Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.

Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Gabriela Negreanu

de tea nicolescu

Tea Nicolescu
Gabriela Negreanu
“Paul Valery ?i modelul Leonardo”
A? fi vrut s? scriu demult despre cartea aceasta a Gabrielei Negreanu de care m-a legat o prietenir de gând, de forma?ie, de cuvântul scris- ea fiind aceea care a impus publicarea volumului meu de povestiri “A plouat cu Iguane”(1980) dup? ce Mircea Sântimbreanu a blocat romanul câ?tig?tor al concursului de debut “O mie o sut? de ani”(1978) ca fiind sub semnul întreb?rilor epocii, dar despre care scrie: "Drag? Geta, te rog cite?te aceste excep?ionale pagini pe care din motive SPECIFICE, le iubesc f?r? a le putea tip?ri”...adresa fiind Georgeta Dimisianu pe atunci redactor de carte la editura Cartea Româneasc?...(eh! istorie!)
Renun?area ei – cum încerc eu s? justific, s? accept pasul ei final, sinuciderea din 1995) mi-a l?sat gustul amar al inevitabilit??ii într-o lume structurat? aberant – ca s? m? exprim civilizat ?i nu avea decat 48 de ani.
M? încumet acum s? dialoghez cumva cu ceea ce Gabriela a gândit ?i a comunicat scriind despre poetul, scriitorul ei de inima, Paul Valery
E un volum dens, o complex? elaborare cartea aceast? a Gabrielei Negreanu. ?i cred c? a?a trebuie s? fie pentru c? subiectul propus – poetul francez Paul Valery - implic? responsabilitatea analitic? a unei inteligen?e în vâltoarea cunoa?terii.
“Adev?rata frumuse?e este la fel de rar? ca omul capabil s?-?i aleag? un anume sime insusi ?i s? ?i-l impun?” zice Paul Valery trasând parc? traiectoria unei eventuale interven?ii în ceea ce a gândit ?i a produs... Traiectorie pe care î?i înscrie Gabriela Negreanu studiul esseistic “Paul Valery ?i modelul Leonardo” ap?rut în 1978 la Editura Albatros readucând în aten?ia epocii un moment al culturii: Paul Valery.
Considerat ultimul symbolist al poeziei franceze - temporal vorbind – Paul Valery profeseaz? complex – poet, esseist, filozof, profesor - a?a încât orice incorsetare interpretativ? a personalit??ii lui poate fi considerat? limitat? ori chiar rea inten?ie.
“Cei care l-au cunoscut în anii maturit??ii ne-au transmis imaginea unui olimpian, a unui Seigneur.” scrie Gabriela apropiindu-se de lumea valerian? cu acea curiozitate interpretativ? a studiului ?i a în?elegerii.
Parcurgerea biografic? – succint? în studiul Gabrielei – subliniaz? o structur? sissific?, un gânditor care împinge “bolovanul” crea?iei într-o mi?care obsedant?; urcu?ul ?i rostogolirea (înapoi) dezv?luind valori neb?nuite: “Am petrecut cu el, ieri, aproape trei ore. Mai nimic, dup? aceea, n-a mai r?mas în picioare în spiritul meu.” consemneaz? autoarea pentru Andre Gide.
N?scut la 30 octombrie 1871 Paul Valery începe s? scrie foarte devreme poezie ?i intr? exploziv în lumea versului francez; “Tes pas, enfants de mon silence,/ Saintement, lentement placés,/ Vers le lit de ma vigilance/ Procčdent muets et glacés.”( Tes Pas) ...exploziv, dar scurt... la numai 21 de ani intr? în perioada “Marii lini?ti” provocat? de moartea mentorului lui, Mallarme ?i ea dureaz? 20 de ani.
Pe urm? ceea ce se întâmpl? cu Valery este o trecere, o traversare rubiconic? ( s? zicem) asupra c?reia Gabriela se opre?te intuind profunzimea gândirii, diversitatea spritual?, aplecarea filozofic? asupa structurii umane, a capacit??îi ei de a se desoperi, a se aprecia ori refuzându-se valoric.
Dou? lucr?ri fundamentale costitue principala preocupare a studiului Gabriele: • Introduction ŕ la méthode de Léonard de Vinci (1895) ?i La soirée avec monsieur Teste (1896) dar desigur nu singurele, Paul Valery fiind acea persoan? despre care domnul Teste spune c? “trebuie s? intri în tine armat pân?-n din?i” cu scopul de “a face în tine turul “ ptoprietarului”
Domnul Teste este martorul vie?ii sale - a lui Valery, desigur - zice Gabriela, jocul cuvintelor, salturile gândurilor, tragismul ori superflu-ul vie?ii “curgând” din gura acestuia ca un ?irag de perle ori un pumn de pietre oarecare, dar întotdeauna conving?toare.
“Sublimul domn Teste” devenit cumva chiar mai cunoscut decât autorul lui este un personaj fictiv c?ruia i s-au atribuit nenum?rate ipostaze dar care, în fapt, este instrumentul cu care Paul Valery î?i r?scole?te gâdirea, atitudinea, inten?ia, for?a, sl?biciunea; domnul Teste reprezint? “o inteligen??” c?reia îi este proprie “lectura pe din?untru”.
Sensurile filozofice ale domnului Teste ne duc în zonele absurdului, dar în egal? m?sur? redescoper? profunzimea clasic? a realului- “în?elegerea” fiind cea care poate da sens oric?rui element al gândirii.
Un echilibru între Eu ?i Idealitate pare a fi o necesitate absolut? în a-l traduce pe domnul Teste ca alter-ego valerian, el este “martorul vie?ii sale” ?i Gabriela conclude pornind de la puterea valoric nelimitat? a omului: “Domnul Teste reduce omul la spirit, iar puterea omului – la aceea a min?ii lui”
Metodic acest domn Teste al c?rui scop este de “ a creea un fel de angoas? pentru a o rezolva” ?i ce zice pare aproape imuabil, Paul Valery elaborând solid ?i mai ales metodic – cum zice autoarea – un mod de a te strecura în gândirea uman?, în structura ei intim?.
Este uimitor cât de autoritar se pliaz? Gabriela vorbind despre opera unui scriitor a c?rui poezie iconic? îl calific? “on top”, a c?rui gândire a dat ?i d? de lucru oric?rui pasionat al culturii ori ale c?rui sinuozit??i produc-înc?- nedumeriri, cât de cuceritor î?i organizeaz? expunerea ?i cât de matur descifreaz? ceea ce Paul Valery înseamn?- ?i nu avea decât 30 de ani când a scris!
I s-ar potrivi grozav sub-titlul unui capitol din lucrarea ei: “...cât de u?or po?i deveni universal”...
Leonardo, desigur!
Dac? domnul Teste reprezint? aglomerarea intreb?rilor r?mase în suspensie, Leonardo este certitudinea, posibilul el fiind ceea ce Valery nume?te “omul universal”, “Leonardo da Vinci a existat. Problema care se pune exegetului este de a justifica aceast? existen??, de a face dovada teoretic? a posibilit??ii ei.” spune Gabriela ?i paralela dintre cei doi creatori indiferent? la trecerea timpului le subliniaz? capacitatea de a trece de la un produs la altu precum ?i aceea de a elabora major indiferent cât de variat? ar p?rea preocuparea lor; art?, ?tiin??, filozofie, comedie, dram?, frumos, urât converg într-un ansamblu de m?rturii ale genialit??ii umane.
Condi?ia de “înv???cel” pe care ?i-o arog? Valery îi permite o intrare treptat? în în?elegerea valorilor leonardiene.
Mai întâi, ceea ce descoper? - printre primii în lume, spune Gabriela – este diferen?a dintre om ?i creator, omul poate fi “modelat, el este comun, creatorul este “viziune ?i structur?”:
De aci, concluzioneaz? Paul Valery, nu exist? nicio deosebire între “modul gener?rii” operei de ?tiin?? ?i a celei de art?, diferen?ierea lor este doar rezultanta final?. În exegeza ei, Gabriela subliniaz? atitudinea avangardist? a lui Valery aducând în discu?ie importan?a interpret?rii logice a contribu?iei omului în zona gândirii. Se întâmpl? astfel un proces ciudat de coborâre a lui Leonardo din zona idealului ?i a excep?iei la cea a puterii umane. Constatare cel pu?in ciudat?, dar zice Gabriela:”Misterul “geniului” ( ca excep?ie uman?) se rezolva intr-o cantitate enorma de studii, intr-o serie de opera?ii.”
Tocmai sau poate nu pentru c? orice oper? creatoare este rezultanta încerc?rilor de a r?spunde unor întreb?ri care i-ar permite în?elegere de sine.
Caleidoscopic omul acesta al lui Valery, complex desigur ?i atunci plin de întreb?ri suspendate într-un mister indescifrabil...
A?a ca Leonardo:
“Universul este construit în planul profund simetric care cumva este prezent ?i în structura intim? a intelectului nostru”
N-am atins decât o mic? parte a studiului Gabrielei Nagreanu, cartea ei ar cere o ampl? observa?ie, pe mmasura ideilor ei.
MCN Toronto



tea nicolescu (demara) | Scriitori Români

motto: all choked up

Despre noi

Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro