Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Femeie plângând, rezemat? de tocul u?ii

de Draganoaia Alexandru

-Ce frumoas? e?ti…
Vede c? deasupra buzei de sus are o cicatrice...
- Este din copil?rie semnul ?sta?
-Nu, din pumnul so?ului. A dat atât de tare c? mi-a trecut dintele prin buz?...
Tina î?i pleac? privirea...Mitu? continu? s? o mângâie. Trece u?or peste semn, iar ?i iar... Femeia întoarce pu?in capul. Buzele ating degetele b?rbatului, podul palmei... El se întinde, o s?rut? pe ochi, pe frunte, pe p?r. R?mân o vreme îmbr??i?a?i f?r? s? spun? un cuvânt.
Mirosul ei îl îmbat?... Se las? moale în bra?ele lui.
Sunt în picioare. Tina se r?suce?te… O cuprinde prin spate, îi s?rut? gâtul, lobul urechii...
Ea las? capul pe bra?ul fotoliului... Cu o mân?, dintr-o singur? mi?care î?i trage blugii în jos... Cu aceea?i mân? îi deschide fermoarul ?i, din dou? mi?c?ri, b?rbatul este în?untru…

A doua zi:
-Victor e acas??
-Nu, zice Tina zâmbind deschizându-i u?a, ?tii bine c? e schimbul doi.
-Mi-a fost dor de tine.
-?i mie de tine.
Se strâng în bra?e. Trupurile se pip?ie... O desface la blugi.
-Stai s?-mi pun o fust?.
Mitu? intr? în sufragerie. Descheiat se a?az? pe canapea. Femeia vine deasupra lui. Îl cuprinde încet-încet pe toat? lungimea. Tremur?. Geme u?or. B?rbatul îi s?rut? sânii. Ea se ridic?, se apas?, se ridic?, se apas?, iar ?i iar. Î?i încordeaz? ?oldurile. Respir? din ce în ce mai greu. Încol?ce?te bra?ele pe dup? Mitu. Icne?te scurt. Se împinge peste el. Un timp r?mân a?a. Mitu? o mângâie, ?inând-o strâns.
-Ce rapizi suntem, ?opte?te ea aproape râzând.
Nu r?spunde. Continu? s? o mângâie.
-Mmm, ai ceva bun aici, cred ca prietena ta e fericit?... Ai prieten??... Hai, gata, înceeet, afar?...
R?mân pe canapea ?inându-se în bra?e...
-Vreau s? vorbim despre noi...
-Scumpule, nu exist? "noi" ?i nu va exista... S? ne bucur?m unul de cel?lalt... Atât vreau...
Întin?i, se privesc în t?cere...

La plecare:
- Mul?umesc c? ai fost dr?gu? cu mine...
Se lipe?te de el:
-Tot mare e?
Se las? pe genunchi, îi descheie pantalonii... Mitu încerc? s? o prind? de umeri:
- Nu trebuie...
- Dar nu pentru c? "trebuie"...
B?rbatul o mângâie pe cap, î?i trece degetele prin p?rul ei fin..

S-au iubit o vreme, cum ?i pe unde au apucat..
Într-o zi:
-M? despart de Victor. R?mân cu apartamentul. El a luat ma?ina ?i televizorul color. S-a mutat deja.
Mitu d? s-o ia în bra?e...
-Nu, te rog... Am probleme... Merg la psiholog...
- Dac? pot s? te ajut...
- Ar fi ceva... Vrei s? dormi la mine o zi, dou?, nu ?tiu... Dar f?r? s? facem…

Doarme f?cut? ghem în bra?ele lui. Uneori, noaptea, merge în baie ?i plânge…

- Mitu?, va trebui s? pleci! Azi! Încep s? m? obi?nuiesc cu tine…
- E r?u daca te obi?nuiesti cu mine?
- Tu nu în?elegi c? nu e bine ce facem?
Mitu îi cuprinde picioarele, începe s? i le s?rute. Se las? ?i ea pe vine. Amândoi sunt în genunchi, în hol…
- Dragul meu, trebuie s? pleci. Tu e?ti bun. Am s?-ti fac via?a un calvar… Nu te merit…
- Nu plec.
- Nenorocitule, ie?i dracu’!

Femeia plânge rezemat? de tocul u?ii… Coborând sc?rile, pa?ii lui Mitu? se aud departându-se.

Draganoaia Alexandru (deagublues) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro