Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Lacrimi de crocodil

de sophia elisa coreli

De când se ?tia, Valeriei îi mergeau toate alandala! În sensul c? nimic nu se lega ?i la ea, ca la restul lumii, cât de cât, normal?!
Când era în clasa a unsprezecea, un vecin v?duv, trecut de cincizeci de ani, o ademenise în cas? la el ?i, f?r? prea mult? munc? de convingere, înc? de la prima ei ”vizit?” o dezvirginase pe dormeza cu picioare de lemn, acoperit? c-un macat cam înecat, dormez? pe care, tr?sese s? moar?, Tereza, nevast?-sa!
Era prin anii optzeci - boom-ul locuin?elor la bloc, comuniste, când se încropeau adun?turi de popula?ii de prin toate col?urile ??rii, înghesui?i în aceea?i cutie de chibrituri, numit? -bloc ?i alc?tuiau o sup? ame?itoare de dialecte, educa?ii, obiceiuri ?i n?ravuri.
Valeria nu fusese frumoas? niciodat?, dar nici nu-?i d?duse silin?a s?-?i pun? în valoare orice ar fi avantajat-o în lupta cu celelalte femei, mai d?ruite de la Dumnezeu! Greoaie, cu picioarele butuc?noase terminate cu t?lp? mari ?i late ?i ni?te unghii la fel de mari, tot ce avea ea era nepotrivit unei fete: talia otova, f?r? pic de curb? feminin?, mâinile groase ca ni?te parizere terminate cu palme de ?apinar ?i unghii late, t?iate scurt! Singura ei podoab? erau ochii, mari, de un c?prui tainic ?i adânc, la fel ca dou? focuri arzând molcom!
Nici de?tept?ciunea n-o d?dea afar? din cas?, la ?coal? trecea ?i ea ca gâsca prin ap?, mereu ?âfnoas? pe colegele care o cam luau peste picior ?i colegii care o persiflau de-a dreptul c? e cât un tanc! Toate r?ut??ile acestea strânse în inima ei, începeau s? formeze caracterul unei femei r?ut?cioase, perfide, hot?rât? s? fac? tot ce-i va sta în putin?? s? ia b?rbatul unei frumoase din astea care se credea buricul p?mântului! Dar, nu atunci! Mai târziu, când va în?elege ea mai bine ce ?i cum e cu b?rba?ii! Acest ra?ionament a stat la baza u?urin?ei ei de-a accepta propunerea vecinului b?trâior, nea Palcu, de-a merge s? serveasc? o pr?jitur? la el acas?. Atât de proast? nu era, cât s? nu-?i dea seama ce avea omul de gând... dar de ceva vreme ?i pe ea o munceau ni?te vise ciudate de se trezea leoarc? de sudoare ?i cu o senza?ie de c?dere în gol, iar când încerca s?-?i aminteasc? tot visul, ciudat era, c? întotdeauna Gic? Palcu era peste ea- ba în camera ei, ba pe gangul de la intrare, ba sus pe bloc, unde mai f?cea ?i ea plaj?, departe de ochii oamenilor!
Surpriza, dac? se poate numi surpriz?, a fost c? actul cu pricina, întâmplat ziua în amiaza mare, nu avusese nimic frumos sau romantic! La nici cinci minute de când intrase în casa lui, se aruncase asupra ei cu ochii injecta?i ?i firele cre?e din jurul cheliei, zburlite, ?i-o dezbr?case de chilo?ii tetra pe care-i aruncase cât colo! Apoi se aruncase asupra ei, morfoloind-o cu gura lui duhnind a tutun ?i în toat? vânzoleala sim?ise o arsur? scurt? între picioare ?i dup? câteva zvârcoliri, Gic? se d?duse jos dup? ea cu un fir de spum? la col?ul gurii! Atâta tot! O trimisese la baie s? se spele, total neinteresat de faptul c? fusese virgin? ?i, la plecare, îi îndesase în buzunar o sut? de lei! Vizitele duraser? cam jum?tate de an, Palcu de?teptând, încet-încet, r?m??i?a de b?rb??ie cu ajutorul c?rnii pietroase ?i-a tinere?ii Valeriei! Dup? care, f?r? s? ?in? seama de semnele pe care le are orice femeie, Valeria se trezi c?-i cre?te burta întruna. Atât! Nu gre?uri, nu le?inuri...nimic, nimic! Maic?-sa, total neinteresat? de ea, nu observ? nimic, pân? când într-o diminea??, Valeriei i se p?ru c?-i mi?c? ceva în pântec ?i abia atunci î?i d?du seama c? ei nu-i mai venise menstrua?ia cam demult ?i cu mintea ei înceat?, punând cap la cap toate astea, plus întânirile cu Gic? Palcu, în?elese pe loc totul; era pe cale s? devin? mam?! Era n?ucit?! Cum? Asta fusese tot? O t?v?leal? cu Gic?, de multe ori nici de dou? minute, suta de lei, sau câteodat?, dou? sute ?i asta e tot! Va fi mam?... mama copilului babalâcului ?stuia care f?cea spume la gur? de poft? când era deasupra ei!? Nu a?a î?i f?cuse ea socotelile, dar acum era prea târziu!
Îi d?suse vestea maic?-sii chiar în seara aceea, care dup? ce avusese o discu?ie scurt? cu tat?l Valeriei, mai mult absent din vaia?a de familie, îi spuse c? e bine s? ascund? sarcina înc? dou? luni pân? se termina ?coala ?i, în acela?i timp s? vorbeasc? cu Palcu ?i s? se mute la el, c? aveau s? devin? p?rin?i ?i asta era o mare responsabilitate!
Valeria era oripilat?! Nu ?sta fusese planul ei! Chiar ?i-n timpul actelor sexuale cu Palcu, ea închidea ochii ?i-?i imagina c? este împreun? cu un b?rbat tân?r, frumos, cu un corp musculos, care-i ?optea la ureche vorbe dulci, nu m?sc?rile pe care le prefera Gic?! Dar se supuse, f?r? s? crâcneasc?! Se mutase dup? aproape o lun?, cu dou? gen?i de haine, urâte ?i l?lâi ?i cu burtica destul de vizibil?! Înc? din prim zi, Palcu schimbase foaie ?i devenise mofturos, preten?ios ?i foarte viril!
Fata îndura totul în t?cere, nu mai c?lca pragul maic?-sii, care nu încercase s? construiasc? nici o punte între ele dou? ?i p?rea u?urat? c? sc?pase de povara unei fete urâte ?i prost?nace! Dup? vreo patru luni, Valeria n?scu o feti?? frumoas?, cu ochi alba?tri ca cerul, ochii tat?lui ei, cu mica diferen?? c? ai ei erau limpezi ?i nu sp?l?ci?i ca ai lui. Fu botezat? de fratele Terezei, Traian, un holtei b?trân, care puse ochii pe Valeria din prima clip?! ?i care deveni primul b?rbat adev?rat din via?a ei, venind în lipsa lui Palcu ?i f?când dragoste cu ea, ore în ?ir, pe aceea?i dormez? pe care î?i d?duse soru-sa duhul!
Dup? nici patru luni, Valeria r?mase din nou grea, cu Traian, de data aceasta ?i f?cu un b?iat frumos cu ochii verzi ?i p?rul cârlion?at, aidoma frumosului s?u tat?, Traian! Înc? de la maternitate, Palcu se prinsese de dovada adulterului ?i începuse s-o alunge pe Valeria cu copii cu tot! ?i ea plecase.... cu Ionic? Tab?r?, la Rovinari, la min?! ?i Ionic? fugise de nevast?-sa care era arzoiac? ?i în lipsa lui, tot cartierul era în cas? la el! Unul uitase o curea, altul o tabacher?, un ceas, o ?apc?... ?i, uite a?a, Ionic? avea obiecte cât s? deschid? un muzeu al adulterului. Fugiser? într-o noapte cu cei doi copii al Valeriei ?i cu ce aveau pe ei! În nici dou? s?pt?mâni aveau apartament în Târgu Jiu ?i Valeria, care nu st?tea pe tânjeal?, r?mase grea ?i cu el! Ionic? era om bun ?i muncitor, aducea banii în mâna Valeriei care-i aduse pe lume un b?iat voinic, spre bucuria lui - tat? pentru prima oar?!
Nu-l iubea, dar pentru nimic în lume nu l-ar fi tr?dat sau sup?rat pentru c? era omul care-i oferise pentru prima oar? în via?a ei, lini?te ?i respect! Nu-i amintea niciodat? c-o luase cu doi copii pe care-i cre?tea tot el, nu-i cerea socoteala la bani, nu era gelos! Cum s? nu apreciezi un asemenea om? Atâta doar c?, dup? trei ani, soarta i-l luase! Ionic? muri într-o surpare cu al?i doi ortaci ?i Valeria se trezi v?duv? cu trei copii mici de poale! M?car avea o cas? a ei, mina îi d?duse serviciu, la claubaj... adic? la împins bolovani de pe band?, dar tot era ceva, decât pe drumuri cu copiii...
În primii ani de singur?tate încercase, conform promisiunii ce ?i-o f?cuse în adolescen??, s? se încurce cu diver?i b?rba?i, dar nici unul nu-?i l?sa nevasta s? vin? al?turi de ea, care se l??ise ?i mai mult ?i nu c?p?tase deloc obiceiul de-a-?i îngriji fa?a, unghiile, p?rul, a?a încât, atunci când purta pantaloni, foarte u?or o confundai cu un b?rbat! Anii treceau, fata f?cut? cu Palcu, Marina, se f?cuse domni?oar? ?i sem?na cu tat?l ei, oarecum, dar era înceat? la minte, aidoma Valeriei, b?iatul lui Traian era un adolescent sub?irel, frumos foc ?i de?tept, iar fl?c?ul f?cut cu Ionic? era leit Valeria...gr?san, l?t?re? ?i s?rac cu duhul!

Dup? opt ani de v?duvie, Valeria aduse acas? un tinerel de nici dou?zeci?icinci de ani, pe care-l puse în capul mesei, f?r? nici o explica?ie ?i pentru care cump?ra cele mai bune mezeluri, brânzeturi ca s?-i pun? pachet la serviciu! Nu-l prezentase copiilor în nici un fel, dar îi aten?ionase s? se poarte frumos cu ”nen-tu” Vasile, c? altminteri au de-a face cu ea! Toate bune ?i frumoase (dac? putem spune asta) pân? când Vasile, atunci când era ea la munc? se apuc? de lucruri mai pu?in ortodoxe, cu Marina, care pl?cut surprins?, nu sufl? o vorb?! Apoi, într-o diminea??, la u?a Valeriei cioc?ni (sau bubui) o femeie tân?r?, cu burtica mare, care scoase de pe mâneca pardesiului, în clipa când Valeria deschise u?a, un f?c?le?....
- Aici locuie?te Valeria Tab?r?? ochii alba?tri ai femeii scoteau scântei!
Valeria, gr?san? ?i prost?nac? avu prima ei senza?ie pl?cut?, vecin? cu orgasmul, dându-?i seama c? frumuse?ea asta pierduse lupta cu ea pentru zdrahonul Vasile!
- Da! Eu sunt! Cu ce te pot ajuta?
- Unde mi-e b?rbatul?
- În baie, se b?rbiere?te! Sim?ea o senza?ie de sa?ietate, ca dup? o mas? copioas?!
Femeia trecu pe lâng? ea ca fulgerul ?i intr? în baie peste b?rbatul ei, care, dezbr?cat pân? în brâu, se b?rbierea într-adev?r! La vederea ei, sc?p? briciul pe dalele de beton ?i nu mai avu timp s? mimeze vreun gest c? f?c?le?ul se ab?tu asupra lui cu furie! În loc s? încerce s-o calmeze pe femeie, so?ia lui legiuit?, se strecur? afar? pe u?? ?i fugi în podul blocului, unde femeie, cu burta la gur? nu se încumet? s?-l urmeze! Se întoarse, în schimb, în casa Valeriei ?i dup? ce o altoi bine pe spinare ?i pe unde s-a mai nimerit, îi f?cu praf toate paharele ?i bibelourile din vitrin?! Ca s-o ?in? minte!
?i-o ?inuse! C? la nici cinci luni de când so?ia îi n?scu lui Vasile doi b?ie?i gemeni, deveni ?i ea bunic?, n?scând ?i fiic?-sa o feti??... tot a lui Vasile! Care plecase mâncând p?mântul la nevasta lui, în fundul Moldovei!
Valeria noastr? î?i linse r?nile luând b?rbatul (hâd ?i r?u la suflet) al unei colege de serviciu care se îndurase de ea ?i-i mijlocise s? dea spre adop?ie unei rude de-a ei bogate, nepoata f?cut? cu amantul ei! Drept mul?umire, Valeria se d?duse peste cap, se f?cuse luntre ?i punte ?i i-l luase pe Donel, b?rbatul ei de vreo doisprezece ani! Era o alt? victorie! I se p?rea c? punctase decisiv! La nici un an, îi turn? ?i lui Donel o fat?.... urâ?ic? crunt, ca un rezultat dintre fa?a ei l?t?rea?? ?i figura de dihor nust?cios a lui Donel! Copiii f?cu?i cu ceilal?i b?rba?i îi zbur?turi prin lume, imediat ce împliniser? optsprezece ani, iar fata lui Palcu o d?duse, prin babe, dup? un derbedeu puturos ?i be?iv, doar s? scape de ea!
Lini?tea p?rea c? se a?terne peste casa Valeriei, pe care o cump?r? pe numele lui Donel, plec? la munc? în Italia vreo cinci ani ?i o împodobi cu mobile ?i lucruri scumpe, cu gust. în timp ce pe el îl r?sf??a ca pe un pa??, cu cele mai scumpe mânc?ruri ?i b?uturi!
Feti?a lor cre?tea v?zând cu ochii ?i, în ciuda faptului c? era foc de urâ?ic?, avâd fa?a ascu?it?, ca de g?in?, ni?te ochi?ori mici ?i nasul coroiat, era foarte inteligent? ?i cuminte! Contrar celor de-o vârst? cu ea, ei nu-i pl?cea s? umble aiurea prin cluburi, s? r?t?ceasc? noapte pe str?zi... citea mult, era prima la olimpiadele de la ?coal? ?i-un bun sim? aducând a ging??ie tee f?cea s? vezi frumuse?ea sufletului ei!
Valeria era cu coada pe sus de mândrie, nu mai saluta pe nici un vecin ?i când era întrebat? de vorb? î?i luase un aer de grandomanie, r?spunzând cu ochii peste cap!
Pân? mai ieri.... când venind de la munc?, Donel îi d?duse un scaun ?i-i spusese c? are de vorbit cu ea.
- M-am hot?rât s? m? despart de tine ?i s?-mi tr?iesc restul de via?? fericit. Cu tine simt c? m? sting!
Femeia v?zu negru înaintea ochilor... poate c? glumea, sau b?use ceva!
- Cum adic? sim?i c? te stingi? Doar luna de pe cer nu ?i-am adus-o... copiii mi i-am îndep?rtat ca s? nu te calce pe b?t?turi, casa ?i-am trecut-o pe numele t?u, am muncit printre str?ini s?-?i fac traiul cu mine cât mai luxos.... nu te-am în?elat!
- Nu m-ai în?elat? Cu cine s? m?-n?eli... nu te vezi în ce hal ar??i? E?ti de cincizeci de ani ?i pari de ?aizeci?icinci, n-am g?sit în tine nici un pic de feminitate, vreodat?.... nu te-am iubit niciodat?!
- Cum nu m-ai iubit? Atunci de ce ?i-ai p?r?sit nevasta pentru mine?
- Vrei s? ?tii de ce? Pentru c? un nenorocit a f?cut o glum? ?i mi-a spus c? a avut-o înainte s? fie so?ia mea! Dup? ce m-am încurcat cu tine, ?i-a cerut iertare c? n-a fost nimic adev?rat!
Acuma ?tii? Eh, dac? tot ?tii, am g?sit alt? femeie deja, pe Facebook, de vreo ?ase luni! E totul preg?tit, împ?r?im ce e de împ?r?it î?i iei drumul ?i pleci! S? nu zici c? sunt r?u, te ajut s?-?i iei o garsonier? ca s? nu stea fata pe drumuri!
Valeria era n?ucit?. Nu ?tia ce era iubirea p?tima??, dar ?tia ce era posesia, iar acest b?rbat era în posesia ei... era un bun al ei... cum s? i-l ia alta?
- Dar, dac? accept s? tr?ie?ti cu ea ?i s? r?mânem împreun?, ce spui? ochii ei deveniser? sticlo?i, dar nici o umbr? de lacrim? nu reu?ea s?-i str?bat?! Ea nu plânsese dup? nici un b?rbat!
- S? r?mânem împreun?, ca s? ce? S?-?i v?d moaca de transgender în fiecare diminea??, lâng? mine, în pat? R?utatea care r?zbate din fiecare bârf? despre fiecare femeie care e fericit?? Nu, mersi! R?mâne a?a cum am vorbit!
Pentru prima oar? în via?a ei, Valeria coborî la parter ?i se pr?bu?i în bra?ele vecinei ei, Nadia, asistenta medical?, c?reia se luptase din r?sputeri s?-i ademeneasc? b?rbatul, f?r? izbând?!
Nadia îi ?terse lacrimile, puse de un ceai ?i-i spuse încet:
- Nu plânge, nu merit?! Nimeni nu poate fi fericit pe lacrimile altuia!
Ce proast? e, se gândi Valeria! Crede c? plâng dup? el... plâng dup? timpul pe care nu-l mai am de partea mea s? mai r?pesc înc? unul de lâng? una ca ea....frumoas?, sigur? pe farmecele ei, cu mersul acela unduit ?i gesturile de felin?....

sophia elisa coreli (sophia.c) | Scriitori Români

motto: “Creativity is an act of defiance.” ― Twyla Tharp

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro