Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Întoarcerea

de Daniela Luminita Teleoaca

În ziua aia Bunica înviase. Ca s? fie martorul de neînlocuit al înfloririi zambilelor albastre. Al fiin?elor minuscule pe care, ca s? le vezi, trebuia s? faci pact cu p?mântul, cu umezeala lui parfumat?. Cu tot acest univers al miliardelor de aripioare mi?unând în butucul în?elept al vi?ei când, generos, primise în odiseea personal? deschiderea dincolo de sine a liliacului, prip??it la noi în gr?dini?a din fa?a Casei printr-o întâmplare bun?... S? te apleci... s? te apleci s? te apleci... pân? la acea lep?dare de sine. S? fii gata s? repe?i gestul ?i data viitoare. S? vezi, cu un rest aparent insignifiat al sufletului, mâna ta de copil darnic posedând cu tandre?e tainele lumii, începând cu vecin?t??ile. Locul unde acoperi?urile se îmbin?. Omleta cu verdele pres?rat al cepei. ?i lunca înmiresmat?. Ciupercile ei r?s?rite din senin ca dup? o ploaie fantastic?. P?rul t?u... p?rul meu m?t?sos de domni?oar? îng?duind vântului mângâierea suprem?, cea mai adev?rat? dintre toate. Certitudinea c? m? prive?te cineva, c? m? vede, c? trebuie s? fiu... s? r?mân frumoas?...

.... heeeeiii!!! Partea de cer care î?i înv?luia, în devenire, singur?tatea. ?i tu acuzai o prezen??... cât de insidioas??! S? în?elegi c? f?r? de ea drumul t?u...

În sfâr?it, s? sorbi pân? la prim?var? esen?a luminii trecute prin sufletul t?u perpelit, înc? de copil. S? le r?spunzi Mamei, Tatei, Bunicii, mai ales Ei s?-i dai de ?tire c? ai sim?it ai sim?it ai sim?it! Nu avea cum s? fie altfel! Doar golul acela se acoperise ?i furnicile nu mai conteneau s? se încredin?eze gurii de form? a pr?pastiei! Acolo unde durerea devine muzical?. Pentru c? nu exist? uitare... discontinuitate. Iar moartea..., naiba ?tie ce se va fi petrecut cu ea la toate întâlnirile noastre...


(Am l?sat la o parte orice vanitate: am în?eles: nu scrisul se folosea de mine, eu o f?ceam, o f?cusem în mod constant, ingrat?, în miniatur?, speriat?... A?a cum nu ezitam s? m? ag?? de înflorirea zambilelor albastre..., ZAMBILELE NOASTRE)

Daniela Luminita Teleoaca (Danaia) | Scriitori Români

motto: NIHIL SINE DEO!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro