proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Fra?ii

Am un frate cu doi ani mai mare, pe care l-am iubit toat? via?a. Îl iubesc ?i acum la fel de mult. Mereu am crezut c? e ceva normal ?i c? to?i fra?ii din lume se iubesc ?i împart totul... fr??e?te. Pân? când am citit Biblia, cartea care impune normele ?i mi-am dat seama c? normalul s-ar putea s? fie diferit de ce credeam eu.

Cain ?i Abel

Înainte de toate, s? vedem cum a ap?rut pe lume Eva, într-un moment în care Adam era singurul muritor.

Mila Domnului
V?zându-l cum alearg?-o oaie,
Intrat-a Domnul la idee,
Sim?ind cum inima-I se-nmoaie:
- Mai bine-i facem o femeie!

Când au fost crea?i, Adam ?i Eva erau deja adul?i. Primii doi copii din lume ?i, probabil, cei mai cunoscu?i fra?i din toate timpurile au fost Cain ?i Abel. Citez “Abel a fost p?stor de oi, iar Cain lucr?tor de p?mânt”. ?i mai departe: “Dup? un timp, Cain a adus jertf? lui Dumnezeu din roadele p?mântului. ?i a adus ?i Abel din cele întâi n?scute ale oilor sale. ?i a c?utat Domnul spre Abel ?i spre darurile lui. Iar spre Cain ?i spre darurile sale n-a c?utat.” La prima ?i chiar la a doua lectur?, Dumnezeu mi s-a p?rut nedrept. De ce era nemul?umit de Cain? Muncile câmpului sunt cel pu?in la fel de grele ca p??unatul oilor. Dup? care, am stat s? analizez situa?ia. Lucr?rile agricole, domesticirea ?i cre?terea animalelor presupun o popula?ie numeroas?, ori ei erau cu totul patru oameni. B?nuiesc c? agricultura a devenit o ocupa?ie serioas? mult mai târziu. Mai degrab?, Adam ?i fiii lui erau înc? la stadiul de vân?tori-culeg?tori. P?rerea mea este c? Abel a adus ofrand? nu un miel, ci un pui de c?prioar? vânat cu arcul, iar Cain nu un snop de cereale, ci un snop de banane culese din pom. A?a se justific? atitudinea Domnului. ?i, în aceea?i linie, nu se mai justific? atitudinea ?âfnoas? a lui Cain, cel care a introdus în DEX cuvântul “fratricid”. Pentru ni?te banane, ai preten?ia s? te bage în seam? Domnul?

Dup? ce, drept pedeaps?, Dumnezeu l-a exilat pe Cain în ?inutul Nod, la r?s?rit de Eden, Eva a mai n?scut un fiu, cu numele Set. Mai târziu, lui Adam “i s-au n?scut fii ?i fiice”. ?i a?a ajungem la un alt p?cat introdus în DEX, “incestul”. Evident, Cain, Set ?i ceilal?i fii s-au “cunoscut” (?sta e termenul biblic pentru sex) cu surorile lor. Alte femei, de unde s? ia? Dar incestul era oare, pe vremea aceea, un p?cat? P?catul presupune înc?lcarea unor norme. Ori norma complet? nu este, cum s-ar putea crede “N-ai voie s? faci sex cu sora ta!” ci “Ai voie s? faci sex cu orice alt? femeie, în afar? de mama, sora ?i fiica ta!” Dar cum acea “orice alt? femeie” nu exista, nici norma nu ap?ruse înc?. De altfel, toate miturile, în faza genezei, au la baz? incesturi. Un exemplu clasic - Zeus ?i Hera erau fra?i.
P?cat sau nu, se ?tie c? incesturile repetate duc la degenerarea speciei. Numai a?a îmi explic starea sub orice critic? în care a ajuns omenirea în ziua de azi.

La capitolul alegeri între bine ?i r?u, reamintesc un pasaj din “La est de Eden” de Steinbeck. Citind Biblia, un personaj g?sise dou? variante diferite de traducere a unui îndemn al Domnului c?tre Cain, vizavi de r?ul din el:
- Tu îl vei st?pâni! (promisiune)
- Tu trebuie s?-l st?pâne?ti! (ordin)
A fost consultat un chinez în vârst?. Acesta a g?sit problema interesant?, a mers la comunitate ?i a propus-o spre rezolvare Sfatului B?trânilor. Dup? câ?iva ani de analiz? a Bibliei în diverse variante, ace?tia au propus o nou? traducere:
- Tu po?i s?-l st?pâne?ti! (liber arbitru)
Îmi place foarte mult Steinbeck, un scriitor care a dovedit c? poate aborda cu succes ?i genul umoristic. “Joia dulce” ?i „Strada sardelelor” sunt ni?te bijuterii, pe care le cite?ti cu zâmbetul pe buze. Revenind, dintre romanele lui cu tent? moralizatoare, “La est de Eden” este cât se poate de potrivit în context, pentru c? îns??i tema romanului aminte?te explicit, începând cu titlul, de Cain ?i Abel. Dar cel mai mult mi-a pl?cut acel pasaj comentat (aten?ie!) de ni?te chinezi b?trâni necre?tini.


Fiii lui Noe

“?i i s-au n?scut lui Noe trei fii: Sem, Ham ?i Iafet.” De aici putem trage concluzia fals? c? sunt enumera?i în ordinea na?terii. Dar nu, din alte paragrafe rezult? c? Ham e cel mai tân?r ?i Iafet e mijlociul. Îns? nu ordinea e important?, ci faptul c? cei trei au dat na?tere la trei rase diferite, cu limbi diferite – semi?ii, hami?ii ?i iafeti?ii. Semi?ii sunt, la modul general, evreii ?i arabii. Antisemi?ii ?tim cine au fost de-a lungul istoriei. Hami?ii sunt negrii africani. Pardon, persoanele de culoare din Africa. Iafeti?ii sunt sumerienii coborâ?i din Caucaz, grecii ?i indo-europenii. Rezult? c? eu, nefiind semit ?i hamit, sunt iafetit, lucru de care pân? acum habar n-aveam. ?i la fel ca mine, o bun? parte din europeni.
Se pare c? rasa galben? nu se trage din Noe. Probabil, având la dispozi?ie Himalaya ?i Tibetul, au supravie?uit potopului independent de Arca lui Noe. Presupun c? ?i Australia a sc?pat de potop, n-am auzit ca pe Arc? s? fi existat o pereche de canguri.

Un episod semnificativ a avut loc dup? debarcarea de pe Arc?. Noe a devenit agricultor ?i viticultor. Având vi?? de vie, avea vin ?i, din când în când, se îmb?ta. La un moment dat, beat fiind, s-a dezbr?cat ?i a adormit a?a. Ham l-a v?zut, ceea ce contravenea tuturor normelor. Nuditatea era complet interzis?, probabil pentru a stârpi din fa?? eventualele compara?ii. Ham i-a anun?at pe fra?ii s?i, drept care Sem ?i Iafet l-au acoperit pe Noe, având grij? s? stea cu fe?ele întoarse. Când s-a trezit, Noe a aflat de faptele lor, i-a binecuvântat pe Sem ?i Iafet ?i l-a blestemat pe Ham ca urma?ii s?i s? fie robii urma?ilor lui Sem ?i Iafet. Iat? c? sclavia negrilor a c?p?tat astfel o justificare ideologic?.
Toat? povestea lui Noe ?i a fiilor s?i, inclusiv episodul cu be?ia, este redat? în filmul “Noah” (2014), în interpretarea câtorva actori renumi?i.


Iosif ?i fra?ii s?i

Titlul nu este ales de mine, ci de Thomas Mann. Dar nu se putea unul mai potrivit. S? vedem de ce. Iacob, al treilea patriarh, care ulterior ?i-a luat numele de Israel, a avut 12 b?ie?i. De fapt au fost 13 copii, dar unul era fat?, deci nu se pune. Num?rul e predestinat, s? nu uit?m c? ?i apostolii lui Iisus au fost tot 12. ?i, lucru ciudat, din cei 12 b?ie?i ai lui Iacob, unul s-a numit Iuda, poate cel mai important dintre ei.
Cum de s-a ajuns la un num?r atât de mare? Pân? la Iacob, ceilal?i patriarhi au avut doi-trei copii. Dar Iacob a avut dou? neveste ?i, de?i surori, între ele a avut loc o adev?rat? competi?ie. Lea era o fabric? de copii, a n?scut pe rând patru b?ie?i. Rahela, so?ia iubit? a lui Iacob, nu rodea. În disperare de cauz?, i-a oferit-o lui Iacob pe slujnica ei. Care i-a n?scut doi b?ie?i. Lea nu s-a l?sat mai prejos ?i a introdus-o în b?t?lie pe roaba ei personal?. Au mai ap?rut doi b?ie?i. La un moment dat, poftind ni?te fructe, Rahela i-a vândut rivalei dreptul de procreare. ?i Lea a profitat din plin, a mai n?scut doi b?ie?i ?i o fat?. Dar “?i-a amintit Dumnezeu ?i de Rahela ?i i-a deschis pântecele.” A?a a ap?rut pe lume Iosif, în ar?be?te Yusuf. Mai târziu, Rahela a n?scut al doisprezecelea b?iat. Dar mult? vreme, Iosif a fost copilul cel mai mic ?i mai iubit.

Pe la 17 ani, Iosif ajunsese insuportabil de r?sf??at, îngâmfat ?i pârâcios. Cel pu?in a?a îl vedeau cei zece fra?i mai mari. Mai ales c? Iosif avea ni?te vise în care el se vedea deasupra fra?ilor s?i. Ajun?i pe un câmp, departe de cas?, fra?ii mai mari s-au vorbit s?-l piard? pe “vis?tor”. Asta-i soarta tuturor vis?torilor care nimeresc printre oameni pragmatici! Întâi au vrut s?-l omoare. Pe urm? l-au aruncat într-un pu? secat. În final, ca orice evreu care se gânde?te la câ?tig, l-au scos din pu? ?i l-au vândut pentru 20 argin?i unor negu??tori care treceau pe acolo cu o caravan?. S? nu uit?m c? unul dintre fra?i se numea Iuda. Peste dou? mii de ani, un alt Iuda ob?inea dintr-o tranzac?ie similar? 30 argin?i. Se vede o oarecare infla?ie, nu atât de mare ca în zilele noastre. Ve?i spune “Doamne, asta e purtare de frate?” Dar s? nu uit?m proverbul “Ce na?te din pisic?, ?oareci m?nânc?.” În tinere?e, Iacob, tat?l lor, s-a purtat la fel de urât cu fratele s?u geam?n, Isav.
Povestea e lung?, se continu? în Egipt cu multe peripe?ii. Iosif, datorit? inteligen?ei ?i talentului s?u, din sclav ajunge un înalt demnitar la curtea faraonului. Asta e o dovad? c?, în Egiptul antic, promovarea avea la baz? principiul meritocra?iei. A?a se explic? nivelul înalt al ?tiin?ei pe vremea aceea. ?i se mai întreab? unii cum a fost posibil? construc?ia piramidelor!
Povestea lui Iosif se termin? cum acesta îi iart? în final pe fra?ii s?i. O pute?i citi în Biblie sau în romanul lui Thomas Mann.

Spuneam c? Iuda, al patrulea fiu al Liei, este cel mai important dintre fra?i. Urma?ii lui în linie direct?, peste câteva genera?ii, au fost David, Solomon ?i, mult mai târziu, un alt Iosif, logodnicul Fecioarei Maria.


Fiul risipitor

Pân? acum, exemplele au fost culese din prima parte a Vechiului Testament. În Noul Testament, fra?ii nu se mai poart? atât de agresiv unii cu al?ii. Dar nici nu se ajunge la acea dragoste fr??easc?, la care ne-am putea a?tepta în urma unei evolu?ii de mii de ani. De altfel, Iisus n-a avut nici el parte de apreciere ?i respect din partea fra?ilor lui.

Un exemplu gr?itor îl g?sim în paragraful numit uzual “Pilda fiului risipitor”. Citez: “Un om avea doi fii. Cel mai tân?r dintre ei i-a zis tat?lui: Tat?, d?-mi partea din mo?ie care mi se cuvine! ?i tat?l a împ?r?it între ei averea.” Situa?ia nu e nou?, ?i în zilele noastre se întâmpl? des ca fiul cel mai mare s? fie ascult?tor ?i responsabil, iar fiul cel mic r?sf??at ?i superficial. În poveste, tân?rul nostru, v?zându-se plin de bani, a plecat în lume ?i a cheltuit totul cu petreceri, vin ?i femei. Ajuns s?rac, s-a angajat porcar, dar nu-i pl?cea deloc. A?a c? s-a întors acas? ?i ?i-a pus cenu?? în cap, cu gândul ca, dac? tot e s? fie slujitor, mai bine s? ajung? angajatul tat?lui s?u. Dar a avut parte de o surpriz? nea?teptat de pl?cut?. Tat?l a fost atât de bucuros, încât a organizat pentru el o petrecere, pentru care a t?iat vi?elul cel gras. Singurul nemul?umit a fost fratele cel mare ?i cuminte, care nu avusese parte niciodat? de o asemenea s?rb?torire.

Pilda se vrea un exemplu de dragoste, toleran?? ?i iertare. Dar, dup? p?rerea mea, e un exemplu nepotrivit pentru copiii c?rora li se pred? religia în ?coli. Nu sus?in ca Biblia s? fie rescris? conform principiilor pedagogice s?n?toase, dar ar fi bine ca asemenea pilde s? fie trecute sub t?cere, m?car la ?coal?. ?i a?a e plin? lumea de fii risipitori.