Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Strada

de Aurel A. Con?u

O mare parte din existen?a omului, indiferent de condi?ia ?i pozi?ia acestuia, se consum? în strad?, care este singura punte de leg?tur? cu lumea. Via?a mea, de pild?, depinde de toate conexiunile mele cu lumea exterioar?, precum mersul la servici, la teatru, la supermarket sau mai ?tiu eu unde, ?i de existen?a unui drum. F?r? drumuri nu se poate vorbi despre via??. Fiecare ac?iune de-a nostr? poart? amprenta unui drum, arareori se întâmpl? ca lucrurile s? decurg? altfel. Nu m-am gândit pân? ast?zi la asta ?i probabil c? nu m-a? fi gândit niciodat? dac? Victoria, o femeie întâlnit? întâmpl?tor, nu m-ar fi lovit cu ma?ina. S-a întâmplat îns? s? m? loveasc?, s?-mi fac? praf spatele Mercedesului, iar eu, gentleman cum sunt, s? accept o în?elegere amiabil?.
- Ai frânat brusc! mi-a repro?at ea cu o candoare greu de imaginat. N-am mai avut timp s? frânez!
- V-am v?zut prin retrovizoare, am încercat ?i eu o bre?? în ap?rarea ei, dvs. v? ruja?i în loc s? fi?i atent? la drum!
- Asta tot lips? de aten?ie se cheam?!
Cum ?i ma?ina ei suferise daune considerabile, r?mânând în?epenit? pe marginea drumului, am convenit s-o duc pân? acas? ?i s? nu anun? Poli?ia înainte de trecere celor dou?zeci?ipatru de ore prev?zute de lege. Incidentul se petrecuse pe strada Rozelor, la cap?tul c?reia se afla ?i apartamentul ei somptuos.
- Urci la o cafea? m-a întreabat dup? ce a coboarât din ma?in?.
- Numai dac? nu deranjez! i-am r?spuns.
- Dac? m-ai fi deranjat, nu te-a? mai fi invitat! mi-a întoars-o zâmbind. Hai s? punem ?ara la cale!
Era o invita?ie greu de refuzat, a?a c? i-am dat curs. Am a?teptat cuminte s? fiarb? apa, timp în care ea s-a dus s? fac? o baie, de unde am v?zut-o întorcându-se total schimbat?, fiindc? în locul ?inutei de strad?, destul de sumar?, aceasta revenise într-o alt? ?inut?, mult mai lejer?. N-am rezistat tenta?iei de a o lua în bra?e, încercând s-o prind dintr-o dezechilibrare destul de suspect?, punct din care lucrurile au evoluat într-o direc?ie previzibil?.
- Ai casco? am auzit-o la un moment dat, când mintea mea nu mai judeca limpede.
- Full-casco, iubito!
- Ce bine!
Nu am în?eles exact ce era atât de „bine”, nici nu mi-am b?tut prea mult capul, dar nu m-am putut ab?ine s? n-o întreb:
- De ce te intereseaz??
- Poate îmi repari ?i mie Roverul pe asigurarea ta!
- Nu cred c? se poate! Tu m-ai lovit!
I-am sim?it mâinile în jurul gâtului.
- ?tiu, dragule, dar m? gândeam c? ai dori s? iei totul asupra ta! N-ai nimic de pierdut
- Nu m-am gândit la asta!
- Acum s? nu crezi c? vreau s? profit! s-a bosumflat ea dintr-o dat?, ferindu-se din calea unui s?rut înfl?c?rat. Am zis ?i eu a?a!
N-am de gând s-o sup?r acum la sfâr?it.
- Bine, iubito, fac cum vrei tu! M? ocup de toate!
Am sim?it-o cum se destinde ca un arc încordat, cum renun?? la cea mai mic? rezisten?? ?i îmi r?spunde la toate efuziunile mele erotice. Câteva minute mai târziu, a repetat figura cu baia, numai c? de data aceasta s-a întors îmbr?cat? în blugi ?i nu s-a mai împiedicat, a?teptând cam plictisit? s?-mi beau cafeaua ?i s? m? vad? plecat, ceea ce am ?i f?cut.


Ajuns afar? am constatat c? îmi strecurase cheile Range Roverului în buzunar. Ma?ina trebuia dus? ?i la Poli?ie pentru constatare, trebuind s? apelez la o firm? specializat?, care m-a costat vreo dou? mii de lei, incluzând ?i service-ul. Agentul de poli?ie mi s-a p?rut destul de suspicios ?i cam greu de cap.
- Dac? a?i fost lovit din spate, m-a informat el, nu dvs. sunte?i vinovat! Unde-i propietarul Rover-ului?
I-am explicat c? era o femeie ?i c? vina îmi apar?inea în totalitate, deoarece frânasem brusc, încercând s? evit o pisic?.
- Chiar ?i a?a, tot femeia este vinovat?!
Pentru c? prezen?a ei era necesar? la Poli?ie, am sunat-o. Îl cuno?tea pe poli?ist ?i nu i-a fost prea greu s?-l conving? cine era vinovatul. Poli?istul ne-a f?cut raportul de constatare, ad?ugând ?i amenda aferent? pe numele meu. Am dus amândou? ma?inile la service, dup? care m-am întors acas? cu un taxi. Patru zile mai târziu, într-o zi de sâmb?t?, am fost invitat s? le ridic. Am luat, mai întâi, Roverul ?i m-am gr?bit s?-l predau proprietarei. Mi-a deschis surprinz?tor de repede (pesemne m? v?zuse pe fereastr?!), a primit cheile, actele ma?inii, apoi mi-a închis u?a cu un „mul?umesc” politicos. Atunci am în?eles dou? lucruri, primul, c? fiecare ac?iune din via?a noastr? poart? amprenta unui drum, ?i al doilea, c? pentru fiecare fapt? exist? un pre?.

Aurel A. Con?u (ACPN) | Scriitori Români

motto: Tot înainte!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro