proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

O stare general? de bine, ca o nesfâr?it? lini?te îi mângâia m?dularele ?i radia în sus pe ?ira spin?rii c?tre ceaf?. De mult? vreme, poate din copil?rie, la ?ar? la bunicul, când lumina abia îi b?tea în geam cu ultimul cântat de coco?, nu mai resim?ise, cu atâta îndestulare, bucuria odihnei ?i starea de pace interioar? a omului lipsit de orice grij?. Deschise ochii ?i crezu c? delireaz?. Se afla într-o înc?pere cochet?, cu un plafon nu prea înalt ?i luminat? natural, pere?ii capitona?i într-un vernil-g?lbui ?i cu un design abstract, a c?rei interioritate degaja o intimitate sobr?.
Picior peste picior, îmbr?cat într-un costum maron deschis din cea mai bun? stof? englezeasc? ?i o croial? impecabil?, odihnea într-un fotoliu jos, extraordinar de comod, lâng? o m?su?? pe care aburea o îmbietoare cea?c? cu cafea. În fa?a sa, în cel?lalt fotoliu, cu chipul br?zdat de un zâmbet binevoitor ce nu reu?a s? ascund? totu?i încordarea, o imagine cunoscut?.
- Bun? diminea?a, senior! Sper c? place la tine surpriza… Ei, cum ?i se pare româna mea? Recunosc, am încercat s?-?i stârnesc un pic de uimire, dar fa?a ta impasibil? m? face s? cred c? mi-am cam f?cut iluzii. Se pare c? oricât m-am str?duit nu prea mi-a ie?it!
- Umor negru… Nu pot s? nu gust gluma! Când îmi voi scrie memoriile, „prizonier în frac” o s? numesc aceast? întâlnire! Nu ?tiu cum s? o iau, demonstra?ie de for?? sau m?rinimie? Doamne fere?te-m? de cei care îmi fac nemeritate, daruri! Parc? a?a se spune…
- Ca s? fim exac?i: „Fere?te-m? de greci, pardon de evrei ca s? fiu în ton, chiar ?i când îmi fac daruri!”.
- Mdaa… Dup? chestia aia cu calul troian. Numai c? lucrurile stau pu?in cam altfel decât spune Homer. Adev?rata Iliad? a fost scris? de c?tre un get de-al nostru de la curtea regelui Priam. Numele lui e Dares ?i s-a refugiat în Frigia imediat dup? c?derea Troiei. Povestea sa difer? mult de varianta greac?. Adev?ratul cal troian a fost Eneas, ginerele regelui, care i-a tr?dat pe ai s?i, aducându-le pieirea. Fapta i-a fost r?spl?tit? cu ni?te p?mânturi unde, zice-se, a întemeiat el latinitatea. De parc? ausonii no?tri nici n-ar fi existat! Abia dup? vreo dou? sute de ani apare varianta clasic?, serios retu?at? în favoarea înving?torilor. ?i a?a lumea a luat de bun, ca de atâtea alte ori, adev?rul grecesc!
- Interesant, nu ?tiam! Ciudat? mai este ?i via?a asta uneori. Dac? ai dreptate,Vergiliu avea s? fac?, deci, dintr-un tr?d?tor un mare erou întemeietor de neamuri.
- V? credeam vreun c?lug?r shaolin, dar cipirlica asta ce o ave?i pe cap, recunosc, m? contrariaz? ?i îmi d?, un pic, frisoane. Datorit? ei, acum aflu pe cine am în fa??. Nu mai sunte?i doar o b?nuial?, a?i devenit certitudine. Îns? noi avem o vorb?: „Doamne fere?te de mai r?u!” A?a c? o s? r?suflu, oarecum, mai lini?tit. Ne cunoa?tem ?i, ne?tiu?i, ne înfrunt?m aproape din preistorie, cum se înfrunt? binele cu r?ul.
- Urmeaz? s? stabilim cine e binele ?i cine r?ul? ?i poate s? definim ?i istoria, când începe, de unde vine, încotro merge ?i care-i e cap?tul. Dar, te-a? ruga s? nu mai vorbim atât de protocolar!
- Venerabile, de nu ?tiu ce grad, noi doi o ?tim foarte bine! Istoria e ca un fluviu. Uneori se învolbureaz? ?i se revars?, distrugând în cale ori fertilizând. Alteori seac?, se retrage în subteran, dar continu?, nev?zut?, s? curg?. Are o matc? a ei, cu ap? mai limpede ori mai tulbure, în care înoat? tot felul de pe?ti ?i alte lighioane; dar ?i peste care, uneori, se a?terne ?i b?lte?te zoaia lumii ori cresc b?l?rii, p?duri, a?ez?ri, cet??i ?i civiliza?ii. Cei care deslu?esc aceast? matc? în?eleg viitorul. Pentru c? atunci când, alimentat de ploile ?i stihiile vremurilor ori topirea ghe?urilor, devine viitur?, fluviul se revars? întotdeauna prin matca sa vremelnic invizibil?. De aia, spunem c? istoria se repeat?!
- Original? interpretare! Trebuie s? m? obi?nuiesc cu acest stil metaforic de conversa?ie… ?i cu binele ?i r?ul cum r?mâne?
- Potrivit eticii de pân? acum, întotdeauna, înving?torul este cel bun! P?cat c? realitatea e mult mai complicat? ?i noi ne situ?m, cum zice cronicarul, mai mereu sub vremi. Cât despre confruntarea noastr?, ca s? aib? sens discu?ia, a? plasa-o c?tre începutul actualei civiliza?ii. Voi a?i f?cut tot ce a?i putut s? o împiedica?i s? se dezvolte în modul ei firesc, natural. Noi am încercat s? supravie?uim ?i s? ne ?inem barca cât mai aproape de cursul navigabil de la care a?i reu?it, deseori, s? ne îndep?rta?i. ?i chiar s? mai scufunda?i pe câte unii dintre ai no?tri… Dar, tot r?ul spre bine, a?a am înv??at s? înot?m!
- Eh, e ceva! M?car s? sim?im p?mântul sub t?lpi. M? temeam c? o s? ne c?ut?m pe undeva prin mitologie.
- Gura p?c?tosului adev?rul gr?ie?te! Sim?i c? nu putem evita implicarea zeilor. Da, da…de acolo din Summer, de la acea familie a anunakilor a pornit totul. Urma?ii lui Iafet ?i ai lui Sem convie?uiau, cât de cât, pa?nic; a?a ca între rude mai de gradul doi! Pân? când Enki, din sânge de zeu ?i ??rân?, l-a f?cut pe Adapa ?i întreaga sa spi??, care se confunda cu a semi?ilor. Spre a-i diferen?ia Biblia îi nume?te pe unii urma?i ai lui Ismail, iar pe ceilal?i urma?i ai lui Isaac. Din confuzia premeditat? de atunci, abil manipulat?, s-a pornit nesfâr?itul r?zboi dintre arieni ?i semi?i, care mai continu? ?i în zilele noastre.
- Cam b?nuiesc unde vrei s? ajungi… Încerci s? induci ideea unui popor inventat special spre a tulbura apele istoriei. Ai curajul s? îl ?i nume?ti?
- Nu am nici un fel de re?inere. Dar îl cuno?ti mult mai bine decât oricare altcineva dintre noi. Pe linia Enki, Marduc, Ishtar se ajunge la Yahwe. ?i la poporul s?u ales…Cel mai abonat la premiile Nobel!
- Îl invoci pe acel str?vechi Adapa ?i urma?ii s?i. Vrei, cumva, s? insinuiezi c? numele s?u biblic este Avraam?
- Unii îl identific? cu Adam, îns? acesta a fost cu mii de ani înainte. Analogia dintre relatarea sumerian? ?i cea biblic? este evident?. Dar Avram nu a fost circumcis.
- Cum explici, atunci, leg?mântul de sânge în cazul arabilor?
- Urma?ii lui Sem, la începuturi, practicau circumciziunea din motive de fertilitate, spre a preîntâmpina masturbarea ?i risipa de s?mân??. Târziu ea a c?p?tat ?i semnifica?ie religioas?, de?i în Coran nu este prev?zut?.
- Uite la ce lucruri interesante am ajuns…A trecut aproape o var? de la precedenta întâlnire. Cum crezi c? ar trebui s? se desf??oare aceast? nou? discu?ie? Mie, unul, mi-ar pl?cea s? fie mai relaxat?. În orice caz s? nu aduc?, precum rândul trecut, a interogatoriu!
- La câte avem s? ne spunem, nu m-a? hazarda s? fiu prea optimist. V? rog, pardon, te rog s?-mi dai voie, mai întâi, s? gust din cafeaua asta apetisant?! Oauu…nu cred c? o s? g?sesc cuvântul potrivit de mul?umire! Un lux ce îmi aduce aminte c? via?a e totu?i frumoas? chiar ?i în vremuri câinoase…
- Cu modestie, recunosc c? este o re?et? special?. A? numi-o chiar personal?. Mare secret de familie, nu ?tiu dac? o s? o mai întâlne?ti pe undeva. Dar s? continu?m…
- Spre a ne face înc?lzirea, propun s? ne imagin?m planeta Terra o nav? cosmic?, cu echipaj uman ?i pasageri. Prin roirea c?tre alte dep?rt?ri a pleedienilor, nava a r?mas f?r? comandant. Voi sunte?i ni?te venetici pira?i cosmici care, profitând de starea creat?, v-a?i infiltrat în rândul echipajului ?i încerca?i s? prelua?i comanda. Obiectivul e s? modifica?i planul de zbor ?i s? deturna?i nava - s? o duce?i undeva; unde ?i de ce, numai voi ?ti?i.
- Ohoo! Mai incitant decât mi-a? fi putut imagina… Pân? acum ne acuza?i c? suntem ni?te pr?d?tori, veni?i de aiurea s?-i sugem ?i sec?tuim resursele. Resurse care ar apar?ine popoarelor conlocuitoare pe care noi vrem s? le deposed?m de patriile lor ?i s? le transform?m în sclavi pe uria?a noastr? planta?ie. Acum e mai grav, ne suspectezi de nu ?tiu ce interven?ii cosmice…
- Era o metafor?... Dar ordinea voastr? mondial?, pe care v? tot chinui?i s? o instaura?i, cam asta vizeaz?. S? face?i ce f?ceau ?i anunaki, anume s? pune?i omenirea s? trudeasc? pentru voi. ?ia, se pare, aveau nevoie de aur, un soi de hran? miraculoas? ori elixir, spre a supravie?ui ca specie. Voi v? comporta?i ca un soi de vampiri, mai degrab?, care v? hr?ni?i din energia ?i fricile umanit??ii.
Mare parte din echipajul Terrei, îns?, e format? din reprezentan?i ai celui mai numeros neam dup? al inzilor. Care ?i-au conservat parte din instincte dar, din p?cate, ?i-au pierdut con?tiin?a vechimii ?i comunit??ii lor imperiale. Spre a v? pune planul în aplicare încerca?i, din vremuri imemoriale, s?-i câ?tiga?i pe unii dintre noi de partea voastr? ori s?-i împu?ina?i ?i înlocui?i în vreun fel, f?r? s? se bage de seam?, cu al?ii care s? v? accepte scoaterea de pe traiectorie a navei, p?r?sirea orbitei de zbor.
- Te rog lumineaz?-m?! ?i cum facem asta?
- În zodia pe?tilor, intensitatea solar? fiind sc?zut?, nu prea v-au fost observate ?i în?elese manevrele. Îns?, pe m?sura apropierii de v?rs?tor, luminozitatea a început s? creasc?, vizibilitatea ne e mai bun? ?i urzelile v? devin tot mai dificile. ?tim acum c? exista?i printre noi, ave?i inten?ii necurate, dar înc? nu reu?im s? ?inem pasul cu diabolicele voastre n?scociri ?i s? vi le identific?m la timp. Cu perseveren?a disperatului, unelti?i ?i iar??i unelti?i pentru instalarea viitorului c?pitan comandor.
- Formidabil? metafor?, ce intui?ie, domnule! Cuprins, pân? în m?duva oaselor, de boala asta nenorocit?, numit? conspira?ionism… Gata, ne-ai ghicit, ne pred?m!
- Reac?ie tipic?, zic eu, când sunte?i înghesui?i, prin?i cu fofârlica! Pentru c? nu mai ave?i ce spune ?i nu pute?i nega eviden?a, bagateliza?i ori o da?i pe zeflemeal? spre a v? salva în proprii ochi dar, mai ales, ai prostimii.
- Recunosc, chiar dac? nea?teptat, îmi place cum am început! Te-am l?sat s? faci deschiderea, ?tiu c? ai c?r?i proaste, a?a c? intru în joc… Sigur o s? te prind cu cacealmaua! Crezi c? po?i face o evaluare a raportului de for?e la zi?
- Nici nu ar fi prea greu, noi înc? David ?i voi acela?i Goliat! A?a c?… se ?tie din biblie rezultatul. Cum ziceam, v-a?i pierdut marele avantaj, nu mai pute?i urzi la ad?postul întunericului. Dar, cel mai grav e c?, în ciuda organiz?rii ?i instruirii voastre strict mozaice, de ceva vreme a intrat dihonia între voi. Dup? un mar? triumfal, pres?rat cu victorii str?lucite ?i osanale torrice ori talmudice, a fost suficient un mic e?ec ?i, aproape, sunte?i gata s? v? s?ri?i la bereg??i, dac? nu chiar a?i ?i f?cut-o.
- Ia uite, domnule! Pe asta chiar nu o ?tiam. Adic?, am ajuns s? ne sfâ?iem noi evreii între noi!
- Ohoo, ?i înc? cum! Nu v? suporta?i aici pe p?mânt, dar nici m?car sub p?mânt. Uite, o s?-?i dau un exemplu foarte edificator chiar de la noi din Bucure?ti, pe care po?i s?-l verifici când vrei. Exist? un cimitir micu? al evreilor biblici, de rit sefard, chiar lâng? cimitirul Bellu, cu gard propriu dar aproape integrat spa?ial cu cel românesc. Doar peste strad?, la câ?iva pa?i de el la intrarea pe ?oseau Giurgiului mai exist? unul uria?, somptuos, ca un soi de cetate al iudeilor askenazi. Trece lumea pe lâng? ele ?i se întreab? de ce n-o?i fi to?i aduna?i la un loc. Le r?spund eu acum: unii sunt evrei mozaici veritabili, iar ceilal?i sunt iudei kazari, c?rora omul din popor le spune jidani. Am auzit c? unul dintre ei, cu insolen?a specific? rasei, a cerut Academiei s? scoat? din vocabularul limbii române expresia „jidan”, care în german? ?i alte limbi e folosit? curent, pe motiv c? ar fi discriminatorie. ?i avea mare dreptate, îl f?cea pe bietul om s? nu se mai simt? evreu adev?rat, de?i neam de neamul lui nu a c?lcat prin „Locurile Sfinte”!
- ?i Academia Român? a cerut s? fie scos din Dic?ionar, bineîn?eles!
- Po?i fi lini?tit, e?ti dumneata evreu cum sunt eu pop?! ?ansa voastr? e c? mozaitatea biblic? - iudaicii adev?ra?i se împu?ineaz? v?zând cu ochii; dac? au mai r?mas vreo jum?tate de milion! Al?ii, nu voi cum vi s-a spus, sunt cei care au ajuns ca stelele cerurilor ?i nisipul m?rii! Dar, la ce po?i s? te a?tep?i când practici sodomia ?i risipe?ti s?mân?a aiurea… Se pare, îns?, c? a?i prev?zut asta ?i abia acum se vede marea inspira?ie a acelui moment când i-a?i cooptat pe kazari. Dar, aten?ie, nu pe voi kazarii v? viza promisiunea c? ve?i fi o na?iune de regi ?i preo?i!
- Începem s? batem r?u de tot câmpii… ?i, m? rog, în ce ar consta acest e?ec?
- Are un nume sonor… Statul Israel! Oamenii lui Adapa nu s-au n?sacut într-un p?mânt natal, primit de la str?mo?i. Au fost confec?iona?i într-un laborator. Au st?pân, dar nu p?rin?i ?i nici mo?tenire. Urma?ii s?i, chiar amesteca?i printre copiii lui Sem, tot oameni f?r? patrie au r?mas. ?ara F?g?duin?ei a fost o himer? transformat? în aspira?ie, care le-a hr?nit existen?a. Cu gândul la ea v-au împlinit toate poruncile ?i au reu?it s? supravie?uiasc?. Omenirea e ?ocat? doar la ?tirea c? ar putea s? apar?, peste nu ?tiu câ?i ani, ferme de produs copii. Dar nu ?tie c? asta se întâmpl? de milenii. Cu referire expres? la extremi?tii fariseici de ast?zi, a?i confec?ionat o ras? de pr?d?tori lacomi pân? la rapacitate ?i lucizi, ce arat? ca ni?te fiin?e umane, dar lipsi?i de orice sentiment, preocupa?i s? sug? pân? la sec?tuire prezentul ?i total dezinteresa?i de soarta altora ca ?i de propriul viitor. Tu cum i-ai putea numi altfel decât fiare?
- Ai îndr?zneal? ce s? zic: „Voi binecuvânta pe cei ce v? binecuvânteaz? ?i voi blestema pe cei ce v? blesteam?!” Dar era vorba despre noul nostru stat…
- Înc? nu mi-am dat seama de ce a?i fost nevoi?i s? scoate?i la suprafa?? aceast? himer? a statului evreu ?i s? o împ?mânteni?i. Cahalul v? serve?te foarte bine interesele de câteva mii de ani.Ceva ceva trebuie s? se întâmple… M? gândesc, la nivelul Sanhedrinului! ?i probabil foarte grav, pentru voi, dac? niciun profet nu îndr?zne?te, înc?, s? anun?e. Nu ar fi exclus ca, nemul?umit de rezultate, însu?i Yahve, care nu vi s-a mai ar?tat cam de multi?or, s? doreasc? s? v? cheme la judecata de apoi ?i nu avea?i unde s?-l primi?i. Circul? zvonul c? Enki ar fi murit…
- Nu ?tiu de ce nu sunt surprins. Înc? o voce în g?l?giosul cor al contestatarilor? ?i, m? rog, ce ar fi de repro?at, dinspre domnia voastr?, actualului Israel? O împlinire pentru care atâta am trudit…
Cu referire strict? la varianta aceasta, întruchipeaz? încununarea efortului comun de mai bine de un veac; ne adun? ?i ne legitimeaz? existen?a în fa?a celor care nu mai au loc de noi! ?i, mai ales, ne reprezint? ?i ne confer? statut ?i statur? în fa?a lumii.
- Nu e treaba mea… Noi, românii, ?tim, poate mai bine ca oricare altul, ce înseamn? s? ai un stat al t?u ?i cât am luptat pentru asta. Nu chiar cât evreii, doar vreo dou? mii de ani. Numai c? la noi problema se pune diferit, am r?mas mereu aici, chiar dac?, deseori, istoria ne-a strivit ?i îngropat sub ?enile. Ne-am ridicat dup? fiecare c?dere, ne-am scuturat de praf ?i, în modalit??i specifice, ne-am afirmat existen?a în vatra b?trâneasc?. Nu am abandonat-o niciun moment ?i oricît s-au str?duit inamicii, chiar de ne-au mai furat câte o halc? de p?mânt din ea, nu au reu?it s? ne scoat? în afara ei.
- E un apropos, a?a… Cât se poate de direct!
- Eu m? refeream la voi… Dar constat c? vrei s? o dai pe evrei. Bie?ii de ei nu au avut al lor decât grota, pe?tera cump?rat? de Avram, unde a înmormântat-o pe Sara. În cazul lor istoria se petrece, poate în cea mai mare parte, în afara m?tcii, în alte locuri decât acelea care f?ceau obiectul promisiunii biblice. A? zice c?, în prezent, mai degrab? asupra unora dintre acelea a?i fi îndrept??i?i s? ave?i revendic?ri… Noi a trebuit s? ne ap?r?m vatra în care ne-am n?scut ?i ne-am îngropat p?rin?ii, voi s? v? cuceri?i, prin credin?? ?i suferin??, o fantomatic? f?g?duin?? de demult.
- Te repe?i… Sintetic spus, voi v-a?i n?scut st?pâni la voi acas?, iar noi, sclavi, am fost nevoi?i s? lupt?m spre a deveni st?pâni într-o patrie. De asta ne acuza?i c? ne comport?m ca ni?te pr?d?tori planetari! Poate c? ar trebui s? spui ?i partea, cred, cea mai important? a promisiunii; pe care noi o în?elegem drept porunc?. Aceea de a na?te din noi alte neamuri.
- Voi nu pute?i na?te, doar fabrica cum a?i mai f?cut-o! Depinde cum cite?ti respectiva porunc?… Se pare c? ea con?inea ?i un fel de avertisment subliminal: „voi face s?mân?a ta ca pulberea p?mântului”... A?i în?eles ?i interpretat drept roditoare, lucru ce pare valabil mai mult pentru arabi; voi, urmându-v? destinul cam a?a s-a întâmplat - v-a?i împr??tiat ca pulberea c?tre toate z?rile. Israel pleac? dintr-un teritoriu, pentru care ai s?i pl?teau chirie ?i timp de patru secole locuiesc, precum ni?te str?ini, în Egipt. Se întorc, î?i întemeiaz? regatul care, dup? Solomon, imediat se divide. Dup? cercet?ri mai recente, pân? ?i dumnealui ar fi fost faraon! Nu a avut timp nici, m?car, s? se închege cât de cât.
Prima cucerit?, de c?tre puterile vecine, e partea de nord cu cele zece triburi care dispar ?i nu se mai cunoa?te aproape nimic despre ele. Iudeea e luat? ?i ea de c?tre babilonieni, e distrus Templul, iar popula?ia celor dou? triburi e dus? în sclavie, nu se prea ?tie pe unde. De aia tot încerca?i s? face?i din orice popula?ie pe care o pute?i asimila tribul vostru reg?sit! Per?ii ajut? r?m??i?a din ea s? se repatrieze, unde continu? s? existe dar tot sub st?pânire - elen? ?i apoi roman?. Dup? d?râmarea celui de-al doilea Templu e împr??tiat?, iar??i, în toat? lumea pentru aproape dou? milenii. Teritoriul fostelor regate e st?pânit de c?tre arabi, sporadic de c?tre europeni în urma cruciadelor ?i de otomani pân? intr? sub protectorat englez.
- Constat, cu satisfac?ie, c? ne cuno?ti bini?or istoria. De?i, în stilul carasteristic, faci destule exager?ri… Îns? le trec cu vederea!
- Dup? atâta amar de timp s? revendici un teritoriu mitic… S? te reîntorci ?i s? întemeiezi un stat e o minune posibil? numai în „?ara Sfânt?”! Poate c? prin asta Talmudul ?i-a câ?tigat aura; l-a ajutat pe iudeul simplu s?-?i duc? ?ara cu sine ?i s-o p?streze în suflet, de unde ?i-a hr?nit, genera?ie de genera?ie, visul întoarcerii.
- Tocmai ceea ce spuse?i îi d? cea mai mare valoare Noii Întemeieri. Nimeni n-a mai reu?it a?a ceva în vremurile astea! O revan?? istoric?, e acel fluviu care a erupt la suprafa??, cea mai mare izbând? din ultimele timpuri. Ne reînviaz? speran?a c? se poate… Ea face rezultatul de nepre?uit, îi confer? o importan?? incomensurabil?.
- Doar dac? nu e utopic? împlinire a unei utopii n?scute din nem?suratul orgoliu de „popor ales” al unei elite sioniste! În cazul vostru se pare c?, mai degrab?, v? permite s? v? ar?ta?i, pe fa??, mu?chii c?tre urma?ii celor peste ale c?ror p?mânturi v-a?i a?ezat. Ar fi prea simplist s? credem, cum î?i imagineaz? europenii, c? e doar un instrument de for?? prin care s? st?vili?i expansiunea islamului.
- „Utopic? împlinire a unei utopii”… Doamne, ce formulare!
- Flerul îmi spune c? nu p?mântul Iudeei e pricina încrâncen?rii; altceva, foarte bine ocultat, îi face pe veri s? se ucid?, cu atâta ur? ?i înver?unare între ei, în actuala jum?tate de veac. S? fie la mijloc faptul c? între mozaici ?i arabi nu exist?, a?a cum ar fi normal conform relat?rii biblice, acea chemare a sângelui? Au descoperit urma?ii lui Sem adev?rul, acela c? sunte?i total diferi?i ?i str?ini fa?? de ei? S? fi avut kazarii evrei, grupa?i în mi?carea sionist?, un plan ascuns de exterminare a confra?ilor biblici, la remorca c?rora se sim?eau, spre a se substitui lor? În acest caz, privit la scar? istoric?, actualul stat Israel, c?ruia i s-a fluturat o misiune sacr?, nu ar fi decât un comandou sinuciga?…
?i, dac? m? gândesc mai bine, doar voi kazarii, care v-a?i confundat cu ei, putea?i s? identifica?i vulnerabilitatea capital? a iudeilor - acea nelini?te, spaim? existen?ial?, care îi coace ca o bub? pe din?untru.
- Cred c? încerci s? fii exagerat de subtil… Despre ce, naiba, te str?dui s? vorbe?ti?
- Despre marele secret ascuns chiar în numele Is/Ra/El. De ce a?i ales s? v? spune?i a?a ?i nu, de pild?, cum ar fi fost poate mai normal - Yahweea, Yehowia sau ceva asem?n?tor? „Is” vine de la zei?a Ishtar, „Ra” se prea ?tie ce rezonan?? are, iar „El” înseamn? zeu. Tradus, a?a mai din topor, israelian s? însemne „fiul zei?ei ?i al lui Ra”? El s? fi fost zeul sacrificat ?i sângele lui v? curge dinspre Adapa prin vene? Asta ar explica, în mare m?sur?, nenum?ratele voastre r?zvr?tiri religioase. Când ai con?tiin?a unei asemenea ascenden?e, în ciuda promisiunilor, amenin??rilor ?i reprim?rilor, î?i vine greu s?-l accep?i pe Yahwe. De aici ?i insisten?a, poruncile acestuia de a v? cere s? nu crede?i în al?i zei. Doar voi, kazarii, putea?i ?ti c? reprimarea acestei tensiuni originare îi va aduce pe iudaici în starea de a nu-?i mai suporta condi?ia. Prin nesfâr?ita îndoctrinare talmudic?, nemaiîntâlnit? altundeva, au fost ?inu?i în frâu spre a nu se ajunge la alien?ri ce ar fi determinat gesturi ritualice de sinucideri colective. Numai din rândul lor putea s? apar? Freud ?i ceilal?i anali?ti ai abisalului. Doar voi era?i în m?sur? a specula ?i exploata aceast?, s? zicem, infirmitate psihic?!
- Nu se poate… În acest mod e de necontinuat! Ceea ce gânde?ti ?i afirmi e curat? nebunie! De unde pornirea asta împotriva evreilor? Dup? nume ai putea fi evreu… Recunosc, ?i pentru asta te abordam cu oarece simpatie! De unde r?zvr?tirea asta,… e un soi de apostazie? Cineva dintre înainta?i a fost exclus ?i aceste r?bufniri î?i au temeiul în str?vechi frustr?ri?
- Î?i dau satisfac?ie… Nu ar fi exclus s? am asemenea origini ?i poate incon?tientul meu îmi cere s? dezvelesc trecutul, s? scormonesc calea c?tre adev?r. Dar de-o fi a?a atunci, fii sigur, originile mele sunt torrice, în niciun caz fariseist-talmudice.
Te întreb, dac? el, adev?rul, ar putea fi altul decît cel servit prin biblie? M? preocup? acest Ra. O zeitate ramanic?, posibil cea sacrificat? de Enki, având în vedere c? a fost înlocuit? cu Amon. Poate sângele arian i-a f?cut s? se opun? ?i s? îl accepte atât de greu pe Yahve. Dac? iudeii, în loc de ale?i, sunt ni?te victime ale lui? Atunci are o logic? evreizarea kazarilor. Yahve a ajuns la cap?tul r?bd?rii ?i a decis s?-i extermine ?i s?-i înlocuiasc? cu voi. Actualul stat evreiesc ar fi formula unei sinucideri colective prin confruntarea cu arabii.
- Doamne, doamne… Ce poate s?-?i treac? prin cap!
- Dac? o fi a?a, ce vrei s? faci cu istoria ?i religia vechilor evrei dup? ce ace?tia nu mai sunt? În numele c?ror simboluri iudaice, mozaicii kazari ?i-ar pune în joc averea, re?eaua ocult?, rela?iile ?i influen?a? Bineîn?eles c? nu o s? încerci s? schi?ezi vreun r?spuns… Nu pentru c? n-ai ?tii, ci din teama c? te-ai putea da de gol.
- Vrei s? spui c? nu ne e de ajuns, nu am suferit destul… N-am isp??it nu ?tiu ce p?cate… Nu ne-am lecuit de metehnele pentru care am fost osândi?i ?i pedepsi?i? Gata am isp??it, poate c? acesta e primul semn de iertare! Dumnezeul nostru ne-a redat, pentru început, o parte din p?mântul f?g?duit sub forma actualului stat la care avem tot dreptul istoric, juridic ?i moral. Cine altcineva î?i mai poate revendica patria, întemeindu-se pe sacre argumente biblice? Suntem unici pe p?mânt! Cine ar avea îndrept??irea s? ne critice…
- Primii care o fac sunt dintre ai vo?tri! Pe unul îl chema Iisus. ?i l-a?i r?stignit pentru c? a îndr?znit s? v? spun? adev?rul. Eu doar îl citez: „Voi sunte?i ai tat?lui vostru - diavolul!” sau „?erpi! Pui de n?pârci, cum ve?i putea sc?pa de pedeapsa viitoare?”
Dac? o fi a?a, atunci zeul vostru v-a risipit în lume nu doar s? v? pedepseasc?, ci ?i cu vreun scop ascuns. ?i la critic? aduc un alt argument zdrobitor. ?tiu c? m? repet. Acela c?, de secole, ave?i un stat în interiorul fiec?rui stat care v? permite s? v? manifesta?i global ca nimeni altcineva în func?ie de propriul interes; deseori chiar împotriva statului gazd?, ba mult mai mult, s? v? situa?i, ca o plas? învizibil? în care v-a?i prins prada, deasupra tuturor celorlalte state. Lucru pe care, a?a cum nenum?rate momente istorice - r?zboaie, revolu?ii, apari?ii ?i dispari?ii de state ori chiar imperii, tras?ri ?i reatras?ri de frontiere etc o dovedesc, îl face?i la modul magistral.
- Aceea?i învechit? partitur?… Ave?i nevoie de un ?ap isp??itor ?i ne pune?i toate relele din lume în seam?!
- Nu voi le-a?i cerut s? fie c?m?tarul planetei, atr?gând asupra sa ura ?i toate blestemele? În ?ap isp??itor voi a?i transformat evreimea! A?i f?cut din ea calul vostru de b?taie. Voi sunte?i cei cu planurile oculte, iar evreii sunt ciolanul pe care îl arunca?i haitei. Ei au ajuns conspiratorii de serviciu ai planetei, iar despre voi nu se ?tie mai nimic. Mai pe române?te, voi o face?i ?i ei trag. Chiar de l-au r?stignit pe Iisus, nu evreii sunt antichristul, ci voi! Antievreismul v? convine de minune, chiar îl stimula?i pentru c? deturneaz? aten?ia de la voi. A devenit unitatea de m?sur? a performan?elor voastre. Voi sunte?i Sanhedrinul, cu cât omenirea îi înjur? ?i îi ur??te mai tare jubila?i, e semn c? jocurile v-au ie?it!
- Dac? ar fi adev?rat, a? spune c? mi-ai adus cel mai frumos elogiu posibil!
- Crede?i c? nu a în?eles lumea c? voi sunte?i artizanii proiectului dup? care se articuleaz?, ast?zi, la modul aproape identic, mai toate construc?iile ce formeaz? statalitatea contemporan?. Voi cunoa?te?i cel mai bine hibele statului modern ?i vulnerabilit??ile care v? permit s?-l penetra?i, confisca?i ?i s?-l folosi?i în serviciul Imperiului vostru conspirat. Dac? lumea ar cunoa?te ce interpretare da?i seduc?toarelor concepte incluse în lozinca „libertate, egalitate, fraternitate” pe care le-a?i a?ezat la temelia actualei construc?ii statale, s-ar cutremura.
Popula?ia ??rii, autohtonii, indigenii habar nu au c? propriul stat, guvernat atât de democratic de c?tre patriho?ii s?i ale?i, le e în realitate str?in; a devenit un administrator al invizibilului st?pân de la distan??, iar patria o simpl? exploata?ie a acestuia. Este imaginea fidel? a colonialismului modern.
?i nu în ultimul rând, str?inii se întreab? de unde ?i pân? unde, voi, cei circa cinsprezece milioane de urma?i ai kazarilor cât a?i mai r?mas din “Imperiul de la miaz?noapte” situat pe Caspica, Don ?i la v?rsarea Volg?i, ave?i îndrept??irea unui stat pe p?mânt palestinian. La asta s? se fi gândit însu?i marele Einstein atunci când a refuzat pre?edin?ia propus??
- Vorbe?ti despre noi… Voiam s? fiu dr?gu?, ?inând cont c? ne-am învecinat cândva… Dar nu pot s? nu-?i spun c? e?ti diabolic! Când ?i se ofer? ?ansa love?ti necru??tor.
Peste tot kazarii, kazarii ?i iar kazarii… O adev?rat? isterie împotriva lor! Suspecta?i ?i învinui?i de toate nenorocirile de pe p?mânt! De istoria lor î?i mai aduce amite cineva? Cum le-a fost nimicit? Împ?r??ia de c?tre cre?tini ?i califi… Cum au fost alunga?i de pe p?mânturile lor de c?tre vikingii rhu?i ?i de mongoli… Cum au fost umili?i ?i extermina?i pe acolo pe unde ?i-au c?utat un ad?post. C? acum au ajuns mai mult s? nu vorbeasc? o pestri??, o amestec?tur? adunat? de peste tot, ce nici nu mai aminte?te de limba lor…
O fi fost u?or pentru un neam, a?a de m?re? ?i mândru, s?-?i abandoneze propria etnicitate ?i s? se ascund? sub pulpana religioas? mozaic?, spre a nu pieri? Vorbeam de istorie… Cine a mai fost în stare de un asemenea sacrificiu? Asta înseamn? s? ie?i din istorie, asumându-?i demn ?i curajos aceast? cumplit? decizie! Nu cu coada între picioare, ca o potaie jig?rit?, alungat de al?ii…
-Vai, vai, vai… Cât fariseism! Aproape c? îmi dau lacrimile… Dar cine a profitat de nenorocirea lor? Vorba umbl? ?i poate, cândva, ni?te r?spunsuri ve?i fi nevoi?i s? da?i…
Nu voi îi manevra?i ?i v-a?i f?cut din ei armata secret? pe care a?i decimat-o în nesfâr?itele opera?iuni ?i r?zboaie oculte? Ai dreptate, ni?te bie?i oameni f?r? ?ar? au fost transforma?i într-o elit? diabolic? de mercenari în serviciul scenariilor voastre planetare. Nu dintre ei i-a?i recrutat pe cei cu care a?i infiltrat masoneria, n?scând atât de controversata mi?care sionist? prin care vre?i s? instaura?i noua voastr? ordine mondial??
Cu cine v-a?i împrosp?tat ?i completat anacronica ?i îmb?trânita rezerv? de cadre? ?i, mai ales, de unde v-a?i recrutat killerii, mereu gata s? v? execute orbe?te ordinele ?i s? v? ?tearg? urma crimelor ori cu care îi ?ine?i la respect pe cei predispu?i s? mi?te în front? De unde vin to?i aceia care accept?, docil, s? fie ?apul isp??itor pentru toate e?ecurile voastre?
- Se pare c? discu?ia tinde s? coboare spre pragul decen?ei. Vorbeam despre noul stat evreiesc ?i uite c? ne-am aprins. Nu îmi doresc o confruntare.
- Mdaa…M-am cam l?sat dus de val… „Marea izbând?”, pentru care ave?i pe con?tiin?? victimele propriului holocaust ?i pe cele ale holocaustului comunist ?i ale altor ne?tiute holocausturi! Un proiect ce se dovede?te aventurist, pentru care, înc? de pe când era doar pe hart?, mul?i dintre voi au votat împotriv?; ?i care, probabil, în forma actual? nu va apuca s? s?rb?toreasc? un veac de singur?tate. A devenit o piatr? legat? de gâtul vostru. V-a?i risipit ori, mai corect, îngropat energiile în nisip; ?i mai grav, respectiva construc?ie a f?cut ca întrega lume s? fie cu ochii a?inti?i pe voi. V-a?i f?cut praf magnifica voastr? strategie de a urzi r?bd?tor din umbra popoarelor.
A?a ar spune un prost! Eu îns?, cred altceva. Cu fumul, a?i v?zut c? nu mai ?ine… De ast? data ne-a?i aruncat ni?te pulbere în ochi, din nisipul de?ertului spre a nu ne da seama care va fi locul unde inten?iona?i s? construi?i Noul Templu. Ave?i nevoie disperat? de el ?i r?bdarea v? e pe sfâr?ite. F?r? un simbol în jurul c?ruia s? se adune prostimea v? e imposibil s? merge?i mai departe. Se pare c? asta ve?i face dup? ce ve?i înfrânge complet voin?a confra?ilor vo?tri biblici. A?i v?zut c? p?mântului de acolo îi place a?a de tare Tempul c? îl înghite de fiecare dat?. Dar aten?ie, dac?-i schimba?i locul, potrivit proorocirii, în loc s? vi-l aduc? pe Messia s-ar putea s? ave?i parte de apocalips?!
- E Tora plin? de profe?i ?i profe?ii… Uite c? ne mai lipsea unul! M?car s? fie asta cea mai mare grij? a noastr?…
- Încerci s? disimulezi… Dar problema kazarilor e rana care doare cel mai tare. ?i poate, pentru voi, ?i c?lcâiul lui Ahile… Ni?te barbari, ce str?bat istoria travesti?i în evrei, au ajuns atât de puternici c? nu îi mai pute?i controla. Au devenit patronii marilor afaceri planetare, st?pânii finan?ei mondiale ?i ai mass-media, mari lideri militari ?i politici, conduc?torii celor mai puternice familii ?i organisme interna?ionale. Începe?i s? v? teme?i de ei ?i sunte?i nevoi?i s? le face?i concesii… I-a?i controlat prin mozaism. Dar pân? ?i unii rabini au ajuns s? fie de-ai lor! Puterea biblicilor a devenit pur formal?, doar simbolic?. Pe când o s? inventa?i un nou Iisus spre a-i face ?i pe ei vinova?i în ochii lumii de deicid?
- Credeam c? am dep??it momentul. A crede ast?zi despre evreii khazari c? mai au con?tiin?a etnicit??ii lor euroasiatice mi se pare o abera?ie. Haina mozaismului le vine perfect, de atâta vreme se simt confortabil în ea… Mai degrab?, te suspectez c? încerci s? bagi strâmbe. Speri ca, vârând b??ul prin gard, s?-i înt?râ?i împotriva noastr?. Î?i faci iluzii de?arte…
- Nu-mi spune c? au renun?at, vreun moment, la visul lor de aur, acela de a-?i reface m?rea?a „Împ?r??ie de la miaz?noapte”! Tocmai visul ?sta al lor, mult? vreme, v-a cam încurcat planurile. Doctrinar, nu se articula cu viziunea asupra statului planetar.
Se pare c? acum sunte?i dispu?i s? c?de?i la pace, sacrificându-i pe biblici. Involuntar, poate, chiar noi v-am dat o mân? de ajutor… Europontica noastr?, dac? nu v-a îngrozit, trebuie s? v? fi pus serios pe gânduri. Ave?i nevoie de un centru nou de unde s? conduce?i lumea. De ce nu ar fi ?sta Noul Khazar, rea?ezat în spa?iul de ba?tin?? Geopolitica spune tran?ant: cine controleaz? „?ara inim?” a Eurasiei, st?pâne?te lumea. Împu?ca?i doi iepuri, zice?i voi! Al doilea e c?, a?ezându-l exact în centrul construc?iei noastre, ne da?i o lovitur? mortal?.
- Uite, nu m? gândisem… O idee interesant?, chiar minunat?… Mul?umesc! Poate o s-o aduc la cuno?tin?? ?efilor… Cine ?tie, m? aleg ?i cu vreo recompens? ori promovare!
- Nu te mai preface, cam de multi?or nu mai e doar idee! A?i trecut la împ?mântenirea ei. Poate c? ?sta a fost scopul ascuns al celor dou? r?zboaie mondiale. S? amenaja?i arealul geopolitic prin lichidarea vechilor imperii care v? deranjau. Pe ruinele lor f?urea?i state mici, slabe pe care s? le subordona?i ?i s? nu vi se poat? opune.
Comunismul a fost strategia prin care a?i deposedat popoarele de aici de avu?ia lor na?ional?; pe care a?i trecut-o în seama statului guvernat de oamenii vo?tri. Numai c? lucrurile nu au ie?it ca pe plan?et?. În locul lor au ap?rut URSS ?i China, mari puteri pe care, urmare a na?ionaliz?rii comunismului, nu le mai putea?i controla. Ba, mai mult, cu revolu?ia lor mondial?, v? deveniser? un rival ce amenin?a s? v? fure idea globalist?.
Atunci a?i distrus Uniunea Sovietic?, înlocuind-o cu Rusia. Simultan a?i lichidat comunismul, dezetatizând proprietatea. Avu?ia na?ional? a fost privatizat?, dar nu c?tre autohtoni, ci c?tre oamenii vo?tri în cea mai mare parte. Prin ei a?i deversat bog??iile ??rilor în pungile voastre. O vreme la fel s-au întâmplat lucrurile ?i în Rusia; pân? în momentul în care a refuzat s? v? mai fac? jocul. Atunci i-a?i întins capcana r?zboiului din Ucraina. Locul unde spera?i ca, în urma unei confrunt?ri cu Europa, Anglia ?i Turcia, s? o duce?i la pr?bu?ire. Abia atunci va deveni posibil? turnarea temeliei Noului Khazar.
- Am în?eles ra?ionamentul. Chiar dac? destul de abstract, mi se pare logic… ?i, mergând în prelungirea lui, ar veni ?i rândul Chinei. Aceasta ar urma s? fie b?gat? într-o confruntare cu statele din jur, în sprijinul c?rora va s?ri America.
- America pe care o controla?i în totalitate cum face?i ?i cu Regatul Unit ?i fostele puteri ale B?trânului Continent. Dar v? am?gi?i, crezând c? odat? cu aceasta, a?ezând piesele ca pe tabla voastr? de ?ah, instaura?i noua ordine mondial? pe care s? o manipula?i de la pupitrul khazar. Exact cum a?i f?cut întotdeauna, imagina?i ceva împotriva naturii. O construc?ie care porne?te de la vârf c?tre baz? ?i în tiparul c?reia înghesui?i for?at c?r?mizile - ni?te biete entit??i statale. Nu mai vede?i oamenii, nu lua?i în seam? popoarele cu cultura ?i civiliza?ia fiec?ruia ?i nici m?car imprevizibilitatea kazarilor ?i a celorlal?i tovar??i ai vo?tri de drum.
Dac? mi-ar p?sa, ipocrit ?i-a? spune c? m? tem pentru voi. Ideea europontic? ofer? varianta fireasc?, natural?, total opus? gândirii voastre. Nu face?i altceva decât s? îndigui?i istoria. Accepta?i c? ea e un fluviu, dar v? imagina?i c? o s? curg? prin ??n?ucul s?pat de voi. Ce eroare, la nivel local ?i pe termen scurt sunt posibile unele amenaj?ri; dar istoria este cea care î?i croie?te matca! Oamenii pot doar s? încerce s? o cunoasc? spre a nu-i sta în cale. E drept, a?i mai evoluat, a?i înv??at ceva din erorile trecutului. Nu mai construi?i, cu incon?tien?a de odinioar?, castele de nisip pe firul apei; dar face?i o eroare mult mai mare. Poate de talia celor care voiau s? construiasc? turnul Babel. Încerca?i s? schimba?i matca istoriei dup? pofta inimii voastre ?i nu mai anticipa?i marele val, viitura nev?zut? ce se tot adun? ?i se va pr?v?li peste voi. Banul, instrumentul vostru de succes prin care înnebuni?i lumea, v? va aduce pieirea!
- Din reac?ia avut?, bag de seam?, v? cam teme?i r?u de tot de kazarii ??tia… Ve?i fi ?tiind, mai ales voi românii, ceva!
- Sun? a pleonasm, dar aceea?i cinic? ipocrizie! Fariseii au înv??at de la voi ori voi de la ei? V? sim?im de departe mirosul de reptil?… Nu mai ave?i r?bdare s? sta?i la pând?. Vi se epuizeaz? resursa vital? ?i înc? nu reu?i?i s? pune?i mâna pe elixirul salvator? ?tim c? acum v-a?i deghizat în kazari. Probabil, v? cam expir? timpul ?i nu reu?i?i s? scoate?i planeta de pe orbit?. Doar spaima de moarte v-a f?cut s? v? p?r?si?i întunecimile ?i s? ie?i?i la lumin?. Unde ?ti?i c? nu v? pute?i expune prea mult, lumina v? ucide!
- Parc? la voi era proverbul ?la cu câinele care moare de drum lung… Îmi place c? revenim la discu?ia aia interesant? pe care o începuser?m! În b?t?lia asta pentru c?pit?nia navei crede?i c? mai ave?i vreo ?ans?; în vreun fel mai conta?i?
- Mi-e greu s? r?spund… Ne-a?i dat lovituri uneori mortale, dar tot am mai reu?it s? v? punem câte o pidic?. Mult prea târziu romanii ?i-au dat seama de eroarea f?cut? când au distrus statul lui Decebal. O s? descoperi?i c?, marea voastr? gre?al? e c?, orbi?i de iluzia puterii, v-a?i apucat s? nimici?i zalmoxianismul înainte de a-l în?elege! A?i uitat c? zeul ne-a înv??at s? fim, la fel ca el, nemuritori?
- De atâta nemurire a?i cam disp?rut de pe fa?a p?mântului. Unde v? sunt ast?zi tracii, dacii, ge?ii, go?ii, vlahii… De zalmoxe m? ?i jenez s? mai întreb… Voi, care v? considera?i urma?ii marii Rome - Întemeietorii, cer?i?i umili pe la por?ile Europei, unde abia vi se arunc? câte un dumicat.
- Savura?i-v? triumful c?ci nu mai ave?i mult! La fel f?cea ?i trufa?a Rom? pân? când tot noi, cei care am pus um?rul la întemeierea ei, am distrus-o! Fi?i siguri c? ?i celelalte, atât de str?lucitoare ?i sfid?toare, rome în?l?ate de voi se vor pr?bu?i. Ave?i grij? s? nu v? prind? sub ele! Pentru c? în loc, cu smerenie, s? v? sl?vi?i zeul voi v-a?i în?l?at temple ale p?catului ?i crimei vou? în?iv?!
Din toate p??aniile, cu certitudine, smerenia ne e lec?ia pe care am înv??at-o cel mai bine. Ni s-a furat aproape totul: p?mânturile, identitatea, aurul, trecutul, cultura, limba, religia… ?i când a trebuit s? ie?im din istorie, doar ea ?i credin?a în destinul nostru ne-au salvat din propria cenu??.
- Destinul… Despre care destin vorbe?ti?
- Acela de a uita, uneori, cine suntem… ?i de a ne trezi mereu din somnul cel de moarte! Spre a-i face s? se închine de uimire ?i groaz? pe cruzii no?tri du?mani…
- Haa, ha, ha…Frumoas? metafor?, începi s? reci?i din imn, chiar îmi place! Uite, tare m-ar interesa s? vorbim despre voi… Despre ce înseamn? a fi cultur? minor?. Între somn ?i trezire, cea mai banal? existen??!
- Noi, în ce ne prive?te, nu prea vorbim de existen??… Concept prea filozofic ?i abstract. Ci de supravie?uire ?i continuitate! Ne numi?i, cu dispre?, „cultur? minor?”… Dar, atunci când v? prefacea?i c? nu ne mai g?si?i prin istorie, noi trudim r?bd?tori aici în împ?r??ia noastr? de cuvinte ?i în portul str?mo?esc; înc? ne cultiv?m p?mânturile cu trupurile noastre ?i ne forj?m sufletele cu speran?a zilei de mâine. Am fost ?i r?mânem pietroiul de care v-a?i tot rupt col?ii… De când a?i pus ochii pe noi ?i a?i poftit la ale noastre numai asta facem: rezist?m, rezist?m ?i sper?m!
- O s? fie nevoie s? define?ti pe acest „de când”… Nu ?tiu de ce simt c?, probabil, o s? o d?m iar??i pe mitologie… Dar ?i pe aia, mai mult ca sigur, o s? te vai?i c? v-au furat-o grecii!
- Mdaa… P?i s? o lu?m de pe atunci când zalmoxianismul era o „minuscul?”, nu doar cultur?, ci ?i geospiritualitate planetar?. ?i când în sânul ei, f?r? s? ?ti?i, a?i provocat prima mare schism?.
- Ohoo, a?a grozavi suntem? V? nimicim ?i în lips?! R?mân numai ochi ?i urechi…
- Cultura asta, pe care o nume?ti minor?, descinde dintr-o filozofie a în?elepciunii zeciste a vie?ii. Conceptul ei fundamental era koga/ionul; capul luminos, I(E)on (Unicul), ce se na?te în univers - koga, din întunericul neantului. Zal/moxe era primul între egalii ce-l slujau pe Unicul (Eon), cel mai b?trân ?i în?elept dintre ei; mo?ul-za ori zaua primordial? în lan?ul vie?ii, ce f?cea leg?tura între cer (Cosmos - ordinea unic?) ?i P?mânt, un astru al acestei ordini siderale. Pentru respectiva spiritualitate era un fel de mag, ?aman de mai târziu. Aceast? în?elepciune p?storit? de Mo?ul, din centrul de la Sarmisegetuza, s-a încet??enit drept zalmoxianism. Esen?a sa, exprimat? în Belagine - legile armoniei universale, era ca p?mânteanul, venit aici s? evolueze, s? tr?isc? în com/unitate cu zeul.
- Perfect! Pân? aici pare destul de clar…
- Cum voi v-a?i vârât coada aici pe p?mânt, a?i tulburat tihna ?i în respectiva com/unitate spiritual?, care cuprindea neamurile din arealul ce se învecina cu inzii ?i se întindea pân? la Atlantic, dincolo de Scandinavia ?i nordul Africii.
Legat de modul cum trebuia abordat? b?t?lia asta cu voi se creaz? o schism?. Cea a prometeenilor, care opteaz? s? v? r?spund? în acela?i mod, adic? violent! ?i astfel, acolo unde puterea în?elepciunii e înlocuit? de puterea for?ei se trece de la organizarea de tip spiritual-sacerdotal la cea de tip politico-militar. Apar primele structuri statale ale Orientului Apropiat ?i Asiei Centrale.
Spre a solu?iona problema, pleeadienii trimit o expedi?ie în ajutorul rudelor lor p?mântene, condus? de prin?ul Rama ori Rahma; parte a peripe?iilor ei este prezentat?, metaforic, în capodopera noastr? vedic? „Ramayana”. Acesta, sub numele de Zeus în mitologia greac?, îl va pedepsi pe Prometeu pentru erezia sa ?i va trimite misiuni apostolice pacifiste, conduse de c?tre ramani (mari preo?i), în care vor intra ?i c?lug?ri zalmoxieni c?tre toate punctele cardinale. Astfel, cu timpul, în Asia se va institui civiliza?ia rahmanic? sau brahmanic?, în Egipt ?i împejurimi cea faraonic? a lui Ra, iar în ?inuturile latinilor ?i cel?ilor ramanitatea Romei. De re?inut, acestea erau organiz?ri de tip sacerdotal. Centrul spiritual al ramanit??ii va r?mâne, îns?, în templul solar al lui S(Z)armis din cetatea Sarmisegetuza, unde prin?ul Rama va îndeplini func?ia de zalmoxe.
- E treaba voastr? cum v? prezenta?i trecutul! Toate bune ?i frumoase… Dar ce avem noi cu toat? buc?t?ria asta intern??
- Ohoo! ?i înc? cum ave?i… Tocmai când lucrurile se lini?tiser? v-a apucat bâzdâcul. Strategia de a v? impune prin oamenii maimu?? mergea greu. Atunci v-a?i gândit s? recruta?i, din rândul liderilor prometeeni, adep?i care s? v? conduc? ?i înnobileze, prin împerechere cu acestea, popula?iile de hominizi create în laboratoarele voastre genetice. Unul dintre ei a fost sumerianul Avram, fiul lui Terah - preot raman din ora?ul Ur. I-a?i f?cut cunoscutele promisiuni ?i, dup? ce l-a?i pus sub protec?ia lui Yahve, l-a?i trimis s? acapareze, prin cump?rare ori prin for??, teritorii ale popula?iilor ramanice din regiune.
Prin asta, spera?i s? împu?cati doi iepuri dintr-un foc. Punând în fruntea hoardelor voastre primitive lideri spirituali, credea?i c? ace?tia or s? le dreseze potrivit scopurilor ce le urm?rea?i. Totodat?, avea?i în vedere ?i un proces de ameliorare genetic?, prin metisaj, a rasei create de c?tre bioinginerii vo?tri, transformând-o în a?a zisul popor ales care s? v? împlineasc? planurile. S?-i deosebi?i de ceilal?i le-a?i pretins s? î?i taie prepu?ul. Cum este consemnat ?i în Biblie, proiectul a reprezentat un fiasco total. În urma confrunt?rii cu popoarele ramanice, precum ?i cu cele semitice cei care au mai supravie?uit au fost nevoi?i s? se pun?, ca sclavi, sub ad?postirea faraonului.
- Cu asta chiar e?ti extraordinar! Un delir… halucinant ce spui! Ca unul umblat prin cultura lumii, nu ?tiu cum de po?i scoate asemenea abera?ii.
- Prin cultura lumii a se în?elege ceea ce a?i impus voi drept adev?ruri universale? ?i-ai fi droit s? m? auzi recitându-v? minciunile pe care le propaga?i prin „?tiin??” ?i în întregul înv???mânt!
- Ia-o cum vrei! Te ascult… ?i nu îmi vine s? te tot opresc! O interpretare atât de diabolic? a c?r?ii sfinte nu am mai întâlnit.
- Ai pu?intic? r?bdare, stimabile, înc? nu te înfuria! Ce-i mai interesant abia urmeaz?.
Dup? ceva vreme, afla?i în criz? de solu?ii, a?i revenit la am?râ?ii ?ia de oieri egipteni, care mai târziu î?i vor zice evrei, într-o disperat? încercare de resuscitare a proiectului. Dup? tipicul cunoscut, le-a?i pus în frunte, iar??i, pe unul de-al nostru c?ruia nu putea?i s?-i spune?i decît Mo?ul (Moshe) - amintire a religiei lui Mo? Za pentru c? la curtea faraonului zalmoxianismul era cunoscut.
Cum nu v? mai permitea?i un alt e?ec de anvergur?, de aceast? dat? a?i renun?at la jum?t??ile de m?sur? ?i v-a?i gândit la un atac decisiv chiar în inima inamicului. Dup? formula totul sau nimic, a?i pornit, cu ochii a?inti?i c?tre Sarmisegetuza, s? cuceri?i lumea oferindu-i o alt? spiritualitate. L-a?i urcat pe Moise pe munte ?i i-a?i pus în bra?e, nou nou? la cheie, mozaismul prin care, promi?ându-le ?ara F?g?duin?ei, (care doamne o fi aia adev?rat??) ori însp?imântându-i, i-a?i otr?vit cu dogma poporului ales ?i le-a?i cerut s? cread? orbe?te în ?eful vostru Yahve. Trinit??ii geto-ramanice „IOT” ia-?i opus a?a zisa tetagram? sacra „YHWH”. ?i mai departe lucrurile se petrec oarecum ca în Torra ?i Talmudul, unde le spune?i c? doar evreii sunt oameni, iar restul goymi. A?a a pornit mar?ul c?tre, spera?i voi, victoria final?!
- Din blasfemie în blasfemie… Deci b?t?lia spiritual? se d? între „IOT” ?i „YHWH”, primii în serviciul binelui ?i ceilal?i ai demonismului. Trebuie s? recunosc, totu?i, c? ra?ionamentul mi se pare logic. Cum nu sunt foarte exigent l-a? numi aproape impecabil. Dar e?ti abia c?tre început… Mai departe cum e povestea?
- P?i, ca s?-?i aduci pe cineva la picioare, trebuie s? îl love?ti la cap. I-l spargi ori m?car îl ame?e?ti! ?i cum capul ?sta se afla în Dacia, formula Capadocia v? este cunoscut?, dup? ce a?i luat pe picioare pustiul ?i Marea Ro?ie, a?i pus cap compas pe ea. Dar pentru c? pân? la zeu te m?nânc? sfin?ii, avea?i, mai întâi, de lucru iar??i cu ramanit??ile orientale, care v-au stâlcit în b?taie mai bine de un mileniu ?i aproape v-au ?ters de pe fa?a p?mântului.
Noroc cu per?ii, ni?te naivi care au crezut c? m?car ?ia care a?i mai r?mas v-a?i lecuit de nebunia de a fi st?pânii lumii… Dar ?i-ai g?sit, pe cine nu la?i s? moar? nu te las? s? tr?ie?ti! A?i profitat de toleran?a lui Alexandru cel Mare ?i v-a?i aciuat în imperiul s?u. Travesti?i în rabini începe?i s? cloci?i în viesparul de la Alexandria, cea mai monstruoas? conspira?ie, din interiorul ei, împotriva ramanit??ii.
- Mul?umesc! Într-adev?r, de?i înc? nu eram venit pe atunci, r?mân mândru de înainta?ii mei; a fost o bijuterie, adev?rat? capodoper?. Pe care nimic nu a egalat-o peste timp. Am luat un pop? de-al vostru, venit la essenieni ?i pe povestea lui, în prelungirea Leg?mântului, am f?cut din Eli Getul, poate din neamul getulilor, Iisus Nazarineanul, p?ienjenind cre?tinismul.
- V-a ajutat în asta ?i cloaca de la Roma, ce roia în jurul aristrocratului Piso ?i filozofului Seneca. Pe bun? dreptate Nero, când ?i-a dat seama, i-a trimis pe amândoi la Yahve ?i a dat foc cocinei. ?i în continuare, cel de dup? el a în?bu?it în sânge revolta mozaic? ?i a d?râmat ?i Templul, din care drept amintire nu v-a r?mas decât zidul la care v? duce?i s? v? da?i cu capul când v? doare. Dar, împ?ratul Titus mai mult a r?scolit r?ul. Pentru c? urma?ii lui Piso, împreun? cu rabino-istoricul Josephus ?i Pliniu cel Tân?r, au continuat s? scrie la evangheliile ce vor fi adunate în Noul Testament.
- Daa… Nu se poate uita ori minimaliza contribu?ia lor. Mai ales c? Pliniu era prieten apropiat al împ?ratului Traian…
- Ahaa, tocmai mi-ai luat vorba din gur?… Cum Yahve v? tot îndemna la r?u, dar nu prea avea?i putirin??, în paralel cu f?c?tura religioas?, ce v-a dat prin cap? S? b?ga?i dihonia între cele dou? mari ramanit??i ale vremii, cea getic? ?i cea roman?. A?i încercat, mai întâi, învr?jbirea lui Cezar cu Burebista, dar pentru c? nu v-a ie?it i-a?i asasinat pe amândoi. Pân? la urm? a?i ajuns la Traian pe care, prin nevast?-sa ?i amintitul amic, l-a?i împins s? fac? ce a f?cut. E drept, de?i v? prigonise, acesta v-a oferit cel mai grozav orgasm când a distrus Sarmisegetuza - oful vostru istoric.
Dar nu a ocupat decât o mic? parte din Ge?ia nord-dun?rean?, bucata pe care a numit-o Dacia. Mai grav, pentru voi, a fost faptul c?, de aceast? dat?, a r?scolit el roiul zalmoxian care s-a r?spândit în Imperiu ?i împrejurimi în haina mithraismului ori a cavalerilor crucii. Devenind religie a împ?ratului, ce purta pe cap benti?a cu ochiul magic, ramanitatea get? ajunge la mare cinste la Roma, reu?ind chiar s? îmbrace purpura vi?inie. Pân? la Constantin cel Mare ?i chiar dup? aceea pân? mai târziu împ?ra?ii getoramani v-au perpelit serios, f?cându-v? s? v? înghi?i?i veninul ?i blestemele.
- Plecarea lui Constantin cu toat? administra?ia sa în Balcani ?i Asia Mic? a fost prima mare victorie a noastr?.
- Era firesc s? jubila?i… V-a l?sat Roma la dispozi?ie, bandele voastre de irvi?i, farisei ?i zelo?i - ni?te mozaici împ?una?i iudeo-cre?tini, punându-se pe sfânt? distrugere, jaf ?i prad?. ?i v-a mai f?cut un imens serviciu, recunoscându-v? oficial prin celebrul edict. Cu fariseismul specific, drept mul?umire, l-a?i sfin?it dar el a r?mas în continuare pontifex maximus al lui Sol Invictus.
- Presat de maic?-sa ne-a mai f?cut ?i alte concesii. Dar ?sta era numai un început al sfâr?itului vostru.
- Cre?tinismul ramano-mitraic continua s? fie la Constantinopol ?i la Roma religia oficial? a Imperiului. Mitrariumul, prin num?rul adep?ilor, domina asupra templului, sinagogii ?i bisericii. Pasul urm?tor a fost s?-l disloca?i ?i înlocui?i în rândul Neamurilor cu iudeo-cre?tinismul. A trebuit s? le inventa?i o alt? religie, mozaismul era numai pentru voi, iar pentru goyme a?i conceput un alt soi de opiu. ?i pentru impunere v-a?i servit din plin de episcopul Ambrozie, acel tragic sfânt Augustin, generalul spaniol Teodosie, pe care l-a?i f?cut împ?rat ?i de complicitatra hunilor. A?i d?râmat podul lui Constantin de peste Istru, izolând ramanitatea balcanic? de cea nord-dun?rean?. Apoi i-a?i pl?tit pe hunii de peste Nistru s? atace Ge?ia ramanic?. Abia apoi l-a?i manipulat pe Gra?ian, un copil înconjurat de hiene, s? dea cunoscutele edicte prin care v-a oficializat în detrimental arianismului ramanic.
B?t?lia va continua în rândul cre?tinismului între ramanitatea mitraic? ale c?rei manifest?ri le-a?i numit erezii ?i iudeo-cre?tinism. Din prima, în urma falsific?rilor f?cute de greci, va descinde ortodoxia - adev?rata credin??, iar din cel?lalt catolicismul cu biserica sa universal?.
- ?i pierzându-v? suportul religios v-a dec?zut ?i limba, slujbele f?cându-se în greac?. Pân? când împ?ra?ii ramani sunt înlocui?i cu cei greci. Limba geto-raman? fiind substituit? prin cea greac? ?i în administra?ie, Imperiul a încetat a mai fi ramanic devenind bizantin.
- Asta ?i pentru c? ramanii geto-go?i, dup? cucerirea Romei ?i mutarea capitalei la Ravena, sunt interesa?i mai mult de Galia, Bretania ?i peninsula Iberic?. Ofensiva împotriva ramanit??ilor sudice ?i vestice va continua prin aducerea în Balcani ?i cre?tinarea, de c?tre greci, a slavilor ?i bulgarilor, iar în Panonia de c?tre catolici a khazaro-maghiarimii prin care se va sparge marele bloc getic, izolându-i pe cei din nord de jum?tatea lor sudic? ?i de cei din vest. Începe holocaustul ramanit??ii balcanice ?i occidentale care, prin grecizare, slavizare, islamizare, catolicizare, maghiarizare e adus? în pragul dispari?iei, reu?ind s? supravie?uiasc? numai în vetre de valahitate; mai semnalându-?i înc? existen?a prin celor trei dialecte sudice ale limbii ramano-române.
- Mdaa… La nord, dup? c?derea centrului spiritual, a?i continuat s? v? r?zboi?i aproape dou? secole cu romanii ?i când, prin acel Regalianus, credea?i c? v-a?i eliberat am trimis peste voi puhoaiele barbare. ?i astfel s-a ales praful ?i de ramanitatea nord-dun?rean?.
- V? l?uda?i, ramanitatea a rezistat în pricipatele valahe nordice prin conduc?torii s?i din sacerdotala „cast? a sarabilor”, ap?rut? demult în jurul lui Sarmis, pe care i-a?i numit go?i, cumani, vandali, gepizi etc. Dar nu i-a?i mai dat importan??. Foarte ocupa?i s? v? savura?i triumful, nu a?i b?gat de seam? c? aceasta, timid, începea s? renasc? sub forma românit??ii. Când a?i observat a fost prea târziu, românismul î?i crease o nou? statalitate. Va începe o alt? epopee a istoricei confrunt?ri despre care am vorbit.
- Nu ?i se pare c? afirma?ia sun? cam pompos, a l?ud?ro?enie? E cam la fel cum ai vorbi de o confruntare între ?ân?ar ?i elefant.
- Ba, s? cam avem pardon! Sub oprimarea voastr?, sentimentul comuniunii geto-ramanice îngem?nat cu memoria vechii latinit??i ?i prestigiul înc? nestins, peste veacuri, al Cet??ii Eterne au germinat, în spa?iul european, etnicit??i de acela?i tip care s-au impus drept popoare romanice. Românii al?turi de ele, pe temeiul vechii spiritualit??i, ?i-au creat con?tiin?a apartenen?ei comune la noua Gint? Latin?. Chiar izolat? în marea slav?, ramanitatea româneasc? s-a sim?it, permanent, ca apar?ind acestei ginte a popoarelor romanice care, la rându-le, au dat deseori semne de solidaritate cu noi.
- Vai, vai… ?i cât? solidaritate! Naivilor, nu cred c? nu v? cunoa?te?i istoria. La Tilist, în 1807, deci înainte de pacea de la Bucure?ti, marele Napoleon ?i-a dat acordul ?arului Alexandru ca Rusia s? ocupe Moldova ?i Valahia. Campania declan?at? chiar a doua zi dup? luarea Basarabiei nu a fost, cum v? imagina?i, pornit? de dragul vostru, ci spre a opri accesul Rusiei în Balcani ?i la Strâmtori dup? înfrângerea Turciei.
Ce s? mai zic, mai târziu, de ostilitatea f??i?? ori inamici?ia contelui italian Ciano, fa?? de voi, în problema transilvan? ?i nu numai.
- Mare adev?r în afirma?ia aia c? statele nu au nici prieteni, nici inamici ve?nici, ci numai interese. Lucrurile sunt mai complicate. Chiar uciderea de c?tre sultan a lui Dumitru Moruzi ?i a lui frate-su, fanario?ii ce au negociat în numele s?u tr?darea în fa?a ru?ilor, demonstreaz? clar c? acesta nu a fost de acord cu cedarea.
- Ce s? mai zic? E treaba voastr? dac? vre?i s? vi-i face?i ?i pe turci prieteni!
- Putem discuta ?i despre cel?lalt Napoleon, al treilea, care, în ciuda presiunilor interne, declin? oferta austriecilor de a primi Lombardia ?i a le ceda Principatele Române. Ba, mai mult, devine marele sus?in?tor ?i garant al unirii lor.
Cât despre italieni, nu acolo trebuie c?utat? vina pentru dezmembrarea României Mari. Ci, mai ales, în linia de sânge a reginei Victoria a Marii Britanii, descendent? din filonul kazaro-german de saxa-coburg ?i gotha. Carol al doilea, din neamul ei, nu era nici nebun nici prost când înregimenta Romania în tab?ra opus? Germaniei, cea care dicta atunci pacea ?i r?zboiul în Europa.
- Ce vrei s? spui cu asta?
- La cât de versat e?ti într-ale istoriei, nu te preface c? nu ?tii! Sf?tuitorii s?i de tain?, bineîn?eles confra?i de sânge de-ai Lupeasc?i, sperau s? reu?easc? acum ce nu le ie?ise cu Ferdinand. Noroc cu Mare?alul, un român adev?rat pe care îl durea destinul ??rii sale ?i a încercat s? opreasc? dezastrul ?i s? mai salveze ce se putea.
- Vorbe?ti de Ferdinand Întregitorul? Chiar nu mai ave?i m?sur?? Spurca?i pân? ?i lucrurile sfinte…
- Nu mai mima revolta! ?tii c? uneori istoria î?i mai scoate la suprafa?? rufele murdare… Î?i amintesc c? dup? doi ani de r?zboi încep revoltele împotriva ?arului. ?ef al guvernului rus ajunge von Sturmer, doamne ce nume de rus! ?i dumnealui începe tratative secrete cu Germania pentru scoaterea ??rii din r?zboi. Ca întotdeauna în astfel de situa?ii, bineîn?eles, se face un târg. Germania lua Gali?ia, Rusia primea ?i restul de Moldov? pân? la Carpa?i, iar Austriei în compensa?ie i se oferea Valahia împreun? cu Oltenia.
Dar pentru a face posibil acest lucru Romania trebuia, neap?rat, atras? în r?zboi. ?i minune, nu se ?tie prin ce alchimie politic?, cu toat? opozi?ia neutrali?tilor, se ?i întâmpl? asta! Fran?a, care era disperat? s? sl?beasc? presiunea german? asupra sa la Verdun, promite Transilvania pân? la Tisa ?i întregul Banat. ?arul, angajându-se s? ne sprijine prin marea ofensiv? a lui Brusilov pân? pe Carpa?i, care nu va avea loc niciodat?.
- Mdaa… Îns?, de celelalte manevre ale Fran?ei nu ?ti?i nimic! Aflând de aranjamentele Rusiei, spre a o men?ine în alian??, ce crezi c? îi propune? Î?i spun eu acum: exact acela?i lucru - Moldova pân? la Carpa?i ?i în plus un culoar de-a lungul M?rii Negre pân? la Constantinopol ?i Marea Egee.
- ?i nu am dreptate? Numai aparent regele î?i în?bu?ea, atunci, instinctul germanit??ii ?i hot?ra a?a cum a hot?rât, zice-se de dragul românilor. În realitate, raportat la balan?a de putere, numai un politician orb sau care vrea r?ul ??rii sale f?cea ca el. Era vizibil c? de Romania o s? se aleag? praful. ?i pe ruinele ei urma s? fie pus? temelia Israelului European, exact cum avea s? se afle pe ordinea de zi a conferin?ei de pace. Însi?i alia?ii s?i gândeau în acela?i spirit. Clemanceau, cel care nu mai obosea cu promisiuni în favoarea Romaniei numai s? li se al?ture în r?zboi, la o întâlnire cu liderii SUA, Marii Britanii ?i Italiei le spunea, cinic, acestora c? nu e nicio problem? cu respectivele garan?ii pentru c?, f?r? nicio remu?care, pot s? nu fie respectate.
- Cum nu discut?m pe baz? de documente, ne lans?m în specula?ii… Cred c? e riscant s? ducem discu?ia în aceast? direc?ie.
- S? discut?m, atunci, pe baz? de fapte. Î?i propun un episod din odiseea f?uririi Romaniei Mari. Basarabia decide s? se alipeasc? la regat. Guvernele marilor puteri occidentale recunosc acest act de voin?? na?ional?, dar parlamentele, cu târzia excep?ie a Italiei, nu vor ratifica niciodat? acest fapt istoric. De ce? Pentru c? în mintea lor, sub presiunea evreimii interna?ionale, ?i bineîn?eles c? am în vedere pe cea sionist?, legau Basarabia de spa?ialitatea prezumtivului Israel European. Culmea cinismului, guvernele au acceptat unirea doar pentru ca Romania s? pl?teasc? partea cuvenit? Basarabiei din datoria acumulat? în r?zboi de c?tre Rusia ?arist?.
- Simple specula?ii… Ajungem s? interpret?m istoria dup? bunul plac, a?a cum ne convine!
- De ce faci aceast? afirma?ie când ?tii c? nu-i corect?? V? sim?i?i deranja?i c? începem s? v? în?elegem inten?iile ascunse ?i jocul? E dreptul vostru s? ave?i o alt? percep?ie dar, ca simplu om, cum explici situa?ia actual? a tezaurului românesc? Bineîn?eles, probabil, potrivit facilei formule: “l-au luat bol?evicii, Lenin nu mai este ?i n-ai pe cine s? mai tragi la r?spundere!”. Adic?, cam la fel cum le r?spundea Stalin polonezilor când era întrebat de soarta celor dou?zeci de mii de osta?i descoperi?i mai târziu în gropile comune de la Katyn: “C?uta?i-i ?i voi, s-or fi dus spre Mongolia!”.
Ne întoarcem la Ferdinand… Ce conduc?tor de ?ar? î?i trimite tezaurul, izmene pe c?l?tor, f?r? o temeinic? analiz? a situa?iei ?i f?r? garan?ii interna?ionale ferme? Nu putem s? ne gândim c? regele a f?cut ce i-au cerut cei care ?tiau ce o s? se întâmple? ?i ??tia era?i voi, cei care preg?tea?i pr?bu?irea ?arismului ?i a imperiului s?u prin revolu?ii. Voi ?tia?i ce o s? se aleag? de Romania prin preconizata victorie a Germaniei. A?a c? v-a?i trimis aurul înainte s? îl asigura?i. Chiar a?a tont s? fi fost regele nostru ori e vorba de tr?dare? De ce s? nu ne întreb?m, acum prea târziu, dac? tot timpul nu o fi lucrat pentru voi, nu v-o fi f?cut cumva jocurile?
- Nu se poate, trebuie s? existe o limit?! Te hazardezi, mergi mult prea departe…
- Firesc, ce alt r?spuns s? dai? Dar, uite, încerc s?-mi explic mie însumi aceast? teribil? coinciden??. E dovedit acum c? voi i-a?i pl?tit pe evreo-kazarii, sub numele lor oficial, Tro?ki ?i Lenin s? fac? revolu?iile din Rusia. Foarte ciudat, dup? ce se închie pacea de la Brest-Litovsk agentul vostru le d? germanilor 93,2 tone de aur desp?gubiri de r?zboi. Adic?, aproape cantitatea de aur a tezaurului românesc! S? fim atât de nevolnici încât s? nu ne gândim c? prin tezaurul nostru s-a pl?tit distrugerea Imperiului ?arist? Asta înseamn? c? ?i ast?zi cei care îl caut? sunt oameni de-ai vo?tri, care doar se prefac c? îl caut?. M? rog la cel de sus s? nu-l g?seasc?, pentru c? cine ?tie pe mâna c?rui c?m?tar de-al vostru o s? încap?!
- De ce nu te gânde?ti c?, poate, tocmai cu acel tezaur a?i f?cut Romania postbelic??
- V-au apucat, a?a deodat?, mustr?rile de con?tiin??… Hai s? fim serio?i! Motivul real al scoaterii tezaurul din ?ar? a fost acela ca statul român s? nu mai aib? cu ce î?i sus?ine efortul de r?zboi. Devenise falimentar, cine îl mai împrumuta ori îi gira opera?iunile financiare interna?ionale, ?tiind c? nu are cu ce s?-?i mai garanteze datoria?
S-a ?esut ori mai corect spus a?i ?esut atunci un uria? complot, c?ruia Romania a fost la un pas s?-i cad? prad?. Noroc c? istoria, poate impresionat? de suferin?a românilor ?i de tributul de sânge al celor aproape un milion de solda?i c?zu?i la datorie, a f?cut posibil? minunea care s-a numit Romania Mare. Îns?, chiar ?i în trasarea grani?elor ei, înving?torii, mânui?i de oamenii vo?tri, în loc s? se comporte ca ni?te alia?i fa?? de noi, au f?cut importante ?i nedrepte pentru noi concesii vecinilor. Probabil generalul M?rd?rescu, cel care a intrat în Budapesta ?i a administrat starea de ocupa?ie în Ungaria, ar spune mai multe. ?i în primul rând c?, dac? nu a reu?it ?tergerea noastr? de pe hart?, evreimea de la masa tratativelor de pace, unde la un cap?t se afla Felix Warburg ?i la cel opus fratele s?u Max Warburg, a reu?it m?car s? ne pedepseasc? pentru înfrângerea kazarului Bella Khun (Choen), prietenul ?i aliatul agentului ei, Lenin.
La asta m? refeream când spuneam c? istoria î?i traseaz? propria matc? ?i nu se las? îndiguit?.
- E perspectiva voastr? subiectiv?… În c?r?ile de istorie se scrie altfel. Regalitatea a fost garantul Romaniei în fa?a marilor puteri, a scos ?ara din înapoiere ?i i-a adus independen?a. A…
- V?d c? îl vizezi pe marele Carol Întîiul… D?-mi voie s? întreb, absolut retoric, ce conduc?tor î?i b?ga ?ara în r?zboi f?r? nicio negociere cu aliatul, nu unul oarecare ci acela care de o istorie îi tot ciuntea trunchiul, ?i nicio garan?ie scris? din partea marilor puteri? Ei bine, când prime?te acea scrisoare disperat? de la ?ar, pe care Ana Pauker ajuns? la Bucure?ti o face cu maxim? urgen?? disp?rut?, nu e suspect c? nu negociaz? returnarea Basarabiei ori a unei p?r?i a ei?
Avea dreptate Eminescu s? fie rezervat în fa?a marelui triumf al ob?inerii independen?ei. Otomanii erau un cadavru politic ce nu ne mai putea influen?a viitorul, iar românii au murit degeaba. Nu ne-am ales cu nimic, am pierdut teritorii în Bugeacul ce ne apar?ine organic în schimbul unora asupra c?rora aveam îndrept??iri istorice.
- Constat c? i-ai f?cut praf, la rând, pe to?i regii ??rii…
- A mai r?mas cel mai nevolnic dintre ei. ?la care oriunde altundeva ar fi fost împu?cat pentru înalt? tr?dare. Omul care în plin r?zboi î?i aresteaz? conduc?torul ??rii ?i al armatei, pactizeaz? cu inamicul ?i îi pred? ?ara necondi?ionat, f?r? niciun acord scris. În urma nes?buin?ei sale, circa o sut? optzeci de mii de osta?i, ce se încununaser? de glorie ?i aveau dreptul la recuno?tin?? din partea patriei sunt du?i în prizonierat în str?fundurile Rusiei.
Pân? la urm? v-a predat-o, necondi?ionat, vou?, ca ?i pe conduc?torul ei! Adic? a f?cut ce nu reu?iser? to?i ceilal?i regi adu?i de voi. Sângele kazaro-evreiesc ?i-a f?cut, într-un final, datoria fa?? de st?pân. De aia l-a?i ?i decorat, iar când l-a?i v?zut cât e de idiot i-a?i dat cu ?utul în fund. Nu merit? s?-i pronun? numele!
M-am enervat… Dac? discu?ia ar fi avut loc în circumstan?e normale, probabil ?i-a? fi spus c? nu mai pot continua… ?i s? o l?s?m pe alt?dat?.
- Gestul curajos al regelui Mihai v-a readus Transilvania pe care Antonescu nu ar fi ob?inut-o niciodat? de la Hitler.
- Fals! Mare?alul ob?inuse de la ru?i condi?ii infinit mai favorabile. Dar ministrul de externe, în loc s?-i arate telegrama de r?spuns la cererile înaintate i-o prezint? regelui. Abia atunci, sf?tuit de oamenii vo?tri, spre a preveni punerea în aplicare a negocierilor avantajoase ale mare?alului, suveranul îl invit? la palat ?i îl aresteaz?. De aia, mult mai târziu, când încep discu?iile cu sovieticii, Molotov îi întreab?, cu dispre?, pe cei trimi?i la negocieri pe cine reprezint? ei. În mintea lui, Mare?alul era conduc?torul de drept al statului! Dar, repet, mi-e sil? s? mai discut despre acel moment!
- Cum?… ?i nu e?ti curios s? afli cum va ar?ta europontica voastr? condus? de la Noul Ierusalim kazaro-evreiesc?
- Deocamdat? altele sunt fr?mânt?rile care îmi provoac? insomnii. Am eu multe griji, dar cel mai mult ar trebui, poate, s? m? nelini?teasc? ceea ce încerca?i s? face?i cu ?ara mea. Norocul ei c?, cel mai bine dintre toate, a înv??at s? moar? ?i s? renasc?. Adic? s? dispar? ?i s? reapar? sub alt? form?, r?mânând în fondul ei ancestral mereu aceea?i.
- Începi s? te contrazici. Chiar tu ai spus atâtea din care rezult? c? de vreo dou? milenii, m? refer la zodia pe?tilor, ?ara ta nu mai reprezint? nimic.
- Asta e concluzia pe care vrei s-o acreditezi, dar eu nu am afirmat a?a ceva. Este vital pentru voi s? o împiedica?i s? î?i urmeze destinul. ?i am s? încerc s? m? fac mai bine în?eles. Istoria poveste?te cel mai bine despre câte a?i f?cut împotriva ei. Nu m? mai refer concret la acele aspecte. Dar am s? pun, iar??i, ni?te întreb?ri mai apropiate de zilele noastre… Uite una dintre ele: De ce s? îl asasinezi pe conduc?torul unei ??ri aflate în plin? dezvoltare, pe care ai încercat s?-l propui la Nobelul pentru pace ?i care te consider? amic? S? fi deranjat atât de mult faptul c? începuse amenajarea Bucure?tiului, preg?tindu-l spre a fi compatibil cu profe?ia?
- Bineîn?eles c? te referi la nebunia aia cu Casa Popoarelor ?i Catedrala Mântuirii Neamurilor! Ori la utopia, n?scut? din orgoliul lichid?rii datoriei externe, de a crea un nou Fond Monetar Interna?ional al lumii a treia? Ori cu spaima noastr? de bomba lui nuclear?…
- O s? continui… Ce interes ai s? culpabilizezi un popor prin str?dania de a face din el autor al holocaustului, nu evreiesc cum vre?i s? par?, ci khazar? Pentru c? nenorocirea s-a ab?tut asupra voastr?, tr?itorii în ??ri din aceast? parte a continentului. Nu cumva acela de a î?i legitima, drept repara?ie, ni?te preten?ii viitoare sub forma unor cereri pe care urmeaz? s? le formulezi?
- Ca s? în?eleg mai bine cum gânde?ti, d?-mi voie s? te întreb dac? ?i tu crezi în afirama?ia aia idioat? cum c? noi l-am fi pl?tit pe Hitler s? aplice solu?ia final? spre a-i determina pe evrei s? se refugieze în viitorul Israel?
- Mai este ?i o alt? ipotez?. Cum c? iudeii biblici ar fi f?cut-o spre a-i mai împu?ina pe kazari, în scopul reechilibr?rii raportului demografic ?i de putere în cadrul mozaismului.
- Asta e chiar n?ucitoare! ?i, m? rog, la ce le-ar fi folosit asta?
- P?i… Tocmai discutar?m! Kazarii se opuneau, bineîn?eles nu în forme deschise, întemeierii noului stat evreiesc în vechea Iudee, optând pentru un Israel European, pe care Woodrow Wilson era gata, gata s? vi-l ofere. O variant? era cu capitala la Lemberg (Lvov), în care evreii kazari, mai pu?in de o treime, erau st?pâni peste majoritatea b??tina?? de români, slovaci, ucraineni, poloni etc.
Rabinii ortodoc?i aveau, îns?, în vedere c? Templul trebuie, neap?rat, reconstruit pe temelia originar?. Dar, parc?, eu începusem s? formulez întreb?ri?
- Continu? te rog, dar cred c? te-am ghicit! ?i eu sunt de acord c?, în cunoa?tere, mai importante decât r?spunsurile sunt întreb?rile corect formulate.
- Mul?umesc! O s? insist… De ce dup? lichidarea lui Ceau?escu, când bie?ii români credeau c? o s? coboare fericirea pe p?mânt, a?i adus ?ara în starea de haos, de s?r?cie material? ?i mizerie moral? încât circa cinci milioane dintre ei au fost nevoi?i s? o p?r?seasc?? Aproape am ajuns s? ni se nasc? mai mul?i copii afar? decât în ?ar?. Prin aceast? bejenire în mas?, a?i premeditat depopularea Romaniei?
Simultan, se petrec ni?te coinciden?e tare ciudate. Are loc bulib??ala aia în privatizare cu retrocedarea “in integrum” prin care urma?ii celor pleca?i dup? etatizarea comunist?, în marea lor majoritate evrei, practic, sunt ademeni?i s? revin? în ?ar?. Se d? acea criminal? lege care înlesne?te vânzarea p?mântului ??rii c?tre str?ini. În urma ei sunt înstr?inate mari suprafe?e din teritoriul na?ional. Asta avea s?-l fac? pe un prim ministru israelian s? se laude c? a început s? cumpere Romania ?i înc? câteva ??ri din regiune.
- Cam intuesc unde vrei s? ajungi. Dar, nu uita c? din Romania au plecat c?tre Israel circa ?ase sute de mii de evrei, pentru a c?ror contribu?ie la întemeierea statului un pre?edinte al nostru v-a mul?umit oficial cu ocazia unei vizite la Bucure?ti. La voi a mai r?mas doar o comunitate minor?.
- Dac? au plecat la voi atâ?ia ?i înc? mai bine de o sut? de mii au migrat în America, al?ii nu ?tim câ?i au r?mas prin Rusia, o parte au fost extermina?i de Horty nu v? e ru?ine s? vorbi?i de holocaust evreiesc chiar în „Gr?dina Maicii Domnului” ?i s?-i pune?i în seam? fantasmagorica aia cifr? a mor?ilor? Dar s-o l?s?m a?a, iar urma?ilor s? le ur?m pensie s?n?toas? de la statul român, fiindc? asta v? dorea?i!
Cât despre minoritatea voastr? de ast?zi e atât de minor? c?, se pare, a dep??it jum?tate de milion ?i vin mereu, stimula?i de ajutorul ?la de trei sute de mii de dolari pe care îl prime?te oricine dore?te s? se întoarc? ori s? se mute aici.
Se mai întâmpl? o ciud??enie din asta “postrevolu?ionar?”. Nimeni nu-?i poate explica cum func?ioneaz? democra?ia asta occidental? încât majoritatea autohton? ajunge s? voteze, mai tot timpul, la vârful conducerii ??rii lideri cu origine neromâneasc?. Se zice c? unul dintre multele motive pentru care primul pre?edinte al ??rii a p??it ce a p??it a fost acela c? d?duse un decret prin care cei care candidau la demnit??i în stat trebuiau s?-?i declare, în scris, toate numele pe care le-au purtat ei ?i înainta?ii. S? fim martorii prelu?rii de c?tre str?in?tate, prin infiltra?i din interior, a statului român spre a administra ?ara în folosul ei?
- E clar, v-a?i l?sat sedus de acest nenorocit de conspira?ionism. M? întreb, sincer, dac? reu?i?i s? mai dormi?i noaptea…
- Mul?umesc pentru grij?! Dar a? spune, nimic nou sub soare. Dac? memoria nu îmi face figuri, cam dup? aceea?i strategie a pa?ilor m?run?i s-a mers la înfiin?area actualului Israel. Poate deloc întâmpl?tor fostul pre?edinte Johanis î?i formula strategia sa: “pas cu pas”! S? fi însemnat asta înrobirea, pas cu pas, a României str?in?t??ii? De aceea, adresez întrebarea cea mai tran?ant?: Vre?i s? modifica?i compozi?ia etnic? a Romaniei încât s? o transforma?i în Noua Kazarie? Calea cea mai scurt? s? împlini?i profe?ia indianului ?i s? face?i din Bucure?ti Noul vostru Ierusalim!
- ?i a?a se împline?te, într-un final, promisiunea biblic?! Ge?ii hitti?i ai ramanit??ii Orientului Apropiat, prin semin?ia lui Avraam, se întorc, pe calea semitic?, în Hiperboreea str?mo?asc?! O lume întreag? va fi martora împlinirii unui vis mitic. În sfîr?it, va constata c? enigmatica ?ar? a F?g?duin?ei nu era Canaanul, ci str?vechea Ge?ie - ?ara sacr? a zeilor poporului primordial. Ar merita s? fii fericit, ?i se va confirma teoria.
- Ai grij?, glume?ti periculos, te joci chiar cu lucruri sfinte ?i habar nu ai ce ne?tiute forte stârne?ti împotriva ta! Spui, îns?, un lucru foarte corect - Catedrala Mântuirii va fi adev?ratul Templu. ?i nu doar al poporului ales, ci al tuturor Neamurilor. Cât despre Kazaria de care vorbe?ti nu e nimic de speriat. Poporul carpato-ponto-istric al marelui neam getic a înv??at s? existe sub Romania traian?, sub Daciile posttraiane ?i sub Go?ia, Hunia, Gepizia, Vandalia, Cumania, Valahia etc. România de ast?zi nu este o excep?ie. M?car s? fie acesta ultimul val de migratori pe care îl înghi?im ?i dizolv?m în fiin?a noastr?!
- Uite c?, în sfâr?it, spui un lucru interesant! Sugerezi, deci, c? al treilea Templu nu ar mai trebui reconstruit. La ce te gânde?ti?
- Evreismul, ca doctrin? ?i strategie de domina?ie planetar?, pare-se c? se îndreapt? spre momentul în care se va spune c? ?i-a cam tr?it traiul.
- Continu? s? m? uime?ti! Ce vrei s? spui prin asta?
- Nu se ?tie cât Cel de Sus îi va mai r?bda s? perverteasc? legea ?i poruncile din Torra prin interpret?ri talmudice, ori îi va mai tolera ca de Ziua Isp??irii, aten?ie la ?mecherie nu A Iert?rii, ei s? cear? voie, în avans, s? mai p?c?tuiasc? ?i s? fac? rele ?i în anul urm?tor.
Am, îns?, în vedere confrunt?rile ireconciliabile cu lumea arab? care îl vor sec?tui, ura cumulat? a mul?imilor ?i voit canalizat? împotriva lui, incapacitatea liderilor s?i politici ?i religio?i de a dep??i mentalit??i antiumane vetuste de tip tribal, impactul cunoa?terii ?i al tehnologiilor ?i mai ales contradic?iile din sînul s?u. Toate ?i multe altele dovedesc c? este un proiect ?i un experiment istoric e?uat ca multe dintre celelalte concepute de c?tre voi.
- V?d c? ai cam început s? le ?tii pe toate… Mai po?i s? nume?ti un proiect de-al nostru e?uat?
- Comunismul! Prin lupta intern? de clas? ?i revolu?ia proletar? mondial? voia?i s? distruge?i na?iunile ?i statalitatea istoric? spre a instaura ordinea voastr? global?. L-a?i trimis pe Tro?ki cu trei sute de evrei americani care, cu sprijinul lui Lenin ?i al evreilor germani, a decapitat imperiul ?arist, prin a?a zisa revolu?ie bol?evic?. I-a?i manipulat pe Hitler ?i pe Stalin ?i prin ei a?i dezl?n?uit a doua conflagra?ie planetar?. Dup? ce, prin holocaust, a?i încercat lichidarea opozi?iei evreie?ti ?i însu?irea capitalurilor ei, a?i sperat s? împânzi?i p?mântul cu tot felul de insurgen?e pe care le-a?i numit „revolu?ii socialiste”. Nu prea v-a ie?it cum dorea?i. Ba, mai mult, a?a cum spuneam, chiar în ??rile comuniste v-a?i trezit alunga?i de la putere ca urmare a na?ionaliz?rii comunismului. Prin instaurarea sistemului socialist mondial, ap?ruse riscul ca sovieticii ru?i s? conduc? ei planeta în locul vostru.
- I-auzi! ?i nu v? bucura?i? Nu mai era nevoie de europontism, slavo-ge?ii vo?tri deveneau st?pânii lumii, precum odinioar? geto-romanii.
- Spre a împiedica propria voastr? dispari?ie, l-a?i inventat pe Gorbaciov cu misiunea de a lichida comunismul european, care nu mai era al vostru. Apoi, prin El?ân, a?i dezmembrat URSS-eul, iar prin Putin a?i pus la cale pr?bu?irea Rusiei. Prin „democra?ia” asta evreiasc? acum încerca?i s? în?bu?i?i orice tentativ? na?ionalist?! Dar v? confrunta?i cu cel mai feroce na?ionalism - cel evreiesc, care e de-a dreptul rasial.
Sunte?i nevoi?i, a?adar, s? renun?a?i la mitul poporului ales; lumea ?i-a dat seama c? exist? doar neamuri care au reu?it s? m?r??luiasc? prin istorie, supravie?uind pân? în zilele noastre. V? preg?ti?i s? miza?i pe arabi ?i musulmani, poate ?i pe asiatici. Îi stârni?i, cum f?cea?i cu evreii, s? plece din ??rile natale ?i s? migreze spre Occident. Prin acest migra?ionism dirijat al a?a zisei politici de interculturalitate spera?i s? sufoca?i Europa na?iunilor ?i a popoarelor cre?tine, opozantul organic al ordinii voastre mondiale. Încercând s?-i contrapune?i pe musulmani cre?tinilor, sperând s? se autodistrug? reciproc, risca?i mai degrab? s?-i uni?i împotriva evreilor. Eu unul b?nuiesc c? tocmai asta urm?ri?i, chiar voi vre?i, treptat, s? sc?pa?i de ei! De aia le-a?i ?i f?cut statul, ca s? oferi?i o ?int? ?i s? arunca?i un oscior arabilor. Au fost desconspira?i sunt nerenovabili ?i, deci, nu v? mai sunt utili! A miza, în continuare, pe ei înseamn? a v? compromite în v?zul public ?i a v? duce la fund.
Pe de alt? parte, prin sloganul: „Omul alb - o specie pe cale de dispari?ie!”, v? preg?ti?i s? da?i foc planetei. Spera?i s? se repete povestea ca în cazul atlantizilor. Pentru asta v? intereseaz? europontismul nostru. V? imagina?i c? o s? descoperi?i în el un arianism de tipul rasei pure disperate dup? spa?iu vital. Stai lini?tit, am înv??at din erori!
Ideologia talmudic?, inoculat? de la na?tere bietului evreu, decripteaz?, cu fiecare zi, doctrina voastr? rasial?, antiuman? de tip reptilian. Trecutul demonstreaz?, aproape ca o legitate, c? sunte?i în stare s? prelua?i, temporar, controlul asupra unor spa?ii geopolitice dar nu-l pute?i p?stra.
- Chiar începi s? m? enervezi! Nu-?i imagina c? o s? lu?m lec?ii de la cei care nici, m?car, nu mai ?tiu cine sunt. V-am scos pentru totdeauna din istorie! Planeta e numai a noastr?. O vreme v-am subapreciat, dar acum ne-am întors. ?i a?a cum s-a întâmplat cu geto-dacitatea, zalmoxianismul ?i ramanismul cre?tin o s? v? scoatem din cap ?i g?rg?unii ??tia europontici!
- Ne-a?i scos din istorie… Exist? un proverb: „?arpele când îl doare capul iese la drum!” Am?gi?i-v?! A?a cum ne-a cerut zeul, noi suntem cei care am sf?râmat capul balaurului ?i l-am înlocuit cu unul de lup. Trupul i l-am înfipt în ?eap? ?i ne-am f?cut din el stindardul cu care v-am îngrozit ?i v-am vânat prin toate cotloanele p?mântului. DeceBal înseamn? al zecilea nimicitor al balaurului! Îl crede?i mort, dar el este în fruntea oastei savao?ilor. Europontica înseamn? reunirea trupului s?u din Ge?ia cu capul.
Parc? împins de un resort nev?zut se ridic? de pe fotoliu ?i începu s? se plimbe prin înc?pere precum un lup în cu?c?. Numai c? urletul s?u îmbr?c? vocea calm?, dar ferm?, a omului con?tient de for?a sa, îns? st?pân pe sine.
- Ai intuit corect când ai vorbit despre o reîntoarcere… Numai c?, voit, ai încurcat personajele! E vorba de revenirea savao?ilor pleca?i din vatra getic? în urm? cu milenii. Se întorc pentru ca, împreun? cu ei, s? în?l??m cântecul de biruin?? asupra sl?biciunilor noastre din care v-a?i hr?nit atâta amar de timp.
Construc?ia testamentar? a adev?ratei credin?e ne este str?mo?asca Cruce. Ea configureaz? semnul dup? care este dispus? re?eaua energo-spiritual? a P?mântului. În centrul e plasat? Marea Piramid? Getic?, care este natural? ?i pe vertical? formeaz? axis mundi, iar la capete se afl? celelalte patru piramide ale marii în?elepciunii ramanice. Noi am fost ?i r?mânem o spiritualitate a în?l??rii ?i ne-am semnalat prezen?a prin piramide. Mergând pe urmele lor se poate rescrie, de aceast? dat? corect, sub forma unei mitologii adev?rate, sfânta istorie a str?vechiului nostru neam - întemeietor al actualei civiliza?ii planetare.
Primul Templu a fost închinat Vechiului Testament ?i s-a pr?bu?it pentru c? cei care îl dedicau Savaotului nu erau suficient de cura?i spiritual spre a o face. La fel s-a întâmplat ?i cu cel de-al doilea dup? deicidul Noului Testament. Deci, nu va mai fi nevoie de niciun templu fiindc? se va deschide Marea Piramid?, ce va str?lumina pe celelalte, trezind con?tiin?a originii comune a neamurilor noastre. În ea ne vom afla, înscris? cu literele de aur ale alfabetului getic primordial, întreaga genez?. Europontica este temeiul testamentar al mitogenezei geto-ramanice, care va consacra rena?terea adev?ratei spiritualit??i a lui koga. O?tile îngere?ti savaote vor pogorî printre noi, cei care ne-am cur??at de rele, ?i împreun? vom în?l?a în Catedrala Mântuirii un imn al eliber?rii din robia trupescului. Acolo vom rosti împreun?: „Te a?tept koga s? m? na?ti, DIN MINE, PRIN MINE, PE MINE CEL ADEV?RAT!”
La aceast? invocare se porni un ?uierat, care se tot apropia, de parc? un cârd de p?s?ri misterioase, poate m?iestrele cu pene de o?el ale lui Ares, se ab?tur? asupra cl?dirii. Cuprins? de un însp?imânt?tor cutremur, aceasta începu s? se zgâl?âie din toate col?urile. O bezn? se pr?bu?i peste ea ?i totul disp?ru, de parc? ar fi fost o p?rere. Prizonierul se trezi în celula sa de sub p?mânt, neb?rbierit, fl?mând ?i în acelea?i haine murdare. Parc? totul fusese aievea, avea, îns?, limpede în minte întreaga discu?ie. „O fantasmagorie, s? fi fost victima vreunui nou episod de delir?”
Îl apuc? o inexplicabil? sfâr?eal?. Pere?ii începur? s? se învârt? cu el mai dihai ca atunci, la bâlci în copil?rie, când împreun? cu frate-su se urcaser?, pentru prima oar?, în comedia aia care se defectase… Sfâr?eala i se ridic? în capul pieptului, ajunse apoi în gât ?i începu s? vomite. Ceva amar, o zeam? ca o cocleal? foarte urât mirositoare, pân? aproape umplu oli?a. „Nu e nicio închipuire, nenorocitul, de la cafea e totul… M-o fi otr?vit, bine c? dau r?ul afar?!” Parc? mai u?urat se târî pân? în pat ?i se întinse pe scândurile goale. Închise ochii ?i sim?i cum începe s? se pr?bu?easc? c?tre adâncurile sale. Nu i se mai întâmplase niciodat?. „A?a o fi moartea?” Speriat de c?dere se ridic? în fund, cuprins de o str?luminare. S?ri din pat ca un apucat: „ Nu, nu se poate…” O mai rosti înc? o data în gând. „A fost real, acolo am avut o revela?ie… S? fie asta mantra noii ramanit??i europontice? Doamne, ce gre?al?, nu trebuia s-o rostesc! ?i-o fi dat seama…”