Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.

Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Modus vivendi

de Aurel A. Con?u



…„Mama dracului de via??”, morm?i ?i arunc cât colo ceasul de pe noptier?, dar acesta continu? s? ?ârâie halucinant undeva pe hol, „e de-abia zece, pa?tele m?-sii”, zic încercând s? prelungesc starea aceea de dulce trând?vie, mai dorm o or?, c? nu lucrez la norm?, ?i atunci dau cu ochii de Oly, fata cu care m? cunoscusem întâmpl?tor asear? ?i care acum dormea ca un înger în patul meu, goal?, îns? eu, dobitocul de mine, nu-mi mai amintesc nimic, mi s-a rupt filmul spre diminea??, cred, dup? ce îi spusesem c? sunt medic, fir-ar s? fie, c?ci nu-i puteam spune c? devalizez bancomate sau c? în ocupa?ia asta eram doctor, a?a c? am optat pentru varianta de avarie, cea de chirurg, fiind vorba tot despre ni?te extrac?ii, mai mult nu-mi amintesc, „cine ?tie ce i-am mai îndrugat?”, m? gândesc privind-o cu coada ochiului, am obiceiul acesta prostesc s? epatez, s? m? dau mare, dar faptul c? se afl? aici, lâng? mine, însemn? c? nu ne-am rezumat doar la vorbe, „nicio femeie nu se culc? în patul unui b?rbat f?r? s? aib? o rela?ie cu acesta!”, m? gândesc, „oi fi cerut-o în c?s?torie sau i-oi fi promis vreo croazier? pe Mediterana, n-ar fi exclus!”, admit ?i m? întorc u?or pe o parte, observând, mai întâi, c? tr?sesem prin somn tot cear?aful spre mine, apoi c? adormisem cu spatele spre dânsa ?i probabil c? sfor?isem îngrozitor, a?a cum mi se întâmpl? întotdeauna dup? o zi nenorocit? de munc?, încheiat? cu o sticl? de whisky, care-mi tulbur? min?ile, „fi-?i-ar whisky-ul de cap!”, cum îmi zice mama când m? întorc beat, îns? nu într-atât încât s? uit dac? m-am culcat sau nu cu o femeie, e prima dat? când re?in numele ?i uit restul, am?nuntele, sau când nu pot suprapune copia din minte peste originalul din acest pat de hotel, predestinat parc?, din care m? voi muta la noapte într-altul, unde voi întâlni, probabil, alt? femeie, „dac? m? voi desp?r?i de Oly”, îmi zic în timp ce m? strecor din pat ?i pun ceva pe mine, amintindu-mi c? nu operasem „pisicu?ele” preg?tite de ieri, „cum a?i dormit?”, m? întreab? fata de la recep?ie, „repede, zic, „de ce m? întrebi?”, „din polite?e, desigur, îmi r?spunde, dar ?i din curiozitate, a?i dansat toat? noaptea tangou cu o tip?!”, „?i!”, întreb, „era?i o pereche foarte frumoas?!”, „mul?umesc, ?i tu e?ti foarte frumoas?!”, îi strig din mers, fug, intru în mul?ime, respir aerul înc?rcat de senza?ii tari al str?zii, adulmec, a?i dansat toat? noaptea tangou, îmi r?sun? în urechi ?i-mi vine s? urlu, m? simt în elementul meu printre oameni, „casc? ochii, dobitocule!”, m? apostrofeaz? un mo? ?âfnos f?r? s? bage de seam? c? l-am u?urat de pung?, „îmi cer scuze, tataie, hai s? tr?ie?ti, ?i ai grij? la ho?i!”, „nicio grij?, b?iete!”, m? apropii de un bancomat ?i-mi trag cozorocul ?epcii pe fa??, bag cardul de form? cu o mân?, iar cu cealalt? trag banda adeziv? pe care se lipise o bancnot? de un milion, hai la tata, mai am patruzeci?inou?, scot cardul f?când loc unei pi?ipoance, dar nu risc, are ochi de ?arpe, probabil c? e nevasta vreunui ba?tan, „pot s? v? ajut cu ceva?”, „da, zice, s?-?i vezi de treab?!”, o.k, operez înc? cinci aparate, la al ?aselea o femeie dolofan? love?te cu pumnii în carcasa de plastic, „mi-a furat un milion dr?covenia asta!”, „merge?i în?untru, îi zic, ?i eu am p??it la fel!”, „chiar c? m? duc, vrei s? r?mâi o clip? de paz??”, „bineîn?eles!”, o asigur ?i extrag banda cu milionul gr?sanei, care se întoarce cu un bodyguard, „nu v?d nimic suspect, stimat? doamn?, face?i o plângere ?i cere?i filmarea!”, „chiar c? fac, zice, mul?umesc, tinere!”, asta-i via?a, trebuie s? tr?im cu to?ii, nu-mi permit luxul s? muncesc la patron pentru ?ase b?trâne pe lun?, eu le fac în zice minute, urm?toarea ?int? se afl? într-un bar, nu-i decât vânz?toarea, „dou? cafele!”, comand, „mai a?tepta?i pe cineva?”, „nu, nu a?tept pe nimeni, a doua era pentru tine!”, „?mechere, chicote?te ea, m-ai avut de data asta!”, „a? fi vrut eu, dar m? mul?umesc ?i cu o cafea bun?!”, „atunci o s? apelez la rezerva mea strategic?, dar trebuie s? a?tep?i câteva minute!”, „?i-o via??!”, zic urm?rind-o cum dispare pe-o u?? lateral?, timp suficient pentru a extrage milionul captiv, „altceva nu mai vrei?”, o aud, „un tangou, domni?oar?, dac? se poate!”, îmi a?az? cafeaua al?turi, „b?rbatul care tocmai intr? e so?ul meu, zice, r?mâne pe alt?dat?!”, „pe alt?dat?!”, ?optesc ?i las o bancnot? de un milion sub farfurioar? înainte de a m? amesteca în mul?imea de afar?, în tumultul misterios al str?zii, care seam?n? cu un câmp de lupt? sau cu haosul primordial, p?strând propor?iile, din care se na?te lumea ca în minunata simfonie a noua a lui Beethoven, per aspera ad astra, da, da, pe c?i aspre spre stele, spre lini?te, spre fericire în eterna confruntare dintre durere ?i bucurie, dintre e?ecuri ?i victorii, dintre sentimentul dezn?dejdii ?i cel al speran?ei, „adesea o mai iei ?i în barb?!”, cum mi se întâmp? acum când descop?r c? poli?i?tii sau concuren?a mi-au t?iat macaroana, dar nu disper, mai am cel pu?in dou?zeci de aparate îmbrobodite ?i tot atâtea b?trâne în buzunar, problem? e s? nu cad în vreo curs?, iar pentru asta trebuie s? casc ochii, s?-l bunghesc pe fraier înainte de a m? bunghi el pe mine, „uff, ce c?ldur?!”, doi copila?i trec strada pe loc nepermis, la întâmplare, „o furnic? duce-n spate un gr?unte jum?tate”, gângure?te b?ie?elul, „încotro fugi, surioar??”, o întreb pe feti??, „ia, m? duc ?i eu la moar?”, „las? copiii în pace, perversule!”, m? sictire?te o cuconi?? în?epat?, iar eu fluier admirativ ?i m? holbez la rochia ei alb?, transparent?, prin care i se v?d desuurile, „nu ?tiu cine-i perversul, madame!”, dar în loc de r?spuns sl?b?tura îmi face un gest obscen cu degetul, ceva în genul ?i-o trag, lucru care provoac? amuzamentul trec?torilor din apropiere, râd ?i eu, apoi dau târcoale agregatului din fa?a teatrului, unde sunt, de fapt, dou?, ?i lume mult?, mai ales tineri, perechi de îndr?gosti?i aerieni, pe care i-a? putea subtiliza cu totul, îns? m? rezum doar la câteva portofele ?i la ce g?sesc în bancomate, „nu-i dracu’ atât de negru!”, îmi zic, mintea omului o ia câteodat? razna de fric?, î?i taie elanul, începi s? vezi cai verzi pe pere?i, ca aici, la po?t?, unde decartez vreo ?apte aparate, ba chiar ajut un b?trânel miop s?-?i scoat? pensia, „Dumnezeu s?-?i dea s?n?tate!”, îmi mul?ume?te el, „?i matale”, zic, pasând înc? o bancnot? în buzunar, nimic nu-i pe gratis în lumea asta, poate pe cealalt?, „hai, s? tr?ie?ti, tataie!”, fac stânga-mprejur ?i m? descotorosesc de cele ?ase portofele într-o gur? de canal, recolta e ?eap?n?, treizeci de b?trâne din ciupeli, plus trezeci?icinci din extrageri, excelent, ar trebui s? m? întorc la baz?, îns? nu m? îndur, mai sunt vre(o) zece m?g?oi nedesc?rcate, „?apca asta, îmi zice un poli?ist, ap?rut ca din p?mânt lâng? penultimul bancomat, seam?n? cu cea din fotografie!”, „sunt mii de ?epci identice, ?efule!”, „da, a?a m-am gândit ?i eu, numai c? ?apca asta se asorteaz? cu tricoul de pe tine, uite, aceea?i inscrip?ie, Spiderman!”, „ca s? vezi coinciden??, m? mir cu fotografia în mân?, în care apar cu jum?tate de fa??, e coinciden?a dracului, ?efule!”, recunosc ?i-l lovesc cu pumnul în fa??, cât m? ?in puterile, ?i-o rup la fug?, „ho?ul, zbiar? poli?istul, prinde?i ho?ul!”, un malac d? s? m? aga?e, dar îl plachez la picioare ?i-l pun la p?mânt, „mor?ii m?-tii de pu?lama!”, „ba pe-a m?-tii!”, i-o întorc din goan?, schema a avut efect asupra urm?ritorilor, trec printre ei ca prin brânz?, au fe?ele du?m?noase, de parc? le-a? fi furat boii de la c?ru??, dracu’ s?-i ia, sar peste balustrad?, în strad?, chiar înaintea unui Ford, care m? ia pe capot?, m? zvârle în parbriz, scrâ?nesc frânele ?i m? trezesc între ro?ile unui camion, de unde ies turmentat, „a fost cât pe ce!”, m? gândesc privind carambolajul din spatele camionului, nu-i timp de stat, poli?istul se apropie primejdios, „ho?ul, prinde?i ho?ul!”, ajung pe partea cealalt?, d?râm un grup de babe curioase ?i intru într-o scar? de bloc, ies prin spate, îns? din fa?? se aude o sirena a poli?iei, apoi înc? una, ceea ce m? oblig? s? fac la dreapta, spre intrarea altui bloc, dau drumul liftului ?i sun la întâmplare, îmi r?spunde o b?trânic? cu bigudiuri pe cap, „sunt de la o agen?ie de sondare a opinei publice, zic, ?i v? ofer un milion dac?-mi r?spunde?i la câteva întreb?ri!”, „la banii ??tia v? r?spund ?i la o mie de întreb?ri!”, se bucur? b?trânica ?i m? pofte?te în?untru, într-o camer? cu aspect de salon de cosmetic?, „ba chiar v? fac ?i o tunsoare pe gratis!”, „nu mi-ar strica, zic ?i-i dau banii, prima întrebare ar fi pe cine a?i alege dintre Dragnea ?i Iohanis?”, „pe niciunul”, „dar ce crede?i, România se îndreapt? spre o direc?ie bun? sau spre una gre?it??”, „gre?it?, desigur!”, ?i ultima, „dac? ve?i merge sau nu la alegerile urm?toare?”, „nu!”, „foarte bine, zic bifând aiurea în carne?elul meu de extrac?ii, asta a fost tot!”, „atunci ia loc în scaunul acela ?i spune-mi cum dore?ti s? te tund!”, ridic din umeri, „modern, haios, ?epos, ?ti?i dvs., s? ar?t altfel!”, „to?i vre?i s? ar?ta?i altfel!”, bomb?ne b?trânica ?i se apuc? de treab?, când cu foarfecul, când cu aparatul de tuns, când cu usc?torul de p?r sau briciul de ras, stropindu-m? cu tot felul de solu?ii ?i punându-mi, dup? aproape o or? de chin, oglinda în fa??, „ehei, ce zici!”, „n-am cuvinte, mamaie, parc? n-a? fi eu, mai ia un milion de aici!”, „atunci am s?-?i fac ?i o cafea pentru c? e?ti un b?iat sim?it ?i manierat!”, m? prefac stânjenit, dar ochii îmi fug spre tricoul ?i pantalonii scur?i de pe noptier?, „exist? ?i un Dumnezeu al ho?ilor!”, m? gândesc ?i-mi aduc aminte de Barabbas, cel r?stignit al?turi de Cristos, „am s? le ?terpelesc imediat ce iese b?trânica, numai de nu le-ar observa lipsa!”, m? rog, iar rug?ciunea mea este auzit?, cafeaua ?i gazda sunt peste a?tept?ri, „nici nu ?tiu cum s? v? mul?umesc!”, îi spun la plecare ?i intru în lift, m? schimb cu hainele furate în timp ce liftul alunec? lin spre etajul unu, le abandonez pe celelalte la ghen?, cobor sc?rile, ies din bloc ?i sar într-un taxi, care m? scoate din perimetrul groazei, „p?cat c? n-a?i asistat la spectacolul de adineauri, îmi zice taximetristul, a fost ceva bestial, un tip care tocmai scotea “pisicu?a” dintr-un bancomat este surprins în flagrant de c?tre un poli?ist, care vrea s?-l înha?e, dar tipul îl pocne?te drept în moac?, sare gardul direct pe un Ford, este aruncat sub ro?ile unui Man, se ridic? ?i dispare ca m?garul în cea??, l?sând în urm? un carambolaj cum nu mi-a fost dat s? v?d vreodat?!”, „?i Poli?ia?”, întreb, „îl mai caut? ?i acum, dar tipul parc? a intrat în p?mânt!”, îi spun s? m? lase ceva mai departe de destina?ie, într-o fund?tur?, pentru orice eventualitate, str?bat distan?a pân? la hotel relaxat, intru, trec pe lâng? fata de la recep?ie, care nu m? recunoa?te, ?i ajung, în sfâr?it, în camera mea, unde, Doamne, aud r?sunându-mi în minte acordurile Odei bucuriei, slav? ?ie, stea curat?, voie bun? pe P?mânt, ?i-o v?d pe Oly a?a cum o l?sasem, dormind ca un prunc, în toat? splendoarea ei de femeie, „via?a e, totu?i, frumoas?!”, articulez printre lacrimi în timp ce m? dezbrac ?i m? întind al?turi de dânsa, „iubitule, îmi ?opte?te ea de departe, din vis, acoper?-mi inima cu ceva... acoper?-mi inima cu ceva!”...


Aurel A. Con?u (ACPN) | Scriitori Români

motto: Tot înainte!

Despre noi

Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro