Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Curentu

de Rodean Stefan-Cornel

De mai bine de dou? s?pt?mâni, via?a domnului Sebastian Apostoaie, profesor pensionar de 66 de ani, este dat? peste cap din cauza unei probleme de s?n?tate care l-a luat prin surprindere exact într-un moment în care starea sa general?, psihic? ?i fizic?, era mai mult decât mul?umitoare. Dar, despre ce este vorba?

Dup? ce timp de dou? zile, la sfâr?it de s?pt?mân?, a resim?it dureri de cap inexplicabile, lunea diminea?a ?i-a dat seama c? are vedere dubl? ?i alte tulbur?ri vizuale. În acel moment nu a mai stat pe gânduri, ?i-a luat so?ia ?i, cu un taxi, s-a prezentat la Urgen?e.
Acolo a fost primit foarte bine, în scurt timp s-a stabilit diagnosticul „pareza nervilor oculomotori stânga” ?i, tot în timp relativ scurt, s-au eliminat (cel pu?in pentru moment) ?i principalele cauze major care, de obicei, dau asemenea necazuri. Mai r?mânea, totu?i, s? fie planificat la un examen RMN, la cel mai performant aparat din ora?, a?a c?, pân? atunci, a fost internat la Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar pentru a fi ?inut sub observa?ie, continuarea investiga?iilor ?i tratament.

În salon – via?a obi?nuit? din spital, din care nu lipsesc nesfâr?itele vizile ale apar?in?torilor, rudelor mai îndep?rtate, prietenilor, colegilor, vecinilor, to?i venind înc?rca?i cu mâncare, fructe, sucuri, ap? ?i, bineîn?eles, cu p?reri ?i sfaturi.

La bolnavul din dreapta, de lâng? u??, vine so?ia. Omul a fost internat în urm? cu o s?pt?mân? în stare grav?, este diabetic, a f?cut al doilea accident vascular cerebral, dar s-a recuperat miraculos. La vizita de diminea?? doctorul i-a spus c? mâine îl externeaz? ?i c? de acum înainte va trebui s? ?in? mai bine sub control diabetul, s? aib? grij? la hipertensiunea arterial?, s? m?nânce conform regimului stabilit ?.a.m.d. Bineîn?eles c? so?ia lui era informat? cu toate aceste probleme dar, înainte de plecare, începe s?-l dojeneasc? pentru cu totul altceva:
- Vai, Nicule, ai v?zut ce ne-ai speriat?! Nu ?i-am spus de atâtea ori s? nu mai stai în curent? Vrei s? paralizezi de tot, s? fii o legum? pentru toat? via?a ?i s? ne chinui ?i pe noi? Gata, dup? ce ie?i din spital, stau eu cu ochii pe tine, dac? tu nu ?tii s? te fere?ti de curent!
Adic?, nici vorb? de diabet, de hipertensiune, regim alimentar, curentul a fost ?i r?mâne principalul pericol!

Pentru a nu mai fi martor la asemenea discu?ii, domnul Apostoaie î?i ia telefonul de pe noptier? ?i iese pe hol. Face doar dou? ture dus-întors ?i este abordat de o femeie slab?, strâmb? ?i tremurând?:
- Domnu, nu v? sup?ra?i, nu ?ti?i cât e ceasul?
- Dou?sprezece f?r? un sfert, îi r?spunde Apostoaie, v?dit f?r? chef de conversa?ie.
Dar doamna insist?:
- V?d c? ave?i probleme cu ochii, v-a tras curentu?
- Nu ?tiu doamn?, acum se investigheaz? problema, aici noi trebuie s? ne l?s?m pe mâna doctorilor, ?tiu ei ce fac!
- L?sa?i, c? ?i eu m? chinui de vreo zece ani cu nenorocitul ?sta de parkinson, de când am fost la înmormântare la t?ticu – Dumnezeu s?-l ierte! – ?i îi tot spuneam lu b?rbatu-meu: „Dorele, mai închide ?i tu geamul ?la de la ma?in?, c? m? înnebune?te de cap curentu!”. Domnule, lua?i seama, curentu e dat dracului, face ravagii în corpul omului!

Apostoaie d? s? intre în salon, ca s? scape de femeie, când îi sun? telefonul:
- Salut, Sebi, m?i b?trâne, sunt colegul t?u de facultate, Dan Vasile, nu am vorbit de mult la telefon cu tine, dar am auzit de pe la al?i colegi c? ai probleme cu ochii, cic? te-ar fi tras curentu. Ia zi, ce mai faci, cum te sim?i? De unde ai luat curentu al? nenorocit?
- M?i Dane, ce s?-?i spun, sunt la o clinic? de neurologie, spital universitar de urgen??, aici sunt medici foarte buni, cu metode de investigare moderne, nu se ?tie, deocamdat?, cauza, dar am început un tratament care se pare c? d? ceva rezultate, mici dar vizibile, spun ei.
- Da, m?i, bine, nu te mai obosesc acum, las? c? te mai sun eu dar, ascult? la mine: „La anii no?tri mai trebuie s? ne uit?m ?i prin buletin. Asta e! ?i, aten?ie: buletinul ?i curentu nu iart?! Ha, ha, ha!”

Sebi Apostoaie închide telefonul ?i intr? din nou în salon. Între timp a fost adus? masa de prânz. Vecinul din fa??-stânga ia o lingur? de sup? ?i r?spunde, apoi, precipitat, la telefon:
- Ddda... cumpo... cum zici? ?i eu m-am ggâdit la fel, tiam eu, ai deptate, asa ete!
Apoi, radios, c?tre ceilal?i bolnavi:
- Ggata... m-am ll?muit! S-a uitat... fiica mea pe itenet si a afat... c? pobemele mee... sunt de la cuent!
La care, domnul Apostoaie nu se poate ab?ine:
- P?i, domnule, azi diminea?? doctorul ?i-a spus c? ai f?cut un accident vascular cerebral, care s-a v?zut ?i la computer tomograf.
- Si... acidentul... ceebal de la ce... a fost f?cut?
- Cum de la ce? De la tensiunea foarte mare, doar ?i-a spus doctorul!
- Donule... m? înebue?ti, nu în?eegi... c? ?i tesiunea... tot de la cuent a fost? Itenetul stie acum tot, mi-a spus... fiica mea, ?i s? stii... c? nu e poast?!
?i, mai luând o lingur? de sup?:
- Mâcaea... ata nes?at?... n-ae... niciun gut! Ae cineva... nite sae?

La bolnavul din stânga vine sora sau cumnata, o femeie gr?su??, debordând de energie, cu aerul c? ?tie tot ?i este foarte sigur? pe ea. Drept pentru care, îi cânt?re?te din priviri pe to?i bolnavii din salon ?i îi încurajeaz?: „O s? fie bine! Dumnezeu este mare!”
Apoi se n?puste?te asupra fratelui (cumnatului):
- Ia zi, tensiunea ?i-au mai luat-o, c? la internare aveai 21 cu 12?!
- Da, mi-au luat-o în fiecare zi ?i mi-au spus c? e mult mai bun? ca la început.
- Cât ai avut?
- Ieri a fost 14 cu 8, iar azi 13 cu 8.
- ?i ?i s-a spus c? asta de azi este bun?? Cine ?i-a luat-o?
- Un doctor tân?r, care face ucenicie, nu ?tiu cum se nume?te...
- A, da, este rezident, nu ?tie!
?i, uitându-se spre to?i în salon:
- V? zic eu, am o prieten? foarte bun?, asistent? cu mare vechime, care m-a l?murit cum e cu tensiunea. Cea mai bun? tensiune este 12 cu 7. Bun? este ?i 13 cu 7. Nu este rea nici 14 cu 7 sau 14 cu 8. Dar, m?i oameni buni, 13 cu 8 este ca-tas-tro-fa-l?!! Asta arat? c? în organism este o infec?ie puternic?! Doamne fere?te, te internezi cu o problem? ?i dai de altele! De fapt, nici nu ar fi de mirare s? fi p?truns în salon vreun virus, la ce curent este aici! Ave?i grij? la curent, domnilor!

Tensiunea fiind prea mare în salon, domnul Apostoaie iese pe hol. Sun? telefonul. Un prieten bun îl ia la rost:
- Vai, m?i Sebi, de ce n-ai avut grij? de tine, nu ?i-am spus c? e?ti b?gat în prea multe treburi ?i te obose?ti prea tare? Cum te mai sim?i? Ce ?i-au g?sit? Eu, repet, cred c? toate astea ?i se trag de la faptul c? munce?ti prea mult la calculator.
- Sandule, mul?umesc pentru grij?, dar s? l?s?m doctorii s?-?i fac? treaba ?i s? se pronun?e. Oricum, nu cred c? este de vin? calculatorul.
- Sau, poate, te-a tras curentu!
- M?i, m-a?i înnebunit cu to?ii cu curentu vostru! – r?bufni Sebi. Eu, oricum, nu prea stau în curent, nu am aer condi?ionat nici acas? nici în ma?in?, în ultima vreme nu am f?cut niciun drum lung cu geamurile autoturismului deschise, nu am stat mai mult în niciun loc public cu aerul condi?ionat aproape de mine... Ce tot îi da?i cu curentu??

***

În sfâr?it, vine ?i ziua extern?rii din spital a domnului Apostoaie. Medicul se mai uit? o dat? în ochii lui, îi plimb? cioc?nelul prin fa??, sus-jos, stânga-dreapta ?i spune mul?umit:
- Da, este mai bine, se mi?c? ?i stângul. La RMN-ul de ieri nu s-a v?zut nimic deosebit, ast?zi pleca?i acas?, lua?i medicamentele prescrise ?i, cu mult? r?bdare, în câteva luni, sper?m s? se amelioreze substan?ial vederea dubl?. Mai e ceva?
- ?i, totu?i, domnule doctor, care s? fi fost cauza?
Întrebare la care domnul medic primar, lector universitar, doctor în ?tiin?e medicale, a r?spuns senin, sub privirile reziden?ilor care-i sorbeau înv???tura:
- V-a tras curentu...

Rodean Stefan-Cornel (rodean) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro