Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Apologia canaliz?rii dup? Grigore

de Sorin Stoica

Nea Grigore a c?zut prima oar? în canal ca ?i cum se cade într-o curs? pervers?: f?r? s? realizeze ce-i cu el ?i f?cându-?i cruce odat? ajuns în fundul gropii. Era în iarna lui '88. Ninsese cu câteva zile înainte. Pe drumul spre cas?, de la Sala Radio, unde lucra pe post de mecanic de între?inere, se oprise s? ia pâine de la pr?v?lia de vizavi de Pia?a Matache, ca de obicei. Rar g?sea pâine cald? la orele dup?-amiezii, a?a c? în ziua cu pricina a z?bovit la col? s? se bucure în tihn? de o mu?c?tur? zdrav?n? din pâinea aburind?. Poate luat pe sus de pl?cerea gustului sau poate pentru c? a?a îi era scris, nea Grigore nu a observat capacul pus doar pe jum?tate pe gura de canal din col?ul pr?v?liei, a c?lcat pe el, acesta a basculat ca un mecanism de capcan? ?i l-a livrat pe nea Grigore g?urii nea?teptate. Nici acum, dup? treizeci ?i cinci de ani, nu e sigur c? s-a lovit la cap. Sau nu vrea s? spun?. Cert e c?, odat? ajuns în gaur?, nea Grigore ?i-a întâlnit toate rudele plecate dintre cei vii. St?teau bunici ?i str?bunici acolo, holbându-se la el, ?i chiar ?i un v?r mort în accident ?i nu ziceau nimic. El nu s-a speriat dar ei erau un pic surprin?i. Nimeni nu a scos un cuvânt, era pace ?i lini?te. Dragostea se sim?ea groas? de s-o tai cu cu?itul, atât de prezent? c? ?i azi vorbe?te de ea nea Grigore. De atunci, zona dintre Sala Radio ?i Pia?a Matache nu s-a schimbat prea mult dar nea Grigore e de zece ani pensionar ?i nu mai are de ce s? treac? pe acolo. Pr?v?lia de pâine nu mai exist? dar canalul, da. Nea Grigore se duce ?i se preface, cel pu?in o dat? pe lun?, c? e neatent ?i cade în el. Familia îi e mereu acolo ?i dragostea la fel, groas? ?i adânc?. Între timp, ?i nevasta îl a?teapt? acolo, în fundul gurii de canal, ?i p?rin?ii, ba chiar ?i Petre, fiul pierdut într-un r?zboi care nu era al lui, în Afganistan sau Irak, nici nu mai ?tie. Nea Grigore e aproape singur pe lume de nou? ani. Când canalul vie?ii sale va disp?rea, atunci va fi complet singur, ceea ce nu are de gând s? suporte. Se teme; RADET-ul a pus deja un aviz în zon?, se anun?? lucr?ri serioase. Nea Grigore nu e bolnav ?i asta îl preocup?: longevitatea ar fi insuportabil? dac? nu i-ar mai putea vedea pe cei dragi. Ca preven?ie, ?i-a achizi?ionat de la un anticariat "Mic tratat de sinucidere" ?i cite?te în ziar, când ?i când, reclamele pompelor funebre de sector. Nu de alta, dar ar vrea s? lase totul în ordine.

Sorin Stoica (sorinucu) | Scriitori Români

motto: S? m? la?i!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro