proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Familia lui Gruber era compus? în principal din bunic ?i dou? nepoate necoapte; îl mai cuprindea pe Gruber, dar nu în totalitate, pentru c? în majoritatea timpului nu st?tea pe acas?; mai existau desigur mama ?i tat?l lui, oameni serio?i ?i sobri care p?reau în?epeni?i de veacuri în buc?t?rie, nemi?ca?i ?i impun?tori, t?cu?i dar elocven?i prin atitudinea lor. Erau greu de clintit ?i uneori, la micul dejun când se strângea toat? lumea în jurul mesei de acolo, tat?l se încle?ta cu mâna pe solni?? ?i n-o mai d?dea la nimeni. Mama era st?pân? pe ketchup; bunicul avea obiceiul s?-?i umfle bojocii obrazului ?i s? elimine ni?te sunete ca de trombon; el se a?eza în capul mesei ?i a?tepta ou?le ochiuri g?tite de nepoate, care f?ceau fiecare câte-un ou într-o tig?i?? mic?, apoi le r?sturnau în farfuria bunicului care le mânca f?r? s? foloseasc? tacâmuri. Gruber era ?i el moroc?nos diminea?a, ?i de cum se a?eza pe scaunul s?u zicea: ”Ce diminea?? împu?it?!”; asta zicea mereu, chiar ?i când era frumos. Bunicul îi atr?gea aten?ia c? ar fi putut s? spun? ?i el ceva mai ca lumea, de pild? ”Bun? diminea?a ” sau ”Bun? seara”, dup? caz, de?i seara nu luau micul dejun. ”Bine!”, r?spundea Gruber ?i b?ga mâncare în el ca pentru trei zile. E adev?rat c? dup? aceea lipsea de acas? cel pu?in câte trei zile, f?r? ca s? spun? nim?nui unde se duce ?i ce face. Cu privire la absen?ele lui era bine c? nu-l întreba nimeni de motiv, pentru c? ar fi dat un r?spuns de nesuportat; Gruber era câteodat? foarte dur ?i contondent. De pild?, odat? când bunicul i-a repro?at c? a uitat s? le ia pe nepoate de la ?coal?, Gruber l-a urcat pe acoperi?ul casei ?i a început s? arunce în el cu pietre. Nepoatele bunicului erau fetele sorei lui Gruber, care era plecat? în Spania la munc?. Aspectul cel mai bun al micului dejun familial era c? devenise tradi?ional, începea cu o rug?ciune spus? de bunicul (care uneori cânta ?i imnul) ?i era ?i un fel de mic consiliu de familie; se f?ceau planuri de activitate, se luau angajamente, se hot?ra cine ce s? fac? în perioadele urm?toare, dup? care toat? lumea trecea la odihn?. De multe ori în discu?ii interveneau p?rin?ii lui Gruber, spunând ”da” sau ”nu”, dup? cum era situa?ia, dar o f?ceau în a?a fel încât afirma?iile sau nega?iile lor f?ceau cât o sut? de alte asemenea vorbe ale altor ta?i ?i mame din cartier, fiindc? ei erau cu mult mai hot?râ?i ?i neclinti?i decât al?ii. ”Î?i aminte?ti când l-am n?scut pe Gruber?”, întreba mama privindu-l pe tata în albul ochilor. Dup? o perioad? îndelungat?, tat?l î?i introducea în gur? o buc??ic? de brânz?, apoi, sim?ind c? trebuie s? spun? ceva ca s? nu se enerveze so?ia sa, zicea: ”Nu.” ”Cum nu?” ”Am vrut s? spun da. Scuz?-m?!”. În continuarea zilei, fiecare î?i vedea de treburile lui sau de ale altuia. Gruber î?i petrecea mult timp în foi?or spionând cu un binoclu toate mi?c?rile f?cute de o familie care se mutase de curând într-o cas? de vizavi. Unele lucruri îi pl?ceau foarte mult ?i-?i nota aspectele într-un carne?el, altele îl îngrozeau ?i se uita printre degete, cu fric?; de pild?, vedea în fiecare diminea?? cum un negru b?rbos în c?ma?? de noapte alerga cu un satâr ridicat în aer dup? o virgin? de 17 ani, pe care chiar în momentul când o prindea de p?r se întrerupea imaginea, fiindc? se termina câmpul vizual oferit de cadrul ferestrei; dar Gruber putea vedea în fereastra al?turat?, probabil buc?t?ria, cum negrul se a?ezase la o mas? ?i mu?ca dintr-o halc? de carne ro?ie. Se mai petreceau ?i alte fapte pe acolo, dar Gruber nu avea cum s? vad? decât prin geamurile din fa??; îi trecu la un moment dat ideea s? se urce într-un pom din spatele casei de peste drum, dar gardianul de noapte îi arunca priviri din strad? de parc? l-ar fi v?zut ?i i-ar fi ghicit gândurile perverse; evident, omul în uniform? nu-l putea z?ri, Gruber aflându-se la o în?l?ime cam mare ?i fiind ascuns de perdea; bunicul s?pa în spatele gr?dinii. ”De ce faci asta, bunicule?”, îl întreba Gruber. ”Pentru mu?chi!”, zicea b?trânul. ”P?i mu?chi g?se?ti la baza oric?rui copac!” îi spunea Gruber . ”Pentru mu?chii mei! S?-i antrenez!”. În acest timp cele dou? nepoate cre?teau v?zând cu ochii ?i se f?ceau tot mai apetisante. Nu de pu?ine ori, diminea?a, Gruber se trezea c? pune binoclul pe ele, în timp ce fetele î?i f?ceau gimnastica de înviorare în curte, lâng? piscin?. Tat?l lui Gruber îl prinse odat? în timp ce Gruber le spiona pe fete ?i-l d?du o palm? peste ceaf? care-l f?cu pe tân?r s? scape binoclul din mân? ?i s? se apuce imediat de înv??at pentru istorie. Se chinuia foarte mult cu aceast? materie din care nu în?elegea mai nimic, pove?ti cu oameni mor?i de mult ?i chestii dep??ite. ”Cine nu cunoa?te istoria, risc? s-o repete.” îi spunea taic?-su. El nu o cuno?tea ?i o tot repeta în prostie. Familia lui Gruber era ramificat? ?i diversificat?. Avea ?i o m?tu?? pe munte, care cre?tea capre. Gruber se ducea vara pe acolo unde erau turme de miei cu trei ciob?nei. Erau foarte pl?cute serile când m?tu?a organiza câte-un foc de tab?r? cu pastram?, vin ro?u ?i dansuri populare de munte. Ea nu putea s? danseze fiind cam ab?tut? din cauza unor dezam?giri din dragoste din tinere?e, dar fl?c?ii de la stân? (fiindc? acolo era o stân?) b?teau p?mântul de mama focului pân? când ea se enerva ?i striga la ei s? termine odat?, c? parc? i-a lovit strechea. Oamenii se culcau pe-o ureche pe lâng? oi, p?zindu-le împreun? cu dul?ii s? nu dea lupii. Gruber se ducea în camera lui ?i se uita la tablet?. Diminea?a se scula târziu ?i pleca imediat în jos, spre ora?, spre aglomera?ie ?i civiliza?ie. Se ducea direct la serviciu. Gruber se ocupa de ni?te gâ?te; sau, mai corect spus, gâsculi?e. Pentru munca lui primea un salariu gras. El le p?zea, le sp?la (de fapt se întorcea întotdeauna cu spatele ?i auzea numai clipocitul apei ?i gânguritul lor vesel), fund? ro?ie le punea ?i le trimitea pe tarla; de fapt, fiind vorba de centrul ora?ului nu e corect spus tarla, dar acum nu ?tiu dac? mai e ceva de f?cut. Munca lui îi pl?cea foarte mult, mai ales c? nu prea avea mare lucru de f?cut, toat? ziua (de lucru) st?tea pe teras? ?i se uita la spectacolul str?zii, la formarea de perechi ?i la diferitele aspecte ale socializ?rilor, folosind acela?i binoclu ca ?i acas? ?i participând câte-odat? la vreo jumuleal? de sear?, când r?mânea peste program. Ar putea spune c? dintre toate bun?t??ile de pe p?mânt iubea cel mai mult gâsca, pe care nici n-o mânca, iar atunci când era nevoit la vreun eveniment s? se afle în fa?a unei buc??i de gâsc?, el o mângâia ?i-o leg?na ?i-o lua la dans prin mijlocul ringului, cople?it de dragoste p?tima??. E adev?rat c? ?i gâsculi?ele ?ineau la el ?i-i fluturau uneori penele pe la nas (f?cându-l s? str?nute ca un dobitoc) sau îl gâdilau pe la subsuori provocându-i accese interminabile de râs. Gruber realiza venituri suplimentare ?i din pene de gâsc?, pe care le smulgea personal doar la suratele c?rora le pl?cea opera?ia care era pu?in dureroas?, dar ele scoteau gemete de pl?cere în timp ce el le susura pe la urechiu?e ca un veritabil gânsac. Cu privire la activitatea lui maic?-sa î?i ar?ta deseori nemul?umirea, spunându-i c? ar trebui s? se fixeze ?i el odat? la un loc ?i s? nu mai sar? din floare-n floare ca un guzgan de câmp, dar el g?sea compara?ia jignitoare ?i-i d?dea vânt maic?-sii de fiecare dat? într-un ?an? desfundat de canalizare, când ea îi vorbea astfel; mai spunea c? el nu are niciun fel de comportare frivol? dac? ea asta voia s? sugereze, c? f?cea totul ca orice om care are un serviciu, ca orice sudor, barcagiu sau cazangiu. ”Da, dar te apropii prea mult de suratele alea, te freci de ele, s? nu iei vreo boal?!” insista mama lui. El se îmbufna ?i pleca la mare cu prietenii. În privin?a prietenilor, erau câteva lucruri de spus. ?i câteva care trebuiau ascunse. Despre unele ierburi ?i unele fumuri. B?ie?ii (el ?i al?ii ca el) aprindeau focuri mari seara la malul m?rii ?i fumau pe rupte, tocmai într-un moment când acesta obicei fusese interzis par?ial. Mai f?ceau ?i alte alea, ca de exemplu dansuri tip cazacioc foarte periculoase când aruncau cu ambele picioare în aer ?i c?deau cu ?ira spin?rii pe stabilopozi, rupându-?i pingelele de atâta b?tucire; atunci era trimis dup? el unchiul Karl militar de forma?ie veche (avea must??i austro-ungare) care venea întins c?tre ei stingându-le în primul rând focul urinând pe el câte-o jum?tate de cistern? de bere nefiltrat?, dup? care se ducea direct spre nepotul s?u urlând ”Numele ?i prenumele!” ”Ce, unchiule, nu m? mai cuno?ti?” ”Anul na?terii, studii, porecle, rude în str?in?tate, grupa sanguin?! Repede!” ” Unchiule, ai luat-o razna?” zise Gruber, dar fostul militar îl duse la o cazarm? unde era prieten cu comandantul ?i-l puse pe tân?r la cur??at de cartofi. Gruber îi scrise o scrisoare maic?-sii spunându-i c? el s-a obi?nuit cu armata dar n-ar vrea s? fie trimis în Afganistan unde nu cunoa?te pe nimeni, n-are prieteni ?i nu ?tia nici limba. Dup? ce cur??ase un mald?r de cartofi care nici nu mai înc?peau în buc?t?ria de campanie, Gruber ie?i afar? s?-?i dezmor?easc? mâinile care f?ceau singure ni?te mi?c?ri sacadate ca la damblagi?i, ca ?i cum ar cur??a ni?te cartofi invizibili. Afar? totul era pustiu. ”Ce faci, pruncule, aici?” îl întreb? un cioban care avea în preajma sa ni?te oi. ”Uite, iau pu?in aer!” zise Gruber. ”Po?i s? iei cât vrei, dar de ce n-ai plecat? S-a desfiin?at armata!” Î?i d?du seama c? omul avea dreptate. Privi în jur ?i-?i d?du seama c? nu mai exista niciun ordin de zi pe unitate. A?a c? plec? acas?, unde i s-a organizat o petrecere zgomotoas? pentru a se s?rb?tori l?sarea lui la vatr?. I se construise ?i o vatr? în camera sa sco?ându-se caloriferul, bunicul fiind ini?iatorul unor m?suri de întoarcere la un trai patriarhal. La chiolhan au participat p?rin?ii lui, cele dou? nepoate cu so?ii lor ?i copiii, (pân? la întoarcerea lui Gruber fetele se m?ritaser? ?i f?cuser? ?i vreo ?ase-?apte copii), prieteni de-ai bunicului de la Casa de Pensii, mul?i vecini care veniser? cu aparate de fotografiat ?i cu frigidere mobile pentru depozitat mâncarea r?mas? de pe acolo, câini ?i pisici prietenoase de prin maidanele din apropiere. Spiritele s-au aprins foarte tare ?i pe la dou? noaptea au venit pompierii cu ni?te tulumbe care au aruncat jeturi de ap? peste stiva de lemne din curte, aprins? de ni?te homle?i care se aciuiser? pe acolo, precum ?i poli?ia care a adunat câteva prostituate care dansau pe mesele pensionarilor înfierbânta?i.

(din volumul „Femeia de por?elan”, editura Pastel, 2016)