Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Ecologizare

de Maria-Mihaela Sârbu

Groapa e caldă cum trebuie să fi fost brațele mamei pe care nu am cunoscut-o. Ne adăpostește și ne hrănește pe toți. Mirosim la fel ca ea, dar uneori ne îmbrăcăm mai bine decât ea. Trăim aici demult. Noi și ciorile care dau rotocoale în mari nori negri, de dimineața până seara. Plecăm odată cu ele și venim înapoi tot împreună.

Între noi și ciori e o singură diferență majoră: în timp ce ele privesc orașul de sus, noi suntem priviți de sus de orășeni. Ei știu că trăim din ce aruncă. Din resturile lor de mâncare, din peturile lor începute, din hainele lor rupte, din cărțile de care ei nu mai au nevoie, deși poate nu le-au citit.

Orașul nu ne iubește și nu ne recunoaște. Fiindcă locuim în groapă, e ca și când ne-ar fi aruncat și pe noi la gunoi. Prioritatea lui este groapa. Mai exact, organizarea ei. Au plasat tomberoane specializate în capătul fiecărei străzi. Plastic și metal, hârtie și carton, resturi menajere, haine vechi. Iar oamenii s-au obișnuit să le folosească. La groapă, încă, toate vin de-a valma și noi putem alege, dar în curând le vor presa și le vor trimite în alte părți pentru reciclare.

S-ar putea să rămânem doar cu resturile menajere, presate și ele, fermentate, necomestibile. O parte din noi vor muri și astfel ciorile nu vor avea de suferit. Supraviețuitorii vor fi nevoiți să se mute în oraș, la mila celor ce aruncă lucruri. Cum nu înseamnă nimic mai mult pentru ei, vor fi și ei aruncați, într-un fel sau altul. E doar o chestiune de timp – luni, ani – până când vor face și din ei baloți.

La sfârșitul ecologizării, groapa va fi rece ca o mamă moartă care nu mai slujește la nimic. Tot ce le va mai rămâne de făcut va fi să arunce pământ peste ea și să planteze copaci în care ciorile vor putea, în sfârșit, să cuibărească liniștite.

Maria-Mihaela Sârbu (Mishu) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro