuns la agresivit??ile lui verbale, nici regretele care o încercau tot mai des, nici urm? de reac?ie negativ? la spusele scrâ?nite ale lui Iacob, doar o dorin??, o singur? dorin?? a pus st?pânire pe inima ?i pe mintea ei: s? plece cât mai repede de acolo, s? r?mân? doar ea ?i pruncul ei, s?-l iubeasc? la fel ca pe Dumnezeu, sim?indu-i în aceea?i m?sur? iubirea necondi?ionat?.
F?r? s? priveasc? în urm?, f?r? s? salute pe cineva, a ie?it din sala mare împingând cu grij? c?ruciorul pe sc?rile de la intrare, a str?b?tut cu calm curtea pensiunii, apoi, dup? înc? cincizeci de metri parcur?i în acela?i ritm, când, întorcându-?i privirea nu a mai v?zut pensiunea, a început s? înte?easc? ritmul, ajungând s? alerge, pân? ce a sim?it plânsetele b?iatului, speriat de zdruncin?turile datorate drumului de piatr? ?i vitezei excesive. A încetinit doar pân? când a ajuns la strada principal? asfaltat?, s-a uitat în jur f?r? a în?elege exact unde se afl? ?i cât mai are pâna acas?, a pornit în mare vitez? spre dreapta, c?tre sat, spre stânga începând holdele aurii, pe m?sur? ce înainta recuno?tea locurile tot mai bine, a ajuns la intersec?ia cu monumentul eroilor, a f?cut la stânga, ajungând în fa?a por?ii, dup? trei minute de mers în ritm alert. S-a sim?it în siguran?? doar dup? ce a încuiat porti?a, disp?rând dup? cas?, în zona terasei interioare umbrite ?i r?coroase, datorit? nucului secular ce acoperea toat? curtea. A dus c?ruciorul la umbr?, pe iarba necosit?, dar nu foarte mare dat fiind acoper?mântul iodat al nucului, Cristian dormea, drumul lin pe asfalt, chiar în vitez? aducându-i pruncului lini?tea necesar? somnului, mai ales dup? încerc?rile zilei.
Anastasia se lini?tise ?i ea, sim?ea o transpira?ie rece pe spate, era ud? peste tot, costuma?ul bej cu mânec? scurt? era leorc? de sudoare, s-a a?ezat pe banca ce str?juia pe-o parte masa l?cuit? de stejar masiv, transpira?ia nu contenea, s-a uitat la pruncul care dormea cu bra?ele ridicate si picioarele desf?cute, nu mai zâmbea, era doar lini?tit ?i foarte frumos.
A descuiat u?a privind mereu în urm?, c?tre copil, ?i-a scos toate hainele în prima înc?pere, a ie?it în chilo?i ?i sutien s? le întind? la uscat pe balustrada holului exterior, a intrat în baie sco?ându-?i ultimele haine ?i intrând sub du?ul cald ?i prietenos. A intensificat treptat temperatura apei pâna la limita suportabilit??ii, r?mânând a?a minute în ?ir, apoi treptat a r?cit-o pâna i s-a f?cut frig. Tremurând ?i-a luat halatul de baie f?r? nimic pe dedesupt, ie?ind în curte c?tre c?ruciorul copilului. În momentul în care a v?zut interiorul c?ruciorului, în cateva secunde toat? groaza lumii, ororile cele mai cumplite, spaimele de neimaginat s-au adunat pe chipul femeii, în inima c?reia, înainte de a-?i pierde cuno?tin?a, înainte de le?inul greu care avea s? o ia în st?pânire, o cumplit? vinov??ie a înflorit în câteva întreb?ri: :