proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Urma s? devin? modern, socialist. Bucure?tiul a avut parte de aceast? experien??. Despre urmele vizibile ?i ast?zi preocup? soarta Bucure?tiului, exact ceea ce mi se întâmpl? mie în ultima vreme, inevitabile devin întreb?rile de genul: ce ar fi fost dac?? Dac? dictatura ro?ie în anii '50 nu ar fi sufocat ora?ul cu o centur? de locuin?e prefabricate, monumentale în urâ?enia lor. Atunci se ridicau cartierele muncitore?ti, necesare pentru atât de râvnitul salt spre viitorul industrializat, ca ?i pentru edificarea omului nou, socialist, vitregit de individualitate ?i tradi?ii.

Pentru fiii ?i fiicele de ??rani, muta?i în pustietatea estetic? ?i social?, locuin?ele cu ap? curent? ?i electricitate reprezentau o îmbun?t??ire a condi?iilor de via??. Dar obligatoriu mutate la bloc au fost ?i persoanele ale c?ror case fuseser? demolate tocmai ca s? fac? loc noilor cartiere. Experien?a lor a fost mai degrab? traumatizant?. A?a a ap?rut acel inel în jurul centrului, cu blocuri ridicate, acolo unde înainte î?i aveau casele, gr?dinile ?i micile magazine târgove?ii ?i me?te?ugarii. Avea loc o grotesc? deformare a spa?iului urban. Ast?zi se reg?sesc acolo în?iruite blocuri uria?e, precum zidurile unui canal prin care este redirec?ionat? circula?ia.

Multe din noile cartiere au fost ridicate pe câmpuri pusti, dar ?i în locul gospod?riilor ??r?ne?ti ?i ale satelor, sacrificate practic. Cartierul Titan, de exemplu, se întinde pe dou? foste sate distincte: Dude?ti, unde popula?ia era majoritar format? din ??rani ortodoc?i, ?i Cioplea, locuit? preponderent de catolici bulgari. Ace?tia se retr?seser? din calea otomanilor, traversând Dun?rea înghe?at? ?i stabilindu-se aici. Erau faimo?i pentru gr?dinile lor de zarzavaturi ?i pentru bivoli, iar în fiecare diminea?? porneau cu brânza de bivol ?i legume spre ora?.

Dovada existen?ei lor aici se reg?se?te în cimitirul romano-catolic Cioplea. Crucile albe sunt înr?mate de blocuri de beton. Un cimitir ascuns privirii. Un cimitir s?tesc f?r? sat. Existen?a lui este tr?dat? de pozi?ia din vârful unui deal. Viii ?i mor?ii sunt acolo vecini, dar numai cei dintâi trebuie s? se team?. De la ferestrele buc?t?riilor, ei v?d mereu ce viitor îi a?teapt?.

Totu?i, aici mor?ii au fost cru?a?i. Într-un alt cartier, îns?, mormintele au fost mutate. În 1986, vechea zon? rural? a cartierului Crânga?i a fost distrus? la ordinul lui Ceau?escu: 400 de case, dou? ?coli, o biseric? ?i un cimitir. Atunci rudele celor înhuma?i acolo au aflat c? trebuie s? mute, în foarte scurt timp, r?mâ?i?ele p?mânte?ti. Mormintele au fost deschise toate în acela?i timp, 11.000 de trupuri au fost exhumate, pornindu-se o colosal? profanare.

Pentru c? cimitirul func?ionase înc? pân? curând, mirosul corpurilor intrate în putrefac?ie era insuportabil. Familiile au primit câte un co?ciug, mor?ii ?i-au schimbat domiciliul. Camion dup? camion au fost transporta?i la marginea ora?ului, unde au fost pentru a doua oar? înmormânta?i, pe un câmp viran. Ulterior s-a împrejmuit terenul, s-au pavat alei ?i s-au plantat pomi. Ap?rea astfel un cimitir nou, f?r? sat, pentru mor?ii din exil.

Vechiul cimitir a fost inundat, zona este acum transformat? într-un lac uria? f?r? rost, cu malurile p?r?ginite. Pe fundul lacului au r?mas fundamentele unei vechi a?ez?ri. Mor?ii nu au protestat, întocmai ca ?i cei vii, care c?zuser? de mult într-un fatalism letargic, st?pâni?i fiind de team?.

Pân? aici totul ar mai fi poate de in?eles. S-ar putea argumenta c? fiecare ora? trebuie s? evolueze ?i c? dezvoltarea presupune sacrificii. Exist? destule exemple de politic? urban? f?cut? în grab?, nociv?, incompetent?, atât în est, cât ?i în vest. ?i nici nu vreau sa ascund c? Bucure?tiul are ?arm ?i c? mai exist? minunate cartiere ascunse. Ascunse pentru c? se afl? în umbra blocurilor ridicate tocmai pentru a le face invizibile.

În spatele complexelor de locuit din comunism se ascunde deseori o via?? neb?nuit?, se poate respira în voie, se tr?ie?te tihnit, pe str?zi cu mul?i copaci se reg?sesc vile ?i c?su?e. Pisicile se plimb? de colo-colo. Exist? unghiuri din care nu se vede niciun bloc ?i ai senza?ia c? te afli în alt ora?. ?i totu?i, multe dintre aceste str?du?e idilice se termin? exact în spatele blocurilor.

Bucure?tiul este un muzeu în aer liber pentru arhitectura de la sfâr?it de secol XIX, început de secol XX. Întâlne?ti la tot pasul cl?diri în stil neoclasicist, neoromânesc, Art Nouveau, Art Deco, case inspirate de cubism, pe str?du?e lini?tite sau pe bulevarde intens circulate. Cu atât mai pregnant? devine întrebarea, ce ar fi fost dac? demen?a cuplului Ceau?escu - doi incul?i în blan? de dictatori - nu ar fi atins ?i centrul ora?ului. Bucure?tiul este într-adev?r un ora? r?nit, traumatizat, pentru c? i-au fost devastate inima urban? ?i vechea lui înf??i?are.

Pentru a face loc celei de-a doua cl?diri din lume, ca m?rime, Casa Poporului, în?l?at? singuratic pe un deal, ?i pentru noile blocuri destinate nomenclaturii comuniste, au fost distruse alte dou? cartiere: Uranus ?i Mihai Vod?. Oamenii au primit ordinul de evacuare ?i ?i-au p?r?sit locuin?ele, aflate de genera?ii întregi în proprietatea familiei. Bisericile au fost translatate sau demolate. Buldozerele l?sau în urm? mormane de moloz dup? un adev?rat m?cel.

Acolo unde ast?zi se întinde un maidan, mai exist? fragmente de str?zi sau ruine. Unii bucure?teni î?i recunosc, într-un spa?iu imaginar, vechile str?zi, casa p?rinteasc?, gr?dina în care s-au jucat, când erau mici. Întind mâna ?i indic? un punct spunând: "Acolo am copil?rit eu".

Astfel a fost agresat acest ora?, care a pierdut nu doar o parte important? din substan?a lui istoric?, ci ?i a memoriei sale. Astfel de fisuri ?i rupturi dureroase marcheaz? biografia multor bucure?teni. Dar agresiunile nu au disp?rut nici dup? schimbarea regimului. Azi este vorba despre indiferen??, incompeten??, corup?ie, rela?ii de proprietate neclarificate sau specula?ii.

Politicienii au l?sat ora?ul de izbeli?te, dup? cum de multe ori au procedat ?i cu poporul, ocupa?i fiind de propria afirmare, s? mint? sau s? se îmbog??easc?. În multe locuri, Bucure?tiul este neglijat ?i d?r?p?nat. Zone întregi aduc a mahalale, por?iuni de str?zi sunt pline cu d?râm?turi precum vechea Cale a Mo?ilor sau buc??i din Calea Rahovei, înc?rcat? de istorie, pentru a da doar dou? exemple. Case, care în alt? parte ar fi obligatoriu protejate, s-au pierdut pe vecie sau mai au doar foarte pu?in timp pentru a fi salvate. Se construie?te ieftin, s?lbatic ?i îngrozitor, deseori în mijlocul unor zone cu valoare istoric?.

E greu de afirmat cu certitudine dac? Bucure?tiul - cândva un ora?-gr?din? relaxat, oarecum provincial - este frumos sau urât. Dar e un ora? special datorit? amestecului, contrastului, ambivalen?ei, discrepan?elor dintre zonele comuniste ?i cele originale, distruse sau p?strate.

Ca în vremurile totalitarismului, ora?ul este pe punctul de a se transforma în fantom?, în anumite zone. Durerile-fantom? sunt tot mai acut resim?ite.

P.S. Din p?cate nu sunt sigur c? acest proces poate fi oprit, c? Bucure?tiul poate fi salvat...