Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Hotel Tranzit

de Emil Iliescu

Paul nu p??ise niciodat? prin sanctuarul cast al iubirii adev?rate, fiindc? mo?tenea – se întreba mereu de la cine – o emotivitate, uneori, exacerbat? în fa?a femeilor. Nu sem?na din acest punct de vedere cu Benone, taic?-s?u fiind un arm?sar ce nu se d?dea în l?turi de la nicio form? de rut. ?i-a amintit de prima sa experien?? sexual?. Nu trecuse prin curtea Sidoniei, c?ci ?tia c? acolo Darius avea bon de ordine permanent. Prin depoul de tramvaie nu c?lcase niciodat?, c?ci ?tia c? exista riscul de a te pricopsi cu o blenoragie înfloritoare. A?a c? taic?-s?u i-a aranjat o partid? de sex. Lui Paul i-a stat inima în loc, când Benone l-a anun?at evenimentul. O emo?ie fireasc? pentru vârsta lui, dar deloc benefic? în cazul unui b?rbat, a pus st?pânire pe el. Benone i-a dat dou?zeci de lei. Bani mul?i pe atunci. Trebuia s? ajung? la o ceasornic?rie, pe la Kog?lniceanu. Marius, ceasornicarul, îl va pune în leg?tur? cu o fat? de-a lui. Bun? la toate. Lui trebuia s?-i dea cincisprezece lei. Era treaba lui cât îi va da din ei fetei. A?a a ?i f?cut Paul. A întâlnit în ceasornic?rie o fat? cu alur? de ??ranc?, ce c?uta abil s? ascund? genealogia-i s?rac? în spatele unui machiaj strident ?i al unei fuste îngrozitor de scurt?. La vederea pulpelor ei trandafirii, inima lui Paul a început s? galopeze ca un arm?sar pe ultima turnant? a turfului de la Ploie?ti. Trebuia, împreun? cu fata ?i cei cinci lei r?ma?i s? ia un taxi pân? la hotelul unde Marius avea o camer? închiriat? pentru astfel de aventuri urbano-sexuale. Dar fata, o chema Lina, i-a spus lui Paul c? pot merge ?i pe jos ?i i-a în?f?cat banii pentru cursa cu taxiul. Au mers cam o jum?tate de or? pân? la micul hotel, aflat în spatele teatrului de Operet?. Hotel Tranzit. Paul se blestema în gând c? datorit? apetitului s?u pentru mâncare fundul îi atârna ca o cocoa?? de dromader. Înainta cu greu prin aglomera?ia de pe bulevard ?i tr?gea cu ochiul din când în când spre fundul apetisant al fetei. Transpirat ?i sleit de puteri, aproape gâfâind, au ajuns la hotel. Fata era cunoscut? la recep?ie. Au urcat pân? la etajul trei. Nu erau lifturi. Paul transpirase ca Bikila Abebe, campionul etiopian de la maraton. Cauza era simpl?. Drumul lung pân? la hotel, emo?ia încuibat? în piept, ner?bdarea de a ajunge c?lare pe tip?, a?a cum îi f?cuse instructajul Benone. Plus surplusul de osânz?, pe care-l purta pe sub piele ca o reminiscen?? pantagruelic?. Dar planul de acas? nu s-a potrivit cu cel din târg. Ajun?i în camer?, Lina ?i-a adus aminte c? nu mai are ?ig?ri. Paul i-a spus cu o voce timid? c? nu mai are bani. Fata l-a privit cu un infinit dispre?: “ Tac’tu nu te-a înv??at s? fii cavaler cu femeile? Ai venit cu mâna-n cur, tandea pe mandea, doar banii de regulat?”
Paul a îng?imat ru?inat c? mai are în n?dragi un leu, dar sunt pentru tramvai. S? se întoarc? acas?. Fata s-a încruntat la el ?i i-a spus cu o voce r?stit? s? coboare ?i s?-i ia de ei ?ig?ri. ?tie recep?ionerul ce fumeaz?. Cu capul plecat în p?mânt, Paul a coborât, apoi a urcat din greu treptele. Ajuns în camer? a g?sit-o dezbr?cat?, întins? pe pat ca un cadavru la o autopsie, fiindc? în ochi nu i se citea decât o lumin? rece, indiferent? la ceea ce va urma. Când i-a întins ?ig?rile, Lina s-a strâmbat ?i i-a spus: “ Ai transpirat ?i pu?i ca un porc! Intr? ?i f?-?i un du?!” Paul a intrat în baie, s-a dezbr?cat ?i a p??it în cada mic?, de un aspect incert. Deodat? s-a auzit un r?cnet. Lina s-a ridicat în capul oaselor ?i a strigat: “ Ce s-a întâmplat, b?, n?t?r?ule!” “M-am fript cu apa!” “P?i, vezi c? mai ai un robinet, ??ranule, ca s? încrope?ti apa! “
De unde s? ?tie Paul la ce sau cum se folosesc acele robinete. Acas? la el f?cea baie în albia de lemn. Când a sim?it jetul de ap? izb?vitor pe trupu-i toropit de stresul acelei aventuri sexuale, a închis ochii ?i s-a gândit c? la doar câteva sta?ii de tramvai de Rahova sa oamenii tr?iesc într-o alt? lume. Curat?. Civilizat?. A fost trezit din reverie de glasul spart al Linei, ca al unei g?ini c?zut? clo?c?. “ Ai adormit acolo, b?ie?ic?? Ai venit aici la relaxare sau la futai? Mi?c?-?i curu’ îndesat aici, c? la ora 4 trebuie s? fiu înapoi în Kog?lniceanu.” Paul ?i-a adus pe loc aminte de ce venise aici. Cu hainele în mân?, târându-le pe mocheta ars? din loc în loc de scrum de ?igar?, a intrat în camer?. Cadavrul de mai devreme al fetei revenise parc? la via??. Mâna, în care ?inea ?igara, îi atârna pe marginea patului, b?l?ng?nindu-se ca un carusel sc?pat din iner?ie. I-a spus pe un ton poruncitor s? se urce pe ea. Paul a vrut s? o s?rute pe gur?. Benone îi spusese c? preludiul trebuie bine studiat ?i pus în practic?, nu s? treac? la treab? ca un cioban la marginea stânii. Dar Lina ?i-a întors într-o parte boticul rujat cu un ro?u capucin, pretextând c? are un herpes care se ia. ?i i-a ar?tat ?i ?igara. Mai târziu, Paul avea s? afle de la Benone motivul refuzului ei. Dac? ar fi s?rutat-o, Paul risca s? pupe-n m?ciuc? pe to?i nesp?la?ii ce trecuser? prin patul ei. Cu ochii la sfârcurile compostate ale fetei, fr?mântate de alte mâini harnice de b?rbat ?i la sânii fleo?c?i?i ca dou? baloane cu heliu împunse de vreun cioc de pas?re în zbor, Paul urc? muntele Venerei cam cu strângere de inim?. C?ci nimic din preludiul predat de Benone nu putuse s?-l pun? în practic?, iar ?tremeleagul î?i luase bilet de voie ?i se odihnea dup? baia fierbinte ?i reconfortant?. Oboseala drumului, urcatul sc?rilor de câteva ori, emo?ia inerent? la un adolescent au f?cut ca actul sexual s? nu fie unul pe m?sura a?tept?rilor fetei. Aceasta l-a privit cu un ochi de sfinx, r?t?cit prin Splaiul Independen?ei, ?i s-a îmbr?cat în grab?. I-a spus c? poate pleca ?i el. La cinci minute dup? ea. S? încuie ?i s? lase cheia jos, la recep?ie. Dup? plecarea ei, Paul s-a întins pe pat, s?-?i trag? un pic r?suflarea. Deci ?sta era actul sexual? Dai de câteva ori din cur ?i sim?i pentru câteva secunde cum din tine se scurge un fior dulce, pentru ca peste câteva clipe s? te treze?ti în acea?i realitate dezolant?. Cu dou?zeci de lei, gândi Paul, îmi puteam cump?ra atâtea de mâncare! Cu acest gând adormi instantaneu. Se trezi buimac, zgâl?âit violent de un tip pe care abia îl întrez?rea în semiîntunericul din camer?. “ Ce faci, b?, aici? Pe lâng? regulat ai venit ?i la odihn?? Ori, te pomene?ti, c? e?ti vreun cocalar care dormi prin Gara de Nord ?i care crede c? ?i-a g?sit culcu? aici? Unde stai?”. “ În Rahova” . “Atunci, mi?c?-?i curu’ acas?! “. ?i tipul îi expedie un ?ut s?n?tos în perna îndesat? a fundului, încât Paul aproape c? era s? se rostogoleasc? pe sc?ri. Ie?i buimac din hotel ?i se gândi c? în contul ?ig?rilor pentru Lina va trebui s? ia la pas distan?a pân? acas?. Unde ajunse, evident, când se întunecase. Dumitri?a f?cea trei?pe-pai?pe pe la poart?. Benone era lini?tit, îns?. Sugea la o sticl? de bere, fiind sigur c? are un b?iat care-i c?lca pe urme. Când l-a v?zut desfigurat la fa?? de efortul depus de drumul pe jos, Dumitri?a a scos un strig?t de jelanie. Fiul ei ar?ta ca un burete stors. Benone a surâs, când l-a v?zut, ?i l-a întrebat: “ Ai rezolvat-o?”. Paul i-a r?spuns cu un DA abreviat. Adic? a cl?tinat afirmativ din cap, ceea ce nu l-a mul?umit pe Benone, avid s? afle detalii. Dar Paul a intrat în camera sa ?i a c?zut lat pe pat, adormind instantaneu. Taic?-s?u s-a interesat a doua zi la Marius, evident, de performan?a fiului s?u ?i alarmat de ceea ce auzise de la ceasornicar, care la rândul lui fusese informat de Lina, l-a ?i dus pe Paul la spitalul Colentina. Cuno?tea acolo un medic urolog. Îl vindecase odat?, când era mai tân?r, de sifilis. I-a povestit despre prima experien?? sexual? a b?iatului s?u. Doctorul s-a amuzat, auzind motivul vizitei lui Benone la el în cabinet. L-a pus pe Paul s? se urce pe o mas? înalt?, cu ro?ile de fier. Apoi s? stea în patru labe. Capr?. ?i-a tras în mâna dreapt? o mânu?? ?i i-a f?cut un tu?eu rectal, plimbându-?i degetul mare prin curul b?iatului ca la o plimbare pe cheiul Dâmbovi?ei. S-a întors spre Benone ?i l-a lini?tit. B?iatul nu avea nimic. Avea o prostat? beton. Cauza insuccesului s?u st?tea în firea lui emotiv?. Se sim?ise ca un animal la mont?, Lina trecând peste preludiul ce ar fi însemnat aprinderea becule?elor de control genital ale b?iatului. Când o s? întâlneasc? o fat?, pe care s-o iubeasc?, a ad?ugat doctorul, nu o ?toarf? de doi lei, b?iatul va sparge nori cu elicea lui. Aceasta a fost concluzia doctorului, care a strecurat în sertarul biroului s?u cele dou? pachete de Kent aduse de Benone.

Emil Iliescu (YLAN) | Scriitori Români

motto: Triste?i se picur? pe geam...

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro