Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Por?elan intersezonier (2)

de Daniela Luminita Teleoaca

C?utarea unui dincolo de ‘aici ?i acum’ este, poate, cea mai aprig? preocupare din prezentul meu. A venit Prim?vara. M? trezesc în aceea?i toamn?-iarn?, coborându-?i temerile pe hornul milenarului paienjeni? labirintic... ‘?i toamna ?i iarna coboar-amândou?/?i plou? ?i ninge/?i ninge ?i plou?...’ Cuvintele cad în dezordine într-un univers stingherit de haosul apocaliptic, de sentimentul târziului, al rarefierii. Câini latr? mecanic praful noroit al uli?elor, pe cei care, foarte probabil, nu se vor na?te vreodat?. Maci î?i etaleaz? fragilitatea într-un gând... Ai zice c?, oricând, oricum, se poate pune de-o poveste... Flori.... flori de trifoi cu miros de rou?,... de... Acas?!! Caut ?i a?tept... Ce chip concret o fi având “(re)g?sirea”?! Banca de sub vi?ini [Care vi?ini?! Aaaaa...! Ăia din amintire! Aaa! Desigur, tu nu ai amintirile mele, dar crede-m?, crede-m? pe cuvânt!] e mai mult putred?... S?lciile se iau la întrecere în a cre?te în neorânduial?, r?pesc, în cre?terea p?gân?, ?i ultima dâr? de lumin? spre Cas?. Li?teav?! Ploaia a devenit ‘marele obicei’ al împrejurimilor. Tr?znit, trupul batrân al castanului, cândva prieten la cataram? cu visurile mele, zace resemnat în rugina acoperi?ului, prelungind cu propria-i închin?ciune smerita-mi îngenunchere spre Înalt. Ceva ca un junghi, ca o pas?re, ca un ?ip?t î?i face loc din centrul Cur?ii sub hainele mele, direct în suflet. Am murit ?i cineva m? ?ine... – generos, doar sadic?! –... m? ?ine în via??. Rândunicile-?i valseaz? ritualic fracurile negre în lumina începutului fantomatic de Prim?var?. De departe se simte... acel... convoi... Cândva, cineva î?i dorise o inim? de piatr?.

Daniela Luminita Teleoaca (Danaia) | Scriitori Români

motto: NIHIL SINE DEO!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro