proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

A fost în tradi?ia bisericii noastre str?mo?e?ti s? fie ini?iatoarea ?i p?str?toarea unor valori culturale. S? ne gândim la minunata arhitectur? monastic? din Moldova de Nord dar ?i din alte zone ale ??rii, la pictura ei mural? sau la minunatele miniaturi din vechile cronici scrise de c?lug?ri. Primele ?coli au luat fiin?? tot pe lâng? biserici ?i m?n?stiri, din nevoia de a avea slujitori ai altarului care s? poat? citi ?i apoi explica pe în?elesul tuturor Sfânta Scriptur?, de a duce mai departe tradi?ia. De fapt Sfânta Scriptur? ?i Sfânta Tradi?ie sunt Izvoare ale Biserici Cre?tine ortodoxe.
La mijlocul secolului al XIX-lea ?i în a doua lui jum?tate, Marele prelat al românilor ardeleni, Andrei ?aguna, a ini?iat ?i pus în aplicare un vast program ?colar, de la înfiin?area ?colilor poporale s?te?ti, în cadrul c?rora preotul paroh era director, pân? la ?coli de rang superior care preg?teau preo?i ?i înv???tori. Amintim Seminarul Teologic care cu timpul va deveni Institut Teologic transformat ast?zi în Facultate component? a Universit??ii sibiene. Cursul Pedagogic a figurat pân? la Marea Unire din 1918 ca o sec?iune independent? a Seminarului teologic. Acest curs avea menirea, a?a cum ar?ta Marele Arhiereu, s?-i ridice pe credincio?i „din ruginita negur? a ne?tiin?elor la limanul cel lini?tit al ?tiin?elor ?i al lumin?rii”. A stat în aten?ia lui ?aguna ?i apoi a mitropoli?ilor Miron Romanul ?i Ioan Me?ianu ideea ridic?rii unui local în care s? func?ioneze Cursul pedagogic al Seminarului sibian. Nu au reu?it s? strîng? fondurile necesare. Probabil c? a fost prioritar? construirea Catedralei mitropolitane inaugurat? în 1906.
De abia în 1934 s-a pus piatra de temelie pentru construirea impozantului local ce va ad?posti ?coala normal? sibian?, desprins? dup? 1918 din Seminarul ?agunian (urma? ?i el al ?colii, la care a predat Gheorghe Laz?r, atestat? documentar din 1786.) Cu toate c? localul, datorit? noilor condi?ii istorice a fost construit pentru o ?coal? a statului, biserica ortodox? s-a implicat total. Actul a?ezat în temelia cl?dirii arat? clar acest lucru: „…S-a ridicat din temelie acest l?ca? …pe p?mântul d?ruit de neuitatul slujitor al altarului Alexandru Lebu…s-a cl?dit acest a?ez?mânt de cultur? cel mai vechi din neamul nostru cu ajutorul st?pânirii prin osârdia ?i osteneala Înalt Prea Sfin?iei Sale Nicolae, arhiepiscop al Arhiepiscopiei ortodoxe române de Alba Iulia ?i Sibiu ?i mitropolit al românilor ortodoc?i din Ardeal, Banat Cri?ana ?i Maramure? ca sub aripile ocrotitoare ale Biserici str?bune s? creasc? dasc?li vrednici care s? îndrume neamul românesc spre culmile de lumin? ?i de glorie…”
Cu toate acestea în impun?torul local func?ioneaz? ast?zi un Liceu de construc?ii, care nu se deosebe?te aproape cu nimic de ?coala profesional? din care provine. Doar denumirea „Strada Pedagogilor”, pe care este amplasat, mai aduce aminte de destina?ia ini?ial?. Este ca ?i cum pe "Aleea Filozofilor" din Heidelberg ar ap?rea ateliere de vulcanizare
Oare dup? anul 1989 n-ar fi trebuit ca localul s? fie redat ?colii Normale? Acel Alexandru Lebu ?i-a l?sat întreaga avere pentru dezvoltarea înv???mântului pedagogic. Nu de construc?ii. Marele arhiereu ?aguna ?i ceilal?i mitropoli?i ai Ardealului de dup? el s-au str?duit prin fondurile create, cu mult? trud?, s? construiasc? un local corespunz?tor pentru ?coal?, ca “fiic? a bisericii” Actul a?ezat în temelia cl?dirii, din care am citat mai sus, are valoare testamentar? fiind semnat de ?eful statului de atunci, de mitropolitul Ardealului ?i de alte oficialit??i ale timpului.