Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Romania - viitoarea capital? a României (într-un anumit viitor) ?

de Cristian Petru Balan

ROMANIA - VIITOAREA CAPITALĂ A ROMÂNIEI (ÎNTR-UN ANUMIT VIITOR) ?

Pe la sfâr?itul lunii mai 1960, la cca o lun? dup? ce Brazilia ?i-a mutat capitala de la Rio de Janeiro în mijlocul uria?ei p?duri din centrul ??rii, unde un grup de distin?i arhitec?i au construit un ora? modern, BRASILIA, stabilit ca noua capital? a statului (ast?zi ea a devenit o metropol? impresionant? cu 2, 5 milioane de locuitori), exact în acea perioad?, evenimentul acela m-a impresionat ?i mi-a sugerat o idee n?stru?nic? ?i mi-am zis: ce ar fi s? propun ?i eu o schimbare similar? în Republica Popular? Român?, cum se numea atunci ?ara noastr?? Poate c? genera?ia cet??enilor din zilele noastre nu ?tie ce se petrecea atunci, îns? situa?ia (greu de creut ast?zi) devenise extrem de stranie: NU ERA PERMIS SĂ MAI SCRII ?I SĂ MAI NUME?TI ?ARA NOASTRĂ PE NUMELE EI REAL, ROMÂNIA; CI TREBUIA SĂ-I ZICI OBLIGATORIU NOUL NUME OFICIAL: REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ! (?i s? scrii cu „Δ din „I”, nu cu „„ din„A”, s? nu se aminteasc? nimic de originea latin? a poporului român.) MAI MULT DECÂT ATÂT: SE CEREA CA NUMELE ?ĂRII SĂ FIE PRONUN?AT PE SCURT: R.P.R. (deci re-pe-re !). NU MAI ERM ROMÂNI, CI DEVENISERĂM ... REPERI?TI” ! A?a le pl?ceau st?pânilor de la Kremlin, fiindc? a?a ne impuseser? ei, iar slugile lor jalnice de la Bucure?ti i-au ascultat cu mare team? ?i la?? supunere.
Deci, imediat dup? r?sturnarea monarhiei, României i s-a schimbat oficial numele... ?i aceast? schimbare a durat de la 30 decembrie 1947, pân? la adoptarea constitu?iei din 1965 care proclama Republica Socialist? România (R.S.R.), la 21 august 1965. Când cineva pronun?a în public cuvântul „România” era imediat admonestat ?i obligat s?-i zic? R.P.R. Cei de vârsta mea î?i amintesc bine acest lucru.
Prin anul 1960, eu aveam vreo 25 de ani ?i, ca majoritatea românilor, nu-mi pl?cea absolut deloc cum botezaser? comuni?tii ?ara noastr?. De aceea, când massmedia de atunci a anun?at c? Brazilia (la 21 aprilie 1960) ?i-a ales o nou? capital? pe care a botezat-o cu numele statului, mi-a venit ?i mie imediat ideea c? dac? numele ROMÂNIA este pus sub obroc, pentru a-l scoate din nou la lumin?, ce-ar fi s? propun ?i eu s? înfiin??m o nou? capital? cu un nume asem?n?tor numelui vechi al ??rii ?i s?-i zicem ROMANIA („Romania”, nu chiar „România”). Mi se p?rea c?, folosind aceast? neutr? stratagem?, tot ar fi ceva - c?ci recurgeam la o mic? provocare - ?i imediat m-am apucat ?i am dezvoltat grozava idee într-un articol pe care, cu mult curaj, l-am trimis unui organ de pres?, explicând c? m-am inspirat din anun?ul cu Brasilia... Dar articolul nu l-am trimis oricui, ci chiar ziarului „Scânteia”, organul central de pres? al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, înso?indu-l cu ni?te explica?ii justificatoare. Printre altele, îmi amintesc c? precizasem c? marea capital? a ??rii, Bucure?tiul, are o a?ezare geografic? relativ periferic?, în plin câmp, departe de principalele regiuni geografice, c? peste 90% din popula?ia ??rii nu l-a putut vedea niciodat?, c? este supraaglomerat, cu o clim? cu contraste excesive între iarn? ?i var? ?.a. Totodat?, explicam ce avantaje mari ar avea o nou? capital? a ??rii (?i alesesem ca spa?iu geografic al presupusei ?i virtualei Capitale o frumoas? zon? colinar? din centrul Podi?ului Transilvaniei, cu aer curat, în apropiere de râuri, spre care ar putea s? convearg? o dens? re?ea rutier? ?i de c?i ferate, chiar ?i linii de metrou, plus un spa?iu pentru un mare aeroport... Mai spuneam c?, temporar, se mai poate folosi Bucure?tiul ca centru administrativ ?i c? transferurile se pot face treptat-treptat, nu brusc ?i c? mai exist? ??ri unde dou? sau trei ora?e au ajuns s?-?i împart? prerogativele administrative. De cele mai multe ori, ”capitalele-multiple” au fost rezultatul unei str?mut?ri par?iale a puterii; c? au existat ?i în trecut state cu mai multe capitale: Chile: Santiago, Valparaiso; Israel: Ierusalim, Tel Aviv; Olanda: Amsterdam, Haga; Africa de Sud: Pretoria, Cape Town ?.a. Veneam cu asemenea exemple aparent nevinovate...
Se pare c? redactorul Scânteii a r?mas serios surprins de o asemenea propunere care i s-a p?rut original?, c?ci, în mod nea?teptat, mi-a r?spuns cu pl?cere ?i mi-a l?udat ini?iativa, fiind oarecum de acord cu ea, dar mi-a spus c?, dup? opinia lui, este înc? prea de vreme s? se fac? asemenea mari schimb?ri radicale, dar c? el îmi re?ine propunerea ?i va încerca s? o publice într-o gazet? periferic? (la revista „Albina”, destinat? satelor, pare-mi-se, sau la alta. Nu ?tiu dac? a ap?rut, c? nu mai mi-a dat alt r?spuns, iar eu nici nu prea ?tiam de aceste publica?ii.)
?apte ani mai târziu, veneam cu o alt? nou? propunere - de data aceasta trimis? direct ?efului statului de atunci, Nicolae Ceau?escu, pre?edintele R.S.R., prin care propuneam ca localitatea prahovean? Sc?ieni, unde locuiam în 1967, s? se uneasc? cu comuna vecin?, Bolde?ti, ca s? formeze împreun? un ora? nou, pentru motivul c? ambele comune erau ni?te puternice comune industrializate (Sc?ieniul având cea mai mare fabric? de geamuri din Europa, o fabric? de hârtie ?i alte întreprinderi, iar Bolde?tiul una din cele mai mari schele petrolifere din ?ar?.) Mii de muncitori erau angaja?i acolo. Când nici nu m? a?teptam, am fost chemat la Comitetul Jude?ean de partid din Prahova s? mi se comunice c? pre?edintele mi-a mul?umit ?i mi-a aprobat cererea de înfiin?are a noului ora? Bolde?ti-Sc?ieni (în 1968), iar primarul de atunci, Auric? (Titi) Marinescu, m-a rugat s? botez toate str?zile noului ora?, ceea ce am f?cut cu pl?cere.
A?adar, dac? prima propunere a r?mas ca un oarecare vis utopic ce ar putea deveni realitate abia în viitor (oricum, eu am renun?at la el, fiindc? acum ?ara se nume?te din nou ROMÂNIA (?i are înc? ?anse s? poat? reveni la denumirea ROMÂNIA MARE), cea de a doua propunere mi s-a realizat, de?i nu mai am entuziasmul de atunci, deoarece marea idustrie care a existat în ora?ul Bolde?ti-Sc?ieni, a disp?rut aproape f?r? urme. Dar aceasta este o alt? istorie...

Prof. Cristian Petru B?lan Chicago, S.U.A.
Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România,
Membru titular al Academiei Româno-American? de ?tiin?e ?i Arte,
Membru titular al Academiei Româno-Australiene.

Cristian Petru Balan (Bibliofilul) | Scriitori Români

motto: In Deo Veritas

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro