Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Pablo Escobar din Mizil

de Sorin Stoica

Într-o zi am urmărit un om pe stradă de dimineața până seara. De fapt câteva ore l-am pierdut, atâta cât a intrat în trei-patru case, una dintre ele probabil find a lui. L-am ales așa cum alegi un loz în plic, din grămadă, fără vreun motiv anume. Era un domn de vârstă medie, de înălțime medie și înfățișare medie, mai mult ca sigur și de clasă medie. Tipica persoană pe care, dacă nu-ți propui sau n-o cunoști, n-o vei remarca niciodată pe stradă. O ființă ștearsă, perfect gri. Dincolo de gesturile normale pe care le-a făcut cât l-am urmărit, cum ar fi un scobit în nas, un scărpinat în cap și un pipăit de ouă, victima mea n-a făcut nimic special. A băut o cafea pe o terasă, a dat vreo trei telefoane, a mâncat o pizza după prânz și s-a uitat după fundurile a câtorva trecătoare. Cât mi-a scăpat din priviri intrând în trei-patru case am băut și eu o cafea, am mâncat chiar o pizza. Spre seară m-a apucat dezamăgirea realizând că am ales să urmăresc toată ziua cel mai plictisitor om din lume, de la care n-am învățat absolut nimic. Am mers acasă și am încercat să adorm fără succes. După miezul nopții am aprins televizorul pe BBC exact la o știre despre cel mai căutat traficant de droguri de pe fața pământului scăpat de CIA și Interpol nu se știe unde în lume. Din portretul robot arătat mare la televizor am constatat că omul anost pe care-l urmărisem toată ziua era traficantul căutat de jumătate de planetă. Și dezamăgirea mi-a pierit, la fel și insomnia. Eram sigur că mă pricep la oameni!

Sorin Stoica (sorinucu) | Scriitori Români

motto: Să mă lași!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro