proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Era lini?te. În aer pluteau fâlfâirile aripilor licuricilor, amplificate de luminile rotitoare care sc?pau spre zenitul negru. Ůl Tět mergea spre libr?rie, îngîndurat, ap?sat de ultima comand? primit?. S? spunem c? Ůl Tět avea o mic? afacere în cartierul P?durea Lěc, cea care primise numele de la licurici, insectele fosforescente care au construit cartierul la marginea de vest a p?durii. Da, da, licuricii au ridicat cartierul folosind razele de lumin? pentru a lipi c?r?mizile zidurilor între ele, a?a cum spun legendele, acum vreo 12000 de ani. De atunci, cartierul a cunoscut perioade de înflorire, dar ?i ruin?, cum s-a întâmplat, de exemplu, în vremea invaziei barbarilor Icůt Iů. Icůt Iů erau un popor f?r? limb?, f?r? sistem de scriere, creat se pare pentru a domoli avântul florilor de m?r care, cuprinse de frenezia împerecherii cu lumina soarelui, produceau frumoase amintiri pe unde î?i trimiteau miresmele s? exploreze. Ei mai tr?iau acum doar în cartierul Alb, în num?r atât de mic, încât nici nu ?tiau dac? mai tr?iau. Oricum, lucrul cel mai plin de certitudine care se manifesta printre ei era acela c? uitau orice cu excep?ia actului de a respira, probabil pentru c? acesta era, totu?i, un act involuntar, concludent prin prisma principiului evolu?iei a?a cum fusese definit de savantul Lůt Nŕvŕs în secolul I al Epocii Descoperirilor: "Nodul sinapselor verzi este suma integrat? a sinapselor albastre ?i portocalii pe care fiecare fiin??, indiferent de specie, le mo?tene?te pe linie matern?." Pentru un profan aceast? defini?ie pare lipsit? de con?inut, dar la ea s-a ajuns dup? secole de experimente asupra barbarilor Icůt Iů, deoarece, la începuturile civiliza?iei, to?i savan?ii f?ceau parte din poporul Isňěrůc ?i cu greu se puteau pune de acord asupra cercet?rilor. A fost nevoie de Revolu?ia Robotic? din Epoca Descoperirilor pentru a se finaliza cu o nou? întrebare Marea Întrebare care a între?inut aprins? flac?ra ?tiin?ei timp de dou? milenii: "De unde?" s-a transformat în "Unde?".
În fine, s? revenim la povestea noastr? despre Ůl Tět. Da, era preocupat de ultima comand?, primise o cerere pentru un titlu care s? fac? posibil? trecerea din lumina zorilor direct în penumbra amurgului f?r? ca timpul s? curg?. Aaa, nu v-am spus!? Ůl Tět se ocupa de crearea titlurilor, era, de fapt, singurul creator de cuvinte care reu?ea s? le transforme în titlurile perfecte, asigurând astfel, ceea ce, de aproximativ 9000 de ani, se numea Marea Îmbinare a Realului cu Lumea Ideilor, culoarul dintre existen?e care p?stra neschimbat? Crea?ia, f?cea ca Sferele Primordiale s? r?mân? în Cuvânt. Cine este familiarizat cu istoria simbolurilor recunoa?te imediat un titlu, dar ?tie c? for?a acestuia cre?te exponen?ial la contactul cu lumina, în func?ie de unghiul dintre vocale ?i arcul de punct în care timpul sta?ioneaz? ca o briz? bâzâit? de aripile licuricilor.
Când ajunse la libr?rie, Ůl Tět observ?, în treac?t, cum un licurici cu o arip? îngreunat? de polen se str?duia s? nu risipeasc? lumina care aproape îi înconjurase cealalt? arip? ca o pânz? de p?ianjen, dar fiind foarte înclinat? înspre unghiul dintre cea de-a doua consoan? ?i prima vocal? fix? a piciorului drept. "Cântarea concomitent? a umbrei ?i culorii amurgului când speran?a zorilor se stinge prin exclama?ie ", îi sclipi, brusc, în minte lui Ůl Tět, iar el tres?ri, speriat parc? de cât de simplu ajungea în ultima vreme la titlurile perfecte. Sim?ea c? nu era necesar? încercarea titlului, ?tia c? acesta va oferi deplin? satisfac?ie clientului ducându-l în locul dorit.
În a patra zi de la crearea titlului, o ?tire anun?a pe prima pagin? a cotidianului ?tirea c? la grani?a timpului cu vremea str?veche s-a înregistrat deschiderea unui drum de culoare verde, ceea ce înseamn? c? Nodul sinapselor verzi ?i-a primit ofranda, iar lucrurile, cel pu?in pentru un an, se vor desf??ura sub semnul st?rii de bine pe planet?.