Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Ilustrate cu Mandy, degete lungi iar eu pe post de taximetrist

de Sorin Stoica

M-a rugat Kevin s? merg s? o iau de la aeroport pe Mandy, o client? de-a agen?iei lui de turism. Ai grij? c? mi-a zis tac-su de o mie de ori s? am grij? de ea, mi-a specificat americanul ?i mi-a f?cut cu ochiul. Mandy, hm, Mandy... englezoiac?... o salveaz? numele, e mi?to, dulce, altfel n-a? fi mers în miez de noapte s? fac pe taximetristul pentru cine ?tie ce acritur? r?sf??at? care precis se va zgârci la bani.
M-am plantat obosit la u?a prin care se scurg sosi?ii avioanelor din miez de noapte ?i am încercat s? ?in cât de cât decent cartona?ul cu numele a?teptatei. Picam de somn ?i de plictiseal?. M-am trezit un picule? când o tip? cu fusti?? ultrascurt?, picioare pân?-n gât înc?l?ate cu ghete, sâni teribili abia ascun?i de un tricou cu ”Fuck everybody” ?i un chip dulce, ?trengar ?i alb-murdar evocând soarele Londrei a ie?it pe u?a ”Sosirilor” ?i a luminat dintr-odat? tot terminalul cu apari?ia ei. Am înghi?it timid în sec, i-am admirat minunata mi?care a mu?chiule?ilor de sub tivul fusti?ei ?i m-am pus mai departe pe a?teptat. Hello dear, I think I am your girl, m-am pomenit b?tut pe um?r de o voce u?or graseiat?, proasp?t?. Hello, Mandy, am zis, m-am întors ?i m-am blocat. Era frumoasa care amu?ise tot aeroportul cu un minut înainte. M-a luat de bra? de parc? ne cuno?team de o via??, hai repede afar? s? fumez c?-mi bag picioarele, creierul meu vrea urgent nicotin?, mi-a zis ?i m-a îmb?tat cu parfumul ei ?i cu degetele lungi pe care a? fi vrut s? i le lipesc pe ve?nicie de bra?ul meu.
Am purces la drum dup? ce a ras dou? ?ig?ri ?i mi-a împuiat capul cu de-ale ei de englezoiac? fi?oas?. Nu i-am ascultat nimic cu excep?ia vibra?iilor profund sexuale pe care mi le transmitea involuntar, ca orice tip? de ras? care ?tie c? rupe totul în jur cu erotismul ?i stilul ei. Tr?geam cu ochiul la pulpele-i fibroase lipite de schimb?torul de viteze ?i a? fi vrut s? fiu lumina lunii care i le mângâia la discre?ie. Cu acea iste?ime pe care b?rba?ii bloca?i o ador? la femeile pe care ar vrea s? le aib? dar nu ?tiu cum, Mandy mi-a spus la un moment dat c? insula asta aproape exotic? o emo?ioneaz? de fiecare dat? când o viziteaz?, iar ca s? m? conving mi-a luat mâna ?i mi-a a?ezat-o decis pe bulanul dup? care-mi curgeau balele. Da, parc? tremura un pic sau era mâna mea care sim?ea miros de prad? rar?, deosebit?... Nu am pierdut ocazia, mi-am lipit palma de carnea ei ?i am început s? mi-o mi?c doi-trei centimetri încolo ?i-ncoace, din ce în ce mai ap?sat. Mandy t?cea. Privea pe geamul ei ?i-?i l?sa sim?urile s? porneasc?. Semnul c? au pornit a fost flexarea u?oar? a piciorului spre exterior, ca o deschidere, ca o invita?ie... Atunci mi-a f?cut semn spre benzin?ria care se vedea ?i mi-a cerut s? opresc. Îmi venea s? m? duc dup? ea ?i s-o-nghesui în toalet?, poate asta voia. S-a întors cu mi?c?ri lente, ?tia c? o sorb din priviri. Avea ceva în mân?, ceva ce învârtea dup? degetul ar?t?tor, p?rea un la?, un ?nur, o sfoar?. Ă?tia sunt bikini mei, vezi?, nu mai sunt OK din cauza ta, mi-a explicat dup? ce s-a urcat. Am oprit la loc motorul, am prins-o de dup? gât cu mâna dreapt?, prin p?ru-i fin ?i blond iar cu stânga i-am traversat rapid picorul de la genunchi în sus pân? la obr?jorii epila?i integral ai sexului. ?i-a l?sat capul pe spate, în palma mea, a închis ochii ?i a început s? respire greu, rar. Era fierbinte acolo jos, ?i moale, ?i suculent?... Am luat-o în poal?, mi-am centrat cele de cuviin?? între picioarele ei ?i am mul?umit Cerului c? avusesem inspira?ia s?-mi iau ma?in? mare, înc?p?toare...
Am avut-o pe Mandy de trei ori în drumul spre cas? ?i de alte ?aptesprezece ori în vacan?a ei de o s?pt?mân?. A fost prima englezoiac? pentru care am iubit poporul ei insuportabil, clima de rahat de la ea de acas? ?i Brexit-ul cu tot cu fasci?tii ?i na?ionali?tii lui cu tot. Kevin m? ur??te de atunci, nici m?car la o bere nu mai iese cu mine. Am crezut c? doar intuie?te cum am avut eu grij? de Mandy dar nu intuia, el chiar ?tia totul, mi-a ar?tat un mesaj de la pu?toaica londonez? care zicea sec ”my real sexual life just started these holidays, you have a wonderful friend, Kev!”

Sorin Stoica (sorinucu) | Scriitori Români

motto: S? m? la?i!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro