Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Coni ?i vulpea cea ?ireat?

de chirescu manuela catalina


Într-o p?dure lini?tit?, unde p?s?rile cântau mereu ?i vântul adia u?or prin frunzele copacilor, tr?ia un iepura? pe nume Coni. Era un iepura? juc?u? ?i curios, mereu în c?utarea unor noi aventuri. Coni iubea s? sar? prin p?dure, s? adune flori ?i s? exploreze col?urile ascunse ale lumii lui. Totu?i, avea un mare defect: nu era niciodat? r?bd?tor. Totul trebuia s? se întâmple rapid pentru el.
Într-o zi, când soarele demult era apus, a v?zut o stea c?z?toare. Coni s-a oprit din s?rit ?i a privit fascinat cum steaua str?lucea pe cer, l?sând o dâr? de lumin? în urma ei.

-Trebuie s? m? apropii de ea! ?i-a spus, f?r? s? stea pe gânduri. Îns?, steaua p?rea s? se mi?te tot mai departe, iar Coni s-a gr?bit s? o urmeze, s?rind dintr-un loc în altul, f?r? a se gândi prea mult la ce f?cea. Tot ce î?i dorea era s? ajung? acolo cât mai repede. ?op-?op, ?op-?op si, f?r? s?-?i dea seama s-a îndep?rtat foarte mult de cas?.
Noaptea devenea din ce în ce mai rece ?i întunecat?. Când, deodat?, se auzi un zgomot ?i Coni a ciulit repede urechile.
-Cine e? întreb? cineva ascuns într-un tufi?.
Coni înghe?? pe loc, cu inima b?tându-i puternic. Se uita în jur, dar nu vedea nimic.
-Cine e acolo? întreb? din nou vocea, mult mai apropiat? acum. Coni, tremurând, r?spunse cu vocea tremurând?:
-Sunt eu, Coni, iepura?ul curios... doar c? m-am pierdut în p?dure. Cine e?ti?
Din tufi? ie?i o mic? vulpe cu blana ro?cat? ?i ochii mari, str?lucitori.
-Eu sunt Lira, vulpea în?eleapt? a p?durii. V?d c? te-ai r?t?cit, nu te teme. Vino lâng? mine ?i o s? î?i spun ce trebuie s? faci.
Coni, cu pa?i mici ?i grijulii, se apropie de vulpe, gândindu-se c? în sfâr?it va g?si ajutor. Lira, cu zâmbetul ei ?iret, îl privi cu ochii ageri.
-Nu-?i face griji, Coni. Eu te pot ajuta s? g?se?ti drumul spre cas?, dar trebuie s? m? urmezi acolo unde stelele sunt cele mai str?lucitoare, spuse vulpea cu un ton blând.
Coni, care era obosit ?i confuz, nu ?tia ce s? fac?. Era greu s? renun?e la dorin?a de a urm?ri steaua c?z?toare, dar, în acela?i timp, voia s? ajung? acas?.
-Dar... de ce ai vrea s? m? aju?i pe mine? întreb? el, sim?ind un fior de nelini?te.
Vulpea îi r?spunse cu un zâmbet misterios:
-Pentru c? eu ?tiu drumul ce bun, Coni. Urmeaz?-m?, ?i vei vedea.
Resemnat, iepura?ul urm?ri vulpea pân? în inima p?durii. În tot acest timp, o bufnit?, care era paznic pe zon?, observa toat? scena.
-Sta?i pe loc! spuse Bubu, Bufnita de veghe.
-Unde v? gr?bi?i a?a?
Coni ?i vulpea se oprir? brusc când au auzit vocea ferm? a bufnitei. Lira, care nu se a?tepta la o astfel de întrerupere, zâmbi încol?it, dar Bubu, cu ochii mari ?i str?lucitori, se apropie de ei.
-De ce îl duci pe Coni atât de adânc în p?dure, Lira? întreb? Bubu, privindu-o cu aten?ie.
-Nu ?i se pare c? ceva nu este în regul??
Coni se uit? la Bubu cu ochii mari, sim?ind o urm? de speran??.
-Am crezut c? Lira m? va ajuta s? g?sesc drumul înapoi acas?, dar m? simt tot mai confuz. spuse Coni, iar vocea lui tremura.
Bubu privi vulpea cu un aer în?elept, apoi spuse cu calm:
-Lira poate fi ?ireat? ?i adesea se folose?te de încrederea altora pentru a-?i atinge propriile scopuri. Coni, adev?rata ta lec?ie este c? nu tot ce str?luce?te este aur iar încrederea nu poate fi daruita oricui Ai înv??at s? fii r?bd?tor, dar nu uita c? ?i încrederea trebuie câ?tigat?.
Lira, zâmbind amar, se retrase în p?dure.
Coni a înv??at c? încrederea nu trebuie oferit? oricui, de?i vulpea p?rea s? fie în?eleapt? ?i s? vrea s?-l ajute. Coni a înv??at c? faptele ?i inten?iile sunt cele care conteaz?, nu doar aparen?ele. A realizat c? adev?rata încredere se câ?tig? prin sinceritate ?i r?bdare, ?i c? trebuie s? fie atent la alegerile sale ?i la cine merit? încrederea sa.




---

Moral?: Uneori, r?bdarea ?i încrederea trebuie câ?tigate, iar nu tot ce str?luce?te este aur.




chirescu manuela catalina (pishica) | Scriitori Români

motto: La Vida es el regalo de la Muerte.......Asi como la Muerte es el resultado de la Vida...

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro