Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Jumi-juma

de Rodean Stefan-Cornel

De când i-a plecat b?iatul, cu întreaga familie, la munc?, în Germania, Sorin Popa se descurca tot mai greu cu livada pe care a cump?rat-o în urm? cu 8-9 ani. ?i asta nu pentru faptul c? nu mai era chiar tân?r – „mânca pensie de la stat” deja de câ?iva ani buni – ci pentru c? nu prea avea cu ce s? se deplaseze acolo. Autoturism personal ?i carnet de conducere nu avea, iar mijloacele de transport în comun nu îi conveneau deloc, nici ca program ?i nici ca traseu. A?a c?, atunci când avea nevoie, apela, adeseori, la prieteni.

So?ia i-a spus de mai multe ori:
- Ce-?i mai trebuie ?ie livad?, la anii ??tia, omule? Oricum, ca s? faci ?uic? ai v?zut ce complicat este ?i noi nu prea bem, fructe se g?sesc acum, de toate felurile, în pia?? ?i la orice supermarket, la iarb? verde acolo nu prea mergem c? nu avem cu ce ne deplasa, a?a c? eu zic s? o vindem. Cu banii lua?i pe ea ne repar?m casa de la ora? ?i ne constituim ?i noi un fond de rezerv? mai consistent, c? nu se ?tie când ?i pentru ce vom avea nevoie.
- Nici nu m? gândesc s? o vând, femeie! – r?spundea hot?rât Sorin. În primul rând, ?tii c? b?iatul nostru spunea c? s-ar putea s? construiasc? ceva acolo, când se va întoarce în ?ar?. ?i apoi, cum s? o vând tocmai acum când au intrat serios pe rod to?i pomii planta?i cu mâna mea? Chiar sunt curios ce o s? culeg, peste câteva zile, de la prunii altoi?i de mine. În anii trecu?i am avut ceva recolt?, nu mare, dar prunele ?tii c? au fost foarte frumoase, c?rnoase ?i dulci.

?i, ca s? nu uite, Sorin îi d? deja telefon lui Adrian, prieten de o via??.
- Adi, ce zici, în func?ie de programul t?u, în zilele urm?toare putem da o fug? pân? la livad?, s? culegem ni?te prune? Sunt foarte frumoase ?i ar fi p?cat de ele s? se strice sau s? le fure cineva. Nu cred c? vor fi prea multe, în dou?-trei ore ne putem întoarce acas? ?i ne vom în?elege noi cumva, ca s? nu r?mân prea mult dator.
- Pot s?-?i r?spund pe loc, zice Adrian, poimâine nu am nimic deosebit, putem merge.

Peste dou? zile cei doi sunt gata de drum: au luat cu ei ni?te folii din material plastic, câ?iva saci, g?le?i, o gustare, ap? ?i în doar 30 de minute ajung la livad?.
Prune – foarte frumoase ?i nesperat de multe. Culeg cu grij? doar pe cele mai mari ?i umplu rapid 4 saci. Ca s? câ?tige timp nici nu mai m?nânc? sandviciurile preg?tite ?i pornesc spre cas?.

Ajun?i în ora?, la poarta lui Sorin, acesta zice, ca de obicei:
- Adi, î?i mul?umesc frumos, s?-mi spui ce m? cost?. Ai în vedere ?i consumul de benzin? ?i timpul pierdut pentru mine.
- P?i, ce benzin? s? se consume, c? pân? la livad? nu sunt mai mult de 20 de kilometri? ?i apoi, timpul petrecut cu tine a fost o pl?cere, ca s? nu mai spun c? datorit? ?ie am f?cut ?i dou? ore de mi?care în aer liber. Stai lini?tit, eventual dai ?i tu o bere, când mai mergem împreun? prin ora?.
- Adi, Adi, a?a-mi faci întotdeauna, dar las? c? nu scapi de mine, o s? g?sesc eu o modalitate s? m? revan?ez. Pân? atunci, s?-i duci doamnei tale doi saci cu prune s? fac? dulcea?? ?i compot.
- O s?-i duc ni?te prune, dar nu doi saci, c? sunt prea multe. Dulcea?? ?i compot nu face, doar ?tii c? are diabet, dar o s? mânc?m câteva, a?a proaspete.
- Nu se poate, sunt patru saci, îi facem jumi-juma, altfel m? sup?r r?u de tot!

Pân? la urm?, Adrian nu a mai comentat, a r?mas cu doi saci în ma?in?, prunele le-a împ?r?it pe la prieteni ?i vecini, apoi cei doi au b?ut ?i berea promis? de Sorin, au trecut ?i peste iarn?, peste o alt? prim?var? ?i, la sfâr?itul verii, Sorin d? din nou telefon:
- Adi, am fost ieri cu un nepot la livad?, dac? ai ?ti ce prune frumoase avem! Mult mai multe ca anul trecut! Dup? estim?rile mele, peste o s?pt?mîn?, cel târziu peste dou?, ar trebui culese! Îndr?znesc s? te întreb, mai facem un drum, a?a ca anul trecut?
Bineîn?eles c? Adrian nu l-a refuzat ?i peste exact o s?pt?mân? plecau spre livad?.
N-au ie?it bine din ora?, c? Adrian îi spune lui Sorin:

- Sorine, am uitat s?-?i spun ceva important. Merg cu tine doar cu condi?ia s? nu m? mai obligi s? iau saci cu prune. Nevast?-mea a insistat c? nu am ce c?uta acas? ca anul trecut, cu atâtea prune, care ne-au umplut balconul de viespi, c? noi nu avem cas?, ca tine, cu pivni?? ?i magazii.
- Nu se poate, Adi, le facem jumi-juma, a?a este corect, iar tu n-ai decât s? faci ce vrei cu por?ia ta.
- Sorine, vorbesc serios, nu o s? iau decât dou?-trei kilograme, într-o plas?, atât ?i nimic mai mult.
- În aceste condi?ii, nu mai mergem, te rog frumos s? întorci ma?ina, mergem acas?!
Pân? s-au tot contrazis ei, Adrian ?i-a dat seama c? aproape ajunseser? la livad?, a?a c? a schimbat vorba, problema r?mânând în „coad? de pe?te”.

Ajung ei la livad?, dau jos foliile, sacii, celelalte bagaje, descuie poarta, intr? ?i... ce s? vezi! Iarba din jurul tuturor prunilor b?t?torit?, iar în pruni nu se vedeau fructe deloc. Sorin nu mai avea cuvinte. În schimb, Adrian era chiar vesel:
- Sorine, ziceai c? ai fost acum câteva zile ?i c? recolta este bogat?! Ce s-o fi întâmplat? Ca s? nu spui c? sunt neîn?eleg?tor, s? nu ne mai ciond?nim, uite, am g?sit o prun? pe care sunt de acord s? o împ?r?im, a?a cum ziceai tu: jumi-juma! A?a este corect!


Rodean Stefan-Cornel (rodean) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro