Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Copilul din vis

de Dana Mu?at

Când a deschis ochii, în fa?a lui era copilul din vis. Numai c? de data asta pe obrajii lui erau lacrimi.

Pre? de câteva minute, Iancu a crezut c? înc? doarme, de?i nu î?i putea da seama cum e posibil s? fie con?tient de lucrul ?sta.

Dar apoi copilul a pus mâna pe piciorul lui ?i atingerea lui rece era real?, nu închipuire a min?ii.

-De ce e?ti aici? l-a întrebat Iancu, de parc? asta ar fi avut vreo logic?.

Cu doar o s?pt?mân? în urm?, so?ia lui îi d?duse o veste care avea s? îi dea toat? via?a peste cap: ea nu putea face copii. Niciodat?. ?i de?i Iancu o iubea enorm, cuvintele ei îl r?niser? nespus de mult, iar în sufletul lui era acum un gol care nu mai putea fi umplut niciodat?.

Finalitatea existen?ei l-a lovit deodat? ?i l-a f?cut s? realizeze cât de mic ?i de nesemnificativ e el în fa?a istoriei. ?i cât de finit.

?i apoi începuser? visele.

Mai întâi cu soare ?i zâmbete, cu copilul râzând în bra?ele lui, a?a cum o fac uneori cei mici în bra?ele care îi protejeaz? ?i îi cresc. În primele dou? seri Iancu a visat parcuri cu topogane colorate, vat? de zah?r ?i carusel.

Dar din a treia sear?, zâmbetele copilului din vis au început s? se usuce ca frunzele toamnei, iar bra?ele lui mici nu au mai cerut s? fie luate pe sus.

Cu fiecare zi trecut?, transformarea era din ce în ce mai evident?.

Pân? când, ieri sear?, Iancu a visat copilul slab, a?ezat în pat, cu o p?turic? g?urit? tras? pân? la gât, respirând ap?sat, de parc? o greutate mare i-ar fi stat pe piept.

?i în momentul acela a ?tiut c? acesta e copilul pe care ar fi trebuit s? îl aib?, dar care acum trecea în nefiin??, pentru c? nonexisten?a lui era o certitudine.

Iar acum, la marginea patului, e el, puiul de om, înc? odat? cu pielea roz, hr?nit?, ?i zâmbetul prezent. E la fel ca în primele dou? nop?i, numai c? de data asta nu mai e un vis, e realitate.

Doar atingerea lui e rece, a?a cum nu a fost niciodat? în nop?ile cu vise.

-De ce e?ti aici? întreab? Iancu din nou.

-Sunt aici pentru tine, îi r?spunde copilul cu glas de b?trân.

-Pentru mine?

-Pentru tine, pentru totdeauna, spune copilul ?i î?i întinde bra?ele osoase c?tre el.

Când Iancu îl ia în bra?e, îl simte rece ?i dur, ca o bucat? de piatr? c?zut? dintr-o statuie. Iar când vrea s? se trag? din îmbr??i?area lui, e imposibil.

Copilul cu bra?e reci îl ?ine încle?tat pe vecie.




SFÂR?IT

Dana Mu?at (danutza) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro