Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

A venit circul

de Maria Tirenescu

Într-o zi, în parcul ora?ului era agita?ie. Printre curio?i, eram câ?iva copii, alerta?i de un coleg care locuia pe Obreja.

În partea dinspre cl?direa care apar?inuse unei familii nobile din V?eu, unde era acum sediul Comitetului Or??enesc al Partidului Muncitoresc Român ?i Uniunii Tineretului Muncitoresc, se instala tiribomba sau lighispirul ( Tata îmi spunea c? nu e corect linghispir, ci ringhi?pil, pentru c? în german? se spune ringelspiel.) ?i un carusel cu c?lu?i ?i cale?ti. În apropierea lor erau câteva construc?ii mai mici, în unele dintre ele se ?ineau spectacole.

Am fost într-o zi, înso?it? de tata, s? v?d menajeria. Am v?zut acolo câteva animale. Nu ar?tau prea bine. V?zusem animale mai bine îngrijite. Am vrut s? v?d lupul. Citisem pove?ti ?i voiam s? m? conving c? descrierile erau corecte. M-am apropiat de cu?ca în care se afla un animal care sem?na cu un câine, pu?in mai mic, sur ?i ciufulit. Lâng? el mirosea foarte urât. Atunci am în?eles de ce îl evit? caii.

Am p?r?sit menajeria ?i am trecut prin fa?a unei bar?ci în fa?a c?reia o persoan? f?cea reclam? spectacolului. Tata se oprise s? discute cu cineva. I-am spus c? vreau s? v?d spectacolul. Mi-a luat bilet ?i m-a condus pân? în sal?. Mi-a spus c? m? a?teapt? afar?.

În ce consta spectacolul? Pe scen? era o fat? care ?edea pe o perini??. Mâinile ei erau nedezvoltate. Le ?inea pe lâng? trup. Prezentatoarea ne-a explicat c? fata a înv??at s?-?i foloseasc? picioarele ?i acum reu?e?te s? fac? lucrurile pe care le facem noi cu mâinile chiar mai bine decât mul?i oameni s?n?to?i. Fata ne-a ar?tat cum se piapt?n?, cum î?i aranjeaz? coafura. Apoi a luat dou? andrele ?i a tricotat câteva rânduri. A luat apoi o papiot?, a b?gat a?? în ac ?i a cusut pe un gherghef. Lucrul ei ar?ta foarte bine. A încercat s? r?spund? unor întreb?ri venite din public, dar vorbea destul de greu ?i nu se prea în?elegea. Am aplaudat ?i am l?udat ambi?ia ?i voin?a ei.

Am ie?it din sal? foarte bucuroas?. Fusese ceva foarte interesant. Nu aveam chef de alt spectacol. Tata m-a întrebat dac? vreau s? merg la tioribomb?. Nu voiam. Îi vedeam pe cei care se învârteau în lan?uri, roata se învârtea destul de repede, erau lega?i, asigura?i curajo?ii din aer, dar eu aveam o re?inere. Dac? se desprinde din cârlig un scaun, ce se întâmpl? cu persoana aflat? în scaun? Ar putea s? zboare departe ?i s? cad? pe undeva... N-am întrebat nimic. Mi-am amiuntit de artificiile de la Constan?a. M? bucuram c? nu a c?zut nimeni.

Dac? am refuzat s? „m? dau în lan?uri”, tata mi-a ar?tat caruselul cu c?lu?i ?i cale?ti, mai potrivit pentru vârsta mea. Aveam doar opt ani. M-am a?ezat într-o calea?c? ?i-i f?ceam tatii semn cu mâna. Mi-a pl?cut acolo.

Mai era în parc o barac? în care organizaser? un muzeu. Am intrat cu tata. Am v?zut fluturi, gâng?nii, ?erpi formoliza?i, animale defecte: cu dou? cozi, cu dou? capete... Dar toate erau în borcane cu formol. Ce m-a împresionat? Un mulaj din gips în care se vedea cum sunt strânse m?runtaiele unei persoane care poart? corset. Atunci mi-am spus c? e mai bine s? fiu s?n?toas? decât s? m? chinui s? ar?t altfel decât sunt. Prin?esele ?i doamnele din film se chinuiau s? arate foarte bine purtând haine la mod? în vremea lor. M? bucuram c? moda s-a schimbat, c? lumea a în?eles cât de important? e s?n?tatea.

Fragment din cartea "De mân? cu tata", aflat? în lucru.

Maria Tirenescu (Miorița Alba) | Scriitori Români

motto: un om intre oameni

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro