Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

meandre 69-

de viorel gongu

Meandre 69- vizitatori la poart?


Mihai ?i-a scris raportul prin care cerea avansarea în gradul urm?tor, având în vedere c? dep??ise cu mai mult de un an termenul de avansare, apoi a scris un alt raport prin care solicita, la terminarea stagiului celui care încadra postul de ofi?er de intenden??, s? fie încadrat pe acel post, fiind singurul ofi?er din batalion cu specializarea respectiv?. A depus rapoartele la biroul de documente secrete s? fie prezentate comandantului, apoi a urcat la biroul unde spera s?-?i continuie activitatea pân? la sfâr?itul celor doi ani de „recluziune“.
A b?tut la u?? ?i dup? ce a fost invitat, a intrat în biroul Constan?ei.
-S? tr?i?i ?i s?rutmâna!
La biroul din fa?a u?ii st?tea un c?pitan de infanterie iar al?turi mama colegei Floricic?i.
-Aha, dumneavoastr? trebuie s? fi?i locotenentul major Mih?ilescu!?
-Da, chiar eu în persoan?.
-Ei, nu mai ave?i mult ?i-mi termen stagiul. Sper s? v? încadreze comandantul.
Tan?a zâmbea complice.
-Viitorul meu ?ef are o feti?? frumoas?, coleg? cu fiica mea.
A sunat telefonul a?ezat pe masa Constan?ei.
P?rea ciudat ca în timp de pace, într-un birou, fie el ?i într-o cazarm?, s? vezi un telefon de campanie, cu manivel?.
-Alo da!
-S?rutmâna, doamn?. Tovar??ul lent major Mih?ilescu este la dumneavoastr??
-Da, e aici. Dori?i s? vorbi?i cu dânsul?
-Nu! V? rog s?-i spune?i c? are un vizitator la punctul de control.
Mihai, plin de mirare, a plecat cu pas întins la poart?.
Cu mirare ?i cu o oarecare team?, a descoperit-o pe....Ana.
-Ce cau?i aici? Cum ai aflat unde sunt?
Aceste cuvinte le-a înso?it cu gestul de a o lua de bra? ca s? se dep?rteze de punctul de control.
-F?i, fat?, ui?i c? sunt ofi?er în armata român?? Vrei s? m? dea ??tia afar? pentru c? am rela?ii cu str?inii?
-Doar sunt cea mai bun? elev? a ta. S?-?i dau un citat din clasici în via??: „oi fi eu urât? dar nu sunt ?i proast?!„ Când mi-a cerut soldatul buletinul i-am spus c? l-am uitat acas?.
-Sub ce nume te-a înregistrat?
-Mih?ilescu Ana! Pot s? fiu sora ta, chiar dac? sunt blond-ro?cat?.
-Bine, spune-mi de ce ai venit!
-P?i, am venit s?-l v?d pe iubitul meu, ?iganul din România!
-An?, nu pot s? te duc acas? c? te-ar vedea Floricica ?i nu ?tiu cum se scap? ?i poveste?te la copii despre iubita lui tata din Germania.
-Nu-?i f? probleme. Nu dup? pul? am venit ci c? mi-a fost dor de tine. E adev?rat c? am venit ?i cu afaceri, ?tii tu, costume de haine, bijuterii la reparat. Am aflat de la Nae unde lucrezi ?i am venit. ?i dac? erai pe Novaia Zemlia te g?seam...
-An?, eu mi-am împlinit visul ?i am îmbr?cat din nou haina militar?. M-am gândit bine ?i nu m? pot c?s?tori cu tine. În Germania poate a? tr?i mai bine dar oamenii sunt atât de reci încât nu cred c? m-a? obi?nui vreodat?. În plus de asta înc? nu am terminat divor?ul dar cea mai mare problem? poate fi chestia c? mama Floricic?i nu-?i va da acordul ca fata s? plece din ?ar?.
-Mihai, când nu e obligatoriu s? iei o hot?râre, e obligatoriu s? nu iei nici o hot?râre! Timpul e ?i el un sfetnic bun!
S-au s?rutat ?i Ana a plecat la gar?.
Mihai a considerat c? a fost suficient de tran?ant privitor la viitorul lor comun a?a c? nu avea nici m?car o und? de murd?rie pe con?tiin??.
„B?i, b?iete, femeia asta e dracul gol. Chiar te iube?te. Mariana nu ar fi f?cut un asemenea gest în via?a ei. „
Mihai a trecut pe la fosta locuin?? ?i a g?sit o nou? cita?ie pentru tribunal. Urma s? mearg? cu Floricica s? fie audiat? de judec?tor.
Ajuns la noua locuin?? a g?sit-o pe Floricica acs?.
-Nu e?ti la ?coal?, tata?
-Ultimele dou? ore nu le-am mai f?cut. S? ?tii c? am fost la popot? ?i am mâncat. Uite, tanti Nu?i mi-a dat ?i mâncarea pentru tine.
Pe mas? era a?ezat? mâncarea pentru mihai ?i Floricica i-a spus:
-Mergi ?i te spal? pe mâini ?i stau cu tine s? m?nânci. ?tiu c? ?i-e urât s? m?nânci singur!
Mihai a pupat-o pe frunte ?i ?i-a oprit cu greu o lacrim? de recuno?tin?? dr?g?stoas?.
Fata i-a adus un pahar cu ap? ?i apoi a dat ?erve?elul la o parte de pe farfurioara cu pr?jitur?.
Mihai a terminat de mâncat, a rostit, a?a cum f?cea chiar când era singur la mas?, „s?rutmânapentrumas?. „
Floricica a strâns vasele ?i le-a dus în buc?t?rie.
-Floricel, las?-le c? le sp?l eu. Am de vorbit cu tine.
Floricica a venit ?i s-a a?ezat pe scaun.
-Tata, uite, am primit cita?ie de la tribunal. Judec?torul vrea s? vorbeasc? cu tine ?i s? te întrebe care este via?a ta al?turi de tata ?i s? te întrebe cu cine vrei s? stai dup? divor?. E posibil s? te întrebe ?i de ce!
-T?tic, eu ?i-am spus c? vreau s? stau cu tine, da? I-am scris mamei pentru c? m-ai obligat tu. Ai v?zut c? nici m?car nu mi-a r?spuns la scrisori? ?i dac? m? întreab? am s?-i spun c? dup? ce divor??m vreau cu tine, e clar?
Mihai o privea cu inima strâns?. „M?car pe ea o întreab? cineva cu cine vrea s? stea. Pe mine nu m-a întrebat nimeni! Eu eram prea mic iar p?rin?ii mei s-au lep?dat de mine ca de Satana ?i m-au dat s? m? înfieze bunicii! Doamne, ce bunic? minunat? am avut!„
Mihai a l?sat fata acas? ?i a plecat la comandament ?i a scris un nou raport apoi s-a trecut în registrul pentru p?r?sirea garnizoanei. Când s? intre la biroul D.S . s? lase raportul, s-a întâlnit cu comandantul.
-Ce, ai alt raport?
-Tovar??e colonel, am cita?ie pentru tribunal ?i trebuie s? m? prezint cu copilul.
-Este pentru ultima dat? când î?i mai aprob. Facem serviciu la armat? sau ne plimb?m prin ?ar?? Una-dou?, la Bucure?ti. Bine c? nu-mi ceri s? te duci cu copilul în tab?r?!
Mihai t?cea dar în adâncul sufletului sentimentul de reppulsie pentru armat? se reaprindea. Îi venea s?-l întrebe pe colonel dac? el nu are copii, dac? el a ?tiut vreodat? ce-nseamn? grijile unui tat?, dac?....
Îl privea pe colonel în ochi ?i vedea un „militar „ în cel mai r?u sens al cuvântului, un om obtuz, lipsit de sentimente, lipsit de umanitate.
A treia zi au plecat la Bucure?ti. Ajun?i la tribunal Mihai a v?zut-o pe Mariana pe holul tribunalului ?i pe avocatul ei. Floricica îl ?ineastrâns de mân? a?ezându-se în spatele lui ca ?i când c?uta protec?ie fa?? de mama ei.
-Maestre, cum a?i decis? Urm?m cursul dorit ini?ial de clienta dumneavoastr? sau da?i curs propunerii mele.
Mariana, de dup? avocat s-a r?stit:
_s? vedem ce spune fata! Judec?torul o va audia ast?zi.
-Tu ?ii copilul în condi?ii mizere, printre solda?i, nesp?lat, neîngrijit!
Floricica a prins curaj ?i ie?ind de dup? piciorul lui mihai a spus:
-Chiar dac? ar fi s? bem ap? din z?pad? topit? tot cu tata vreau s? stau ?i s? ?tii c? avem apartament cu dou? camere, avem mobil?, avem baie ?i buc?t?rie. De mâncat mânc?m la popot?.
Floricica a fost chemat? la audiere ?i dup? aproape o jum?tate de or? s-a întors, cu obrajii aprin?i. L-a tras pe Mihai de mânec? ca s? se aplece s?-i spun? ceva la ureche.
-Tati, reaua aia de judec?toare a vrut s? m? fac?s? stau cu mama. Mi-a spus c? b?rba?ii nu sunt în stare s? aib? grij? de copii, c? ar fi mai bine, m?car pentru un an, s? stau cu mama. I-am spus c? nu vreau. C? dac? nici la scrisori nu mi-a r?spuns, ce s? caut eu la ea? Apoi i-am spus cum ?i-am spus ?ie cu apa din z?pad? topit?. La urm? am întrebat-o dac? ?ine cu mama ?i dac? vrea s? m? despart? de tine.
Au intrat în sala de judecat? ?i judec?toarea a invocat în?elegerea dintre p?r?i a?a c? verdictul a fost cel a?teptat.
„Se declar? desf?cut? c?s?toria din vina ambelor p?r?i, casa r?mânând mamei iar minora este încredin?at? tat?lui spre cre?tere ?i educare. Instan?a oblig? pe reclamanta pârât? la plata unei pensii de între?inere.... „
Au pecat direct la gar? dar trenul avea s? plece numai pe sear?. Mihai a sunat-o pe Teodora ?i ea i-a propus s? vin? cu fata pe la ea, m?car s? dea copilului ceva de mâncare, pân? vor pleca la gar?.
Au ajuns destul de repede. Mihai avea acelea?i emo?ii pe care le avea pe vremea când o conducea pe Teodora de la liceu pân? acas?.
-Bine a?i venit!
-S?rutmâna, a r?spuns Floricica.
Zâmbetul cald al Teodorei a f?cut fetei o impresie deosebit?. Fata ei era la ?coal? înc?. Au mâncat împreun? ?i Teodora a înso?it-o s? vad? casa ?i balcoanele.
-Dup? ce termin?m stagiul la min? o s? st?m cu tine?
O lini?te stânjenitoare s-a a?ezat între cei doi adul?i.
Mihai, ca s? poat? ie?i din încurc?tur?, a încercat s? b?lm?jeasc? ceva:
-Mai este destul pân? atunci. În plus Teodora are famlia ei...
Fata s-a uitat lung ?i reprobator la tat?l ei.
-Tata, hai s? mergem s? nu pierdem trenul! Vrei s? m? bage colonelul la arest?

viorel gongu (viorel-dona) | Scriitori Români

motto: noli tangere

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro