proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Meandre 74-din nou la min?

Despachetând bagajele, Teodora a g?sit în geanta mare de voiaj, dou? ra?e fripte, câteva buc??i de brânz? împachetate în hârtie de pergament ?i celofan ?i într-o basma cu f?in?, ni?te ou? mari, de gâsc?.
-Mihai. Ia uite ce am g?sit în geant?!
Mihai a privit cu uimire ?i ?i-a strâns între gene o lacrim? de mul?umire.
-Scoate ce mi-a pus tanti Tudora ?i pune-le în frigider. Nou? ne dai mâine la pachet o ra??, o bucat? de brânz? ?i trei ou? fierte. Nu uita pâinea! ?tii c? e cale lung? pân? la Lupeni.
Când au venit de la cinematograf , fetele erau bucuroase:
-Dora, tu ?tii c? eu ?i cu tata suntem ?igani? O s? vrei tu s? te m?ri?i cu un ?igan?
Pentru o clip? s-a a?ternut o lini?te stânjenitoare. Fetele se uitau una la alta iar Teodora era încurcat? ?i privea pe deasupra copiilor. Într-un târziu a r?spuns evaziv:
-C? sunte?i ?igani sau nu, asta nu conteaz? dar despre c?s?torie nu poate fi vorba. Termina?i-v? stagiul la min? mai întâi.
Momentul dificil trecuse.
Cei patru s-au a?ezat la masa din buc?t?rie ?i au mâncat.
Dup? ce s-au uitat la televizor, la un film documentar, copii au plecat în camera lor privind complice la adul?i.
Teodora a intrat în baie ?i dup? un timp a ie?it îmbr?cat? de somn.
Mihai a urmat acela?i ritual ?i s-a dus în aceea?i camer?.
Diminea??, cu bagajele f?cute ?i cu bagajul Monei preg?tit, Mihai a comandat un taxi. Drumul pân? la gar? a fost parcurs rapid. Mihai le-a cump?rat fetelor câte o pr?jitur? ?i un suc ?i apoi au plecat la peron. În scurt timp trenul a fost tras la linie. Au urcat, ?i-au g?sit locurile ?i au pus bagajele sus.
Mihai luase bilete la clasa întâi astfel încât copiii s? poat? dormi comod.
Într-un târziu au ajuns la Petro?ani. Au coborât ?i au mers repede spre peronul unde a?tepta trenul de leg?tur? spre Lupeni. În tren Mihai a scos din bagajul lui friptura de pas?re ?i brânza care o pusese Teodora ?i le-a pus în bagajul Monei.
Au ajuns în fa?a blocului în care locuiau bunicii Monei. Mihai a rugat-o pe Floricica s?a?tepte jos ?i el a urcat s? o duc? pe fat?.
Au sunat la u?? ?i în cadrul u?ii a ap?rut un b?trân cu o chelie aproape complet? ?i l-a privit pe Mihai.
-S?rutmâna , bunicule!
-Bun? ziua, v-am adus nepoata.
B?trânul contrariat a întins mâna ?i l-a invitat în cas?.
-Nu. Mul?umesc!Am jos pe fiica mea care m? a?teapt?.
A strâns mâna întins? ?i s-a întors pe c?lcâie.
Mihai a coborât treptele în fug? , a luat geanta ?i a plecat t?cut spre cazarm?.
-Tata, de ce nu v? însura?i?
Mihai nu ?tia ce s? r?spund?. Au ajuns acas? ?i a urcat pân? la Bibi la apartament.
Vilmo? era singur ?i chipul lui p?rea prea alb iar col?urile gurii tr?dau o îngrijorare major?.
-Ce s-a întâmplat, Vili?
-Pe Bibi îl aresteaz?. L-au chemat la primul secretar la Petro?ani ?i va veni ?i procuratura.
-Ce s-a întâmplat?
Bibi a refuzat s? bage solda?ii în subteran spunând c? este metan prea mult. Degeaba au s?rit mai?trii ?i chiar comandantul cu gura pe el. Bibi a spus clar ?i r?spicat:
-În galerie nu sunt ?obolani deci este pericol de explozie.
A încolonat solda?ii ?i i-a dus la cazarm?.
-Eu m? duc la Petro?ani, nu-l las singur pe Bibi.
-Stai c? merg ?i eu. Merg pân? la cazarm? s? las foile de drum ?i ordinul de serviciu, dup? ce m? schimb. Mergem împreun?.
Mihai a coborât ?i i-a spus fetei c? va pleca cu Vili la Petro?ani ?i c? dac? îi este foame s? mearg? la popot?.
Drumul pân? la Petro?ani p?rea f?r? sfâr?it. Fumul de carburant ars invadase autobuzul ?i f?cea s? l?crimeze ochii.
Au ajuns în fa?a jude?enei de partid.
Din ghereta paznicului îi privea un om, plin de curiozitate. În fa?a cl?dirii a?tepta un ARO alb, cu gratii la fereastra din spate, pe care scria cu majuscule „procuratura.“
Mihai ?i Vili fumau nervo?i ?i se plimbau prin fa?a cl?dirii.
A sunat telefonul din ghereta paznicului ?i cei doi l-au auzit vorbind precipitat. Dup? ce a pus receptorul în furc? paznicul a ie?it ?i le-a f?cut semn s? se apropie, apoi cu voce joas?, aproape ?optit, le-a spus:
-A fost explozie la voi la min?. Nu sunt r?ni?i ?i nici mor?i. Explozia s-a produs în galeria în care prietenul vostru nu a vrut s? bage oamenii.
Inimile celor doi începur? s? bat? cu putere. Respira?iile erau aproape ?uierate în timp ce-?i aprindeau ?igare de la ?igare.
Într-un târziu l-au v?zut pe Nenea Bibi ie?ind înso?it de un mili?ian...
Bibi, cu o veselie ciudat? în ochi a strigat:
-Tr?iasc? ?obolanii!
Au plecat to?i trei la Lupeni ?i drumul l-au parcurs în t?cere.
Au cump?rat o sticl? de coniac ?i au b?ut la masa unde cei doi prieteni, Vili ?i Bibi, î?i petreceau serile de liber jucând table.
A doua zi de diminea?? Mihai era în forma?ie. Dup? ?irul de ofi?eri ?i subofi?eri civilii, angaja?i la armat?, b?rba?i ?i femei , erau prezen?i în ?inut? sold??easc?.
Ce grotes p?rea acel tablu în care se vedeau femeile cu bocanci de trup? în picioare.
Mihai a aflat c? urma s? intre în schimbul trei. A mers acas? s? se odihneasc?. Apreg?tit ceva mâncare pentru pachet, pentru el ?i pentru ?obolani.
Noaptea p?rea evadat? din adâncul minei. Sfâr?itul de august anun?a o noapte cald?.
Mihaui cu solda?ii ?i-au luat echipamentul pentru subteran. Pentru o clip? ofi?erul ?i-a privit gambele lipsite de p?r din cauza frec?rii picioarelor cu cizma de cauciuc.
Iano? era unul dintre osta?ii pe care Mihai îl înv??ase s? vorbeasc? române?te. Numai el cu Iano? purtau musta?? în tot batalionul de lucr?ri miniere.

Trecuser? câteva ceasuri de când coborâser? ?i la un moment dat s-a auzit ca un huruit surd urmat de o scurgere de szeril fin prin arm?turile galeriei. Mihai s-a temut de o surpare ?i în urechi i-a r?sunat glasul lui Bibi:
„-Urm?re?ti tot timpul prezen?a ?i comportamentul ?obolanilor! Dac? ei fug, î?i iei solda?ii ?i fugi în direc?ia în care fug ei. Sunt singurii care ?tiu ce se va petrece“.
Mihai ?i-a smuls lampa de pe casc? prinzând în fascicolul luminos ?obolanii care alergau dezordonat, în toate p?r?ile. Un gând îngrozitor i-a adus o pal? rece în suflet:
„Se pr?bu?e?te tavanul! Ce va face Floricica f?r? mine? „
A strâns solda?ii în jurul a doi stâlpi hidraulici ?i asculta zbaterea grav? a p?mântului. Ochii min?ii au prefigurat propria cruce pe care vedea „02.ugust 1950-31 august 1986“ Din subcon?tientul îngrozit a r?s?rit alt gând...“dac? ne mai scoate cineva! „
iano? începuse s? scânceasc?.
Dup? ce s-a potolit vuietul ?i zbaterea s-au auzit chem?ri de ie?ire la suprafa??.
Ochiul însângerat al al coliviei clipea bezmetic.
Ajun?i la suporafa?? solda?ii se îmbr??i?au ?i se s?rutau. Iano? era trântit la p?mânt ?i s?ruta ??râna apoi, venind în patru labe la Mihai, i-a cuprins picioarele ?i ridicând privirea spre el i-a spus:
-Iano? nu mai merge lamin?! Merg la pu?c?rie dar la min? nu! Dac? tu face geamuri la min? iano?i mai intr?, altfel merge la închisoare!
Mihai a comandat subunitatea care s-a dezechipat, a predat echipamentul la l?mp?rie ?i au plecat la cazarm?.
Comandantul a strâns în toiul nop?ii întreg efectivul pe platou.
S-a f?cut apelul ?i apoi forma?ia s-a împr??tiat.
Vocea strident? a colonelului Pârvulescu a zgâriat ferestrele nop?ii:
-Luent major Mih?ilescu! La mine!
Mihai s-a apropiat, a b?tut trei pa?i de defilare ?i s-a prezentat:
-Tovar??e colonel, m-am prezentat la ordinul dumneavoastr?.
-Pe loc repaus! De mâine mergi la biroul de intenden??. Ţi s-a aprobat raportul ?i vei fi noul ?ef de serviciu.